KorAP: Find »[drukola/base=gimnazial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...129 130 131 ...378 >

9,430 matches

Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942

de instruire și la propria dezvoltare. Chiar dacă s au realizat “pași mari” În cadrul reformei educaționale, Învățământul românesc actual mai are de străbătut o cale destul de lungă pentru a se compatibiliza cu cel european. V.2. Programe școlare la nivel primar, gimnazial și liceal. Conținutul și metodica de instruire În jocul de handbal Programa școlară pentru Învățământul primar Curriculum-ul școlar de Educație fizică pentru Învățământul primar reflectă concepția care stă la baza reformei sistemului românesc de Învățământ, urmărind realizarea finalităților prezentate

Handbalul în şcoală by Ileana Popovici (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
medical și cuprinderea lor pe cât posibil În activitățile de mișcare, atât cât le permite deficiența i) să predomine jocul, elementele de Întrecere, În vederea stimulării elevilor În practicarea educației fizice j) notarea să fie curentă, corectă, obiectivă Programa școlară pentru Învățământul gimnazial Programele școlare pentru gimnaziu au fost elaborate inițial sub coordonarea Consiliului Național pentru Curriculum, În concordanță cu noile planuri de Învățământ. Ulterior, ele au fost revizuite și aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 4700/ 07.07.2008. Descongestionarea programului elevilor

Handbalul în şcoală by Ileana Popovici (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
competitiv, educarea unor trăsături pozitive de caracter. Programele școlare pentru clasele a V-a - a VIII-a cuprind În structurile lor: obiective cadru, obiective de referință, exemple de activități de Învățare, conținuturile Învățării, standarde de performanță. Obiective cadru pentru ciclul gimnazial 1. Favorizarea Întrținerii/ Îmbunătățirii stării de sănătate și asigurarea evoluției armonioase a detvoltării fizice, conform particularităților de vârstă și de sex 2. Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale 3. Dezvoltarea capacității motrice generale 4. Asimilarea procedeelor tehnice de bază

Handbalul în şcoală by Ileana Popovici (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
sociale 3. Dezvoltarea capacității motrice generale 4. Asimilarea procedeelor tehnice de bază și a acțiunilor tactice individuale și colective elementare, necesare practicării În condiții regulamentare a unor discipline sportive, În școală și În afara acesteia. Conținutul Jocului sportiv Handbal În Învățământul gimnazial Conținut V VI VII VIII 1. Poziția fundamentală de apărare deplasări specifice În poziție fundamentală de atac și de apărare 2. Prinderea și pasarea mingii pasa cu o mână de deasupra umărului, de pe loc și din deplasare pasa cu o

Handbalul în şcoală by Ileana Popovici (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
calitatea selecției, va depinde În mare măsură și valoarea echipei reprezentative. Lotul trebuie să cuprindă minimum 15 elevi, dintre care 3 portari, 6 jucători de semicerc și 6 jucători de 9m. Pentru realizarea unei echipe reprezentative de handbal la nivel gimnazial și liceal, profesorul de educație fizică va opera o selecție primară (inițială) pe baza unor criterii somatice, motrice (alergare de viteză, aruncarea mingii de handbal cu elan, săritura În lungime de pe loc, dribling etc.), dar și pe baza interesului manifestat

Handbalul în şcoală by Ileana Popovici (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
și performanțe deosebite, poate fi alocată În regim extracurricular, câte o oră săptămânal pentru fiecare grupă constituită, destinată perfecționări pregătirii sportive și participării la activități competiționale interșcolare, sub forma ansamblului sportiv. O echipă reprezentativă se poate realiza atât la nivel gimnazial, cât și liceal, fiecare cu competiții specifice. Este indicat ca procesul de pregătire să se desfășoare continuu și gradat, insistându-se pe Însușirea corectă a tehnicii jocