6,037 matches
-
se subliniază faptul că chiar dacă Dumnezeu nu poate fi observat, acesta există. Prin generalizare putem considera ca la fel pot sta lucrurile și în cazul ideilor abstracte și a matematicilor și a altor științe abstracte. Chiar dacă în cazul unei figuri geometrice aceasta nu există în realitate, toate proprietățile matematice specifice acesteia pot fi reale. Nu există o relația cauzală între manifestarea figurii geometrice și proprietățile specifice ale acesteia, dar realitatea matematică există. De aceea pornind de la principiile enunțate anterior, al clarității
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și în cazul ideilor abstracte și a matematicilor și a altor științe abstracte. Chiar dacă în cazul unei figuri geometrice aceasta nu există în realitate, toate proprietățile matematice specifice acesteia pot fi reale. Nu există o relația cauzală între manifestarea figurii geometrice și proprietățile specifice ale acesteia, dar realitatea matematică există. De aceea pornind de la principiile enunțate anterior, al clarității și al simplității și deoarece adevărurile matematice sunt simple și clare le putem introduce în lumea cogitatelor, indiferent dacă respectivele adevăruri sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prispa situându-se la etaj. (Fig. 17) Ceea ce dă o notă aparte caselor provițenilor este abundența ornamentației ce împodobește porțile curților, stâlpii cerdacurilor, brâurile de sub streașină, foișorul. Cornișele acoperișului „în patru ape” și ale foișorului „în două ape” prezintă ornamentații geometrice de la simple stilizări de creneluri până la complicatele îmbinări de unghiuri, cercuri și arcuri de cerc. Precipitațiile mai abundente au făcut ca acoperișul din șindrilă, în vremurile mai vechi sau cele din tablă, în vremurile mai recente să aibă panta mai
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
arterială și disfuncția endotelială Prezența disfuncției endoteliale generalizate în uremia cronică contribuie de asemenea esențial la alterările funcționale arteriale constatate la acești pacienți. Așa cum au arătat studiile experimentale ale lui LØvy et al. [1990, 1993], endoteliul influențează proprietățile mecanice și geometrice ale peretelui arterial; îndepărtarea endoteliului determină o creștere a diametrului arterial. La pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, alterările arterelor mari se asociază cu reducerea vasodilatației postischemice și cu reducerea amplificării debitului sangvin postischemie, întărind ipoteza relației modificări arteriale-disfuncție endotelială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
poetică, în care fulgeră recîștigarea prin cel mai secular act de amintire a unui sens pierdut de frumusețe, înțeleasă, "între învierea prin reminiscență activă a misteriosului Combray și preocuparea liricei înalte: ridicarea unui helenism neistoric, altfel adevărat (prezent în gîndirea geometrică a lui Eudox și Apolonius, ajuns la expresiune în oda pindarică) - aceeași concurență făcută duratei curente se afirmă stăruitor". Cecității lovinesciene, exagerată polemic de autorul Domnișoarei Hus, îi contrapune imnul spiritual, scris, fără colaborare, dar coeficient, de poeți din țări
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care cunoașterea umană le are la un moment dat, limite într-un fel dureroase, dar provocînd revolta ce implică progresul. În lumea cunoașterii există însă un loc singular, comparat cu un "cub, zar de automorfă lumină". Este interesant că figura geometrică "cub" joacă un rol esențial în teoria măsurii (disciplină matematică modernă), unde are într-adevăr un rol central, autonom. Astfel încît determinarea ulterioară, "zar de automorfă lumină", este aproape necesară. Automorfismul semnifică proprietatea unei mulțimi de elemente de a coincide
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Usher, afirmă cu întemeiere creatorul Transdisciplinarității, este un tulburător poem al cunoașterii, plin de nostalgia limitelor, dar transmițînd un optimism de infinite conexiuni, consolidat pe unirea intelectului, Științei, cu afectul, cu Arta, într-o sinteză determinînd un univers singular și geometric, dar în care omul, prin esența a elevată, este pretutindeni prezent". Ion Barbu - Dan Barbilian era un specialist în fundarea axiometrică sau grupal-teoretică a geometriei și totodată un aplicat cercetător al spațiilor care vor purta denumirea în matematicile contemporane de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
apelează la schimbul epistolar dintre Ion Ghica și Vasile Alecsandri. Pascal, după ce definește cele două tipuri de spirit, constată: "Și astfel este rar ca geometrii să fie fini și ca cei fini să fie geometri, din pricină că geometrii vor să trateze geometric lucrurile fine și se fac ridicoli, voind a începe cu definițiile și apoi cu principiile, ceea ce nu constituie un mod de a lucra în această categorie de raționamente. Nu că mintea nu o face, dar o face pe tăcute, în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în Goethe un prototip al burghezului, ajuns astăzi în culmea spre care se cațără de veacuri. "Mecanizarea perfectă a forțelor celor mai intim omenești, regulare cronometrică a minților și voințelor, roadere și pilire a sinuozităților individuale pînă la contururi simplu geometrice, înlocuirea persoanei cu o definiție numerotată și absorbirea ei în comunitate, viața redusă la un imens și continuu pensum, suprimarea neprevăzutului - Links gehen, Rechts fahren - și mai ales Verboten! Spectacol de o curioasă măreție, ceva pe dos și exotic pentru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în acest local de consum. Inteligența se degradează în acel bistro plin cu toate categoriile de orășeni, recrutați de la sate, pervertiți și dezrădăcinați. Aceasta este drama tipic românească a transplantării noii burghezii care, abea născută, agonizează deja. Bacovia este locul geometric unde se exhibă această rană cangrenoasă, poetul secolului douăzeci burghez român, dar care refuză burghezia". Remarcabilă și puțin exploatată de următorii exegeți ai operei bacoviene este extragerea și etalarea dublei eredități a poetului și el de formație europeană ca Blaga
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din aceleași culori, în nuanțe diferite. Spre exemplu, în loc să asortezi o cămașă roșie la un sacou verde și o fustă maro, alege nuanțe de crem, bej sau maro pentru toate trei. 4. Renunță la orice obiect vestimentar decorat cu modele geometrice mici: dungi, pătrate, buline. Toate creează iluzii optice, alterând imaginea. 5. Alege materiale cât mai naturale, evitând țesăturile sintetice. Lâna și bumbacul sunt fibrele recomandate preponderent pentru hainele comode de televizor, deși anumite materiale naturale sunt binecunoscute pentru faptul că
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
Jena, Londra, Moscova, Oxford, Padova, Sofia ș.a. O altă caracteristică a personalității prof. Gh. Gheorghiev o constituie sistemul lui de lucru în cadrul învățământului superior. O constantă a vieții sale a constituit-o crearea unui climat de lucru științific, stimularea cercetării geometrice pe un plan larg, nu numai la Iași. Prof. Gh. Gheorghiev a desfășurat și o bogată activitate politică, obștească și educativă la Iași (1948- 1971), Chilia Nouă (1935), Cetatea Albă (1936- 1940), organizând zeci de cantine pentru copii în mediul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
dar nu este în masură de a o aplica. Și asta dat fiind faptul că el învață folosind memoria mecanică și nu cea logică, prin care ar trebui să ajungă la înțelegerea conceptelor, prin folosirea de analogii, prin utilizarea figurilor geometrice oferind posibilitatea vizualizării celor învățate. Astfel învățarea este conștientă și ca urmare memoria își poate face datoria prin reactualizarea promptă și oportună a definițiilor și proprietăților elementelor din problema de rezolvat. Păstrarea fidelă a informațiilor, precum și rapiditatea de a găsi
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
au folosit toate datele problemei, fapt care duce la imposibilitatea rezolvării până la final, iar dacă s-au folosit este posibil să fi utilizat proprietăți care nu sunt necesare și ca urmare se impune analiza și a celorlalte proprietăți ale figurilor geometrice din problemă. Astfel elevul trebuie să intuiască ideea de demonstrație, înainte de a o efectua în toate detaliile ei. Apoi să combine observațiile, analogiile făcute și să încerce și dacă nu reușește să o ia cu curaj de la capăt. Satisfacția de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
normand? �n volumetria să elementar? ?i puternic?, definind un plan bazilical cu transeptul bine marcat ?i cu turn deschis la �ntret?ierea naosului cu transeptul; ea este normand? ?i prin partea exterioar? a absidei gradate ?i prin ornamenta?ia să geometric? subliniind anumite linii de for?? �n?untru ?i �n afar?. �n Sf�ntul Imperiu Român ottonian, care se �ntinde de la Marea Nordului p�n? la Marea Adriatic? ?i p�n? la Li�ge, Nimegue, Strasbourg, arhitectura religioas? r?m�ne marcat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iconic? inepuizabil?. Calit??i comparabile se observ? ?i �n Spania, la m?-n?știrea Santa-Maria de Ripoll sau la Saint-Jaques-de-Compostelle. �n vreme ce �n Italia stilul datoreaz? mult statuarului antic, �n marile biserici ale Angliei domin? o discret? ornamenta?ie geometric?. De?i au fost frecvente la vremea lor, decoră?iunile pictate nu mai s�nt dec�ț rare vestigii, asemenea decoru-lui fă?adei de la Șan Miniato (Floren?a, secolele al XII-lea ?i al XIII-lea) sau celui al boltelor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care de?în, a?adar, o putere comunal?, care se comport? chiar democratic. Obligat s? se dezvolte �n spatele zidului de încînt?, ora?ul medieval este, prin for?a lucrurilor, aglomerat. Re?eaua de drumuri, �n majoritatea cazurilor, nu este geometric?, cu excep?ia oră?elor �nt?rîțe construite �n Sudul Fran?ei dup? un plan ortogonal: Montpazier (1284). Av�nd l?rgime ?i traseu neregulate ?i fiind mai degrab? str�mte, str?zile pleac? din pia?a principal?, care se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
spa?iului ?i a diverselor moduri de decorare, sistemul constructiv ?i expresiv gotic ajunge s? produc? un model gotic denumit clasic (vezi pliantul, foto 4). O rela?ie dialectic? se instaureaz? �ntre plasticitatea senzual? a fă?adei occidentale ?i puritatea geometric? a linearit??ilor structurii interne aparente, transfigurat? de lumină vitraliilor. Catedralele din �le-de-France s�nt modele pentru cele din Normandia, de la Lisieux (1170-1235), de la Coutances (1218-1274), din Picardie, de la Amiens (1220-1265; vezi pliantul, foto 3), sau pentru cele din sudul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un spa?iu de o fluiditate ?i de o transparen?? care frapeaz? mai mult dec�ț naosurile bazilicilor Saint-Laurent (�nce-p�nd din 1425) ?i Saint Esprit (1444), unde jocurile perspectivei ?i luminii dematerializeaz? formele, dar cu o dominant? orizontal?. Riguros geometric? ?i modular?, aceast? arhitectur? ajunge la o armonie superioar? �n dou? edificii mici cu plan centrat: Vechea Sacristie, capel? funerar? a familiei di Medici la Saint-Laurent (1422-1428) ?i capelă familiei Pazzi (1429-1461). Diferitele efecte ale modenaturii, realizat? din pietra serena
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Vechea Sacristie, capel? funerar? a familiei di Medici la Saint-Laurent (1422-1428) ?i capelă familiei Pazzi (1429-1461). Diferitele efecte ale modenaturii, realizat? din pietra serena (piatr? �nchis? la culoare) pe tencuiala deschis?, atest? referirea la Antichitate ?i definesc dou? compozi?îi geometrice, determinate de un joc al propor?iilor ?i de legile perspectivei. Perspectiva, c?reia Brunelleschi �i stabile?te �n mod experimental regulile �nc? din 1410-1415, permite o reprezentare riguroas? a edificiului ?i controlul proiectului de la conceperea să ?i p�n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i mai economic?�, J.N.L. Durand (1760-1834) propune, �n lucrarea Pr�cîș des le�ons d�architecture donn�es � l�Ecole royale polytechnique (1802-1805), o sistematic? a compozi?iei permi?�nd s? se exploreze toate combină-?iile asociative posibile de figuri geometrice elementare pe o tram? ortogonal?. De?i nu are leg?tur? nici cu stilistica, nici cu construc?ia, metoda are un r?sunet european, mai ales �n Germania. Fiind vorba de construc?ie, Patte ia ap?rărea metode-lor empirice �mpotriva
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
s? ias? �n afar? fă?? de suprafa?a vertical? a zidului. Cintru: Lucrare de schel?rie provizorie care men-?ine �n form? sc�ndurile pe care se construie?te o bolț?. Cheson (cașet?): Compartiment că o ad�ncitur? de forme geometrice, care decoreaz? plafoane ?i bol?i, urm�nd o tram? sistematic?. Chevet: Extremitatea exterioar? a unei biserici, �n spatele altarului. Coard?: Pies? de ?arpant? orizontal? care leag? picioarele arbaletierelor � oblice urm�nd panțele acoperi-?ului � ?i constituind �mpreun? cu ele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
is our own". [Este propria noastră inima!]29 Materia și mintea sunt una în designul total. Gândul din om este congruent cu mecanismul universului. "[Ț]he most sublime of truths" [Cel mai sublim adevăr]30 ne dezvăluie astfel "baza pur geometrica" ([the]purely geometrical basis)31 a cosmosului: "The absolute Unity aș the source of All Things." [Unitatea absolută, ca sursă a Tuturor Lucrurilor.]32 O astfel de viziune a lumii rămâne, practic, inaccesibila omului obișnuit, care și-a pierdut capacitatea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
putin prețioase ori sonore, are puțină importanță; mai curând, conductori ce datorează sonoritatea și splendoarea lor efemera curentului care le traversează... [s.n.]18. Este tocmai ceea ce face Ion Barbu în "Veghea lui Roderick Usher": se plasează, imaginar, desigur, în "locul geometric" al gândirii poești 19, în durată ce-i este proprie, un act ce-i permite să pună în discuție problemă artei sub specie creationis. Meditația barbiana din "Veghea lui Roderick Usher" nu are alt obiect decât spectacolul nașterii operei de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
hrănindu-se din sine însuși, migrează 65. Se caracterizează prin plasticitate, prin capacitatea de a genera unitate, dintr-o mulțime de elemente eterogene. Formă intuita de autor, ca principiu constitutiv, conform căruia opera particulară se desăvârșește, nu este un cadru geometric abstract, ci o lume concretă și diversă. Urmând, într-o anumită măsură, pe Edgar Poe , autorul "Jocului secund" înțelege opera literară, nu ca închidere în sine, ci că deschidere, un lieu de passage, în care realități noi, în continuă metamorfoza
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]