12,132 matches
-
comunității de destin supranaționale. Neantul Și totuși există amenințare și dușmani. Însă acești dușmani sînt de un tip cu totul diferit față de cei tradiționali. Dușmanii tradiționali erau percepuți într-un mod evident, clar și distinct. Își aveau individualitatea lor de german, francez, englez. Astăzi, dușmanul este imprecis, complex, difuz. Este mai curînd ideologic decît național. Este îndepărtat, cu toate că amenințarea sa este apropiată. Nu RDG sau Polonia vecine amenință RFG, ci puterea de dincolo de ele. Dușmanul este, firește, întruchiparea Răului. Nu cu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu excepția UDMR), și sunt susținute de propriile electorate tradiționale. Cum majoritatea comunităților etnice din România sunt extrem de reduse numeric, și performanțele electorale ale formațiunilor care le reprezintă sunt, cel mai adesea, nesemnificative, abatere de la regulă făcând singur Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). În schimb, ca și în alte țări postcomuniste (Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia), partidele etnice din România se bucură de un suport electoral dintre cele mai stabile (Gherghina și Jiglău 2008, 29; Zamfira și Dragoman 2009, 147-151
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Partidele care au fost selectate pentru analiză sunt cele care reprezintă interesele grupurilor etno-lingvistice al căror procent depășește 0,3% din populația totală a țării 3: Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Civic Maghiar (PCM), Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), Alianța pentru Unitatea Romilor (AUR), Partida Romilor "Pro Europa" (PRPE), Uniunea Ucrainienilor din România (UUR), Uniunea Democrată a Ucrainienilor din România (UDUR), Uniunea Democrată a Tătarilor și a Turcilor Musulmani din România (UDTTMR). În primul rând, raportarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din Pitești, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, Comunitatea Turcă din România, Convenția Creștină a Etniei Romilor din România, Federația Comunităților Evreiești din România, Federația Etnică a Romilor, Federația Italienilor din România (și Comunitatea Italiană Ovidius din Constanța), Forumul Democrat al Germanilor din România, Forumul Tineretului Secuiesc, Liga Comunităților Italiene din România, Liga Democrată a Croaților din România, Partida Romilor "Pro Europa", Partidul Civic Maghiar, Partidul Democrat Creștin al Romilor din România, Partidul Gospodarilor Maghari din România, Partidul Independent Maghiar (Partidul Liber
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
electorale oficiale nu ne permit deocamdată să verificăm), putem considera că Forumul German este partidul etnic cel mai popular în rândul alegătorilor de naționalitate română. Mai mult, dacă luăm în calcul și rezultatele Alianței PNL-PNȚCD-FDGR în Timiș (județul cu cei mai mulți germani), am putea estima că procentul celor care votează cu FDGR este de 4 ori mai mare decât cel pe care îl reprezintă etnicii germani în țara noastră. Comparând situația voturilor pentru cele patru categorii de candidați ai partidelor etnice, constatăm
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
română. Mai mult, dacă luăm în calcul și rezultatele Alianței PNL-PNȚCD-FDGR în Timiș (județul cu cei mai mulți germani), am putea estima că procentul celor care votează cu FDGR este de 4 ori mai mare decât cel pe care îl reprezintă etnicii germani în țara noastră. Comparând situația voturilor pentru cele patru categorii de candidați ai partidelor etnice, constatăm că nu există diferențe semnificative, ci dimpotrivă. Totuși, se remarcă faptul că viitorii membri ai consiliilor județene se bucură de o mai bună susținere
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
toate aceste partide sunt reprezentate. UDMR și PCM numără peste 2.500 de consilieri locali. FDGR, cu 79, este surclasat de PRPE, care a primit 202. Singurele minorități cu aleși pentru toate cele 4 tipuri de funcții sunt maghiarii și germanii. Tabelul 2: Mandatele atribuite partidelor etnice la alegerile locale din 2008 Partidul etnic Președinți de Consilii județene Primari* Consilieri locali* Consilieri județeni* Număr efectiv % Număr efectiv % Număr efectiv % Număr efectiv % UDMR 4 9,75 184 2,89 2.195 5
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
au fost aleși pe listele FDGR. FDGR este implantat în principal în două dintre județele cu procente ale populației de origine germană mai însemnate: Sibiu (1,55% ) și Satu Mare (1,74%). Alcătuind numai 0,3% din populația totală a țării, germanii nu mai sunt majoritari în nicio localitate. FDGR se adresează de fiecare dată unui electorat mixt și chiar reușește să obțină un număr impresionant de mandate în câteva orașe românești importante. Primarii FDGR au fost aleși în localități cu minorități
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
relativ rare cazurile în care partidele eșuează în pre-identificarea bazinelor electorale. UDMR, PCM și FDGR par să își cunoască cel mai bine fiefurile electorale. Din nou, partidele rome, ucrainene și turco-tătar, deși reprezintă grupuri etno-lingvistice la fel de reduse ca și cel german, se dovedesc mai puțin abile (ori motivate) în a compune o hartă exactă a comunităților pe care le pot mobiliza. Concludem că apartenența etnolingvistică, deși încă hotărâtoare în majoritatea comunităților studiate, nu asigură invariabil succesul partidelor minorităților din România. Atragerea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sunt, de fapt, asociații culturale ale minorităților etnice care participă la alegeri și care sunt, din punct de vedere sociologic, asimilate partidelor politice, indiferent de natura lor juridică distinctă. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) și Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) sunt două astfel de partide etnice. Diferența dintre ele este dată de caracterul lor regional, așa cum este el înțeles în logica naționalizării sistemului de partide (Jones și Mainwarning 2003). În timp ce UDMR obține voturi semnificativ egale în competițiile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
deplin regional, dar incomplet regionalist. Interesul manifestat de UDMR în împărțirea puterii la nivel național (parlamentar și guvernamental) și disponibilitatea la compromis îi atenuează sensibil caracterul regionalist, în ciuda declarațiilor publice privind scopurile regionaliste urmărite. Partide regionale mici: Forumul Democrat al Germanilor din România Analiza performanțelor electorale ale FDGR nu poate fi separată de efectele politice ale acestor performanțe asupra sistemului de partide la nivel sub-național și asupra politicii naționale, în general. Partidele regionale nu afectează doar gradul de naționalizare a sistemelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
putere sau în opoziție nu duc la îmbunătățirea situației politice a sașilor (Dragoman 2007). Atenția parțială obținut din partea guvernului român între 1938 și 1944, la presiunile Germaniei naziste, va fi foarte scump plătită după 1945. Toți sașii, alături de alți etnici germani, au fost privați de drepturile civile. Aproximativ 30.000 dintre ei au fost deportați în Uniunea Sovietică și mulți au și murit. Aproape 60.000 de țărani sași au fost total desproprietăriți, alături de meseriași și comercianți. Băncile, fabricile și casele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
comunități multietnice și multiculturale, motiv fundamental pentru desemnarea Sibiului drept Capitală Culturală Europeană în 2007 (Dragoman 2008; Vasiliu 2009). Influența FDGR în politica locală și națională Trecerea sumară în revistă a relațiilor etnice de peste 800 de ani dintre românii și germanii din Transilvania scoate în evidență atât caracterul lor instabil, cât și dorința puternică de adaptare a comunității coloniștilor sași la condițiile fluctuante ale patriei lor mai mari, fie ea Regatul Ungariei, Principatul Transilvaniei, dubla monarhie habsburgică, Austro-Ungaria sau România. Acest
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Partidele regionale românești sunt partide mici, excepția notabilă fiind Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care este partid parlamentar din 1990 și considerat, astfel, un partid mare. În capitolul de față UDMR este, alături de Partidul Civic Maghiar, Forumul Democrat al Germanilor din România și Alianța pentru Timiș, prezentat ca partid regional și nu regionalist. Altfel spus, specificitatea acestor partide nu ține de revendicările autonomiei unor teritorii definite etno-cultural, ci de diferențele semnificative în distribuția mandatelor obținute în alegeri. În timp ce partidele parlamentare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
voturile etnicilor maghiari din Transilvania, ApT are un caracter non-etnic, iar partidul german se bazează pe unul dintre fenomenele electorale cele mai neașteptate din România postcomunistă, anume pe votul non-etnic (Zamfira și Dragoman 2009). În ciuda trecutului conflictual dintre românii și germanii din Transilvania (Dragoman 2007), Forumul îi unește astăzi pe români și germani în reprezentare politică și în proiecte administrative locale și regionale, în ciuda caracterului său explicit etnic german. Impactul celor trei partide regionale asupra sistemului politic este variabil. Dacă UDMR
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
german se bazează pe unul dintre fenomenele electorale cele mai neașteptate din România postcomunistă, anume pe votul non-etnic (Zamfira și Dragoman 2009). În ciuda trecutului conflictual dintre românii și germanii din Transilvania (Dragoman 2007), Forumul îi unește astăzi pe români și germani în reprezentare politică și în proiecte administrative locale și regionale, în ciuda caracterului său explicit etnic german. Impactul celor trei partide regionale asupra sistemului politic este variabil. Dacă UDMR este un partid de luat în calcul prin potențialul său permanent de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
votul non-etnic (Zamfira și Dragoman 2009). În ciuda trecutului conflictual dintre românii și germanii din Transilvania (Dragoman 2007), Forumul îi unește astăzi pe români și germani în reprezentare politică și în proiecte administrative locale și regionale, în ciuda caracterului său explicit etnic german. Impactul celor trei partide regionale asupra sistemului politic este variabil. Dacă UDMR este un partid de luat în calcul prin potențialul său permanent de coaliție și șantaj, FDGR și ApT au o influență mai redusă. Cu toate acestea, Forumul își
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2008, 83). 9 Schattschneider (1960) explică faptul că nu toate diferențierile sociale sunt organizate la nivel politic. Afirmația conform căreia țările postcomuniste nu prezintă linii de clivaj nu implică omogenitatea acestora sau absența totală diviziunilor sociale. 10 Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) este un partid fără grup parlamentar dar cu reprezentare locală importantă ce va fi discutat in extensi în două dintre capitolele acestei cărți. 11 Pentru alegerile din 1990 PUNR a format alianță cu Partidul Republican (PR). 12
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Valoarea 0 este obținută pentru societăți perfect omogene. Valoarea 1 este obținută atunci când fiecare individ face parte dintr-un grup distinct. Se calculează după aceeași formulă utilizată pentru măsurarea fragmentării sistemului de partide: F = 1 8 În aceste trei orașe, germanii nu constituie mai mult de 3% din populația totală. 9 Formula lui Pederson este 1/2 x [ ∑∆ Pi, t ], unde ∆ Pi,t reprezintă procentul de voturi (mandate, în cercetarea de față) pierdute sau câștigate de partidul analizat între două alegeri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
axa Mediteranei se leagă și unele din marile proiecte strategico-economice ale lumii moderne, proiecte pentru edificarea și pentru apărarea cărora s-au dus lupte aspre, chiard acă uneori fără finalitatea dorită. Așa a fost calea ferată a Bagdadului, prin care germanii sperau să domine Asia Mică și Mesopotamia, ca un început de drum spre India sau canalul Suez, construit de francezi și englezi, pentru controlul căruia Italia și Germania, în timpul celui de-al doilea război mondial, ca și Marea Britanie și Franța
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
mai puțin populate și ridică semne de întrebare cu privire la reprezentativitatea legislativului european. Spre exemplu, fiecare ales maltez reprezintă 80.000 de cetățeni, un deputat bulgar reprezintă 423.000 de cetățeni, în timp ce un ales român reprezintă 617.000 cetățeni, iar un german 831.000 cetățeni (cifre din 2007)8. Reprezentativitatea și omogeneitatea Parlamentului European sunt de altfel afectate și de absența unei legislații electorale uniforme la nivel european. Într-adevăr, "capacitatea instituțiilor alese de a reprezenta cetățenii și de a încarna legitimitatea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
2005. În Malta, Josie Muscat, leaderul Acțiunii naționale, a criticat funcționarea Parlamentului, lispa de vizibilitate a acțiunilor acestuia și lentoarea procesului decizional. Temeri naționaliste au fost exprimate în Polonia (PiS) și în Cehia (Lista Suveraniștilor), făcându-se reauzit discursul împotriva germanilor. În final, în Suedia, Lista din iunie, a făcut campanie pe tema renaționalizării prerogativelor transferate către Uniune, pe nevoia de a desființa Politica Agricolă Comună și celelalte politici structurale. În Suedia, în schimb, critica exprimată de candidatul Partidului verde, se
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
greci - 38,04% (35 din 92 După criteriul apartenenței etnice, orașul Bacău avea în anul 1930 următoarea configurație demografică: 19.461 români (62,49% din totalul de 31.138 locuitori), 9.424 evrei (30,26%), 822 unguri (2,63%), 406 germani (1,30%), 246 ruși (0,79%), 210 polonezi (0,67%), 96 rromi (0,30%) și 95 armeni (0,30%). Datele rezultate în urma recenzării după criteriul apartenenței la o anumită religie sau confesiune nu diferă foarte mult față de situația descrisă mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ne arată și datele din tabelul de mai jos: În ceea ce privește configurația etnică a mediului citadin moldovenesc, „Datele provizorii ale recensământului din 1941” ne prezintă o situație sumară, nedetaliată. Astfel, criteriul etnic a luat în calcul numai patru categorii: români, unguri, germani și alții - aici fiind înregistrați și etnicii evrei. Conform acestor date, din totalul de 617.875 locuitori ai orașelor moldovenești, 468.429 erau români (75,81%), 2.703 unguri (0,44%), 5.486 germani (0,89%), la rubrica alții fiind
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
calcul numai patru categorii: români, unguri, germani și alții - aici fiind înregistrați și etnicii evrei. Conform acestor date, din totalul de 617.875 locuitori ai orașelor moldovenești, 468.429 erau români (75,81%), 2.703 unguri (0,44%), 5.486 germani (0,89%), la rubrica alții fiind înregistrate 141.257 persoane (22,86%). Nu putem prezenta o statistică exactă a numărului locuitorilor evrei, cu atât mai mult cu cât datele „recensământului special al evreilor” - realizat în perioada 11-12 aprilie 1941 la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]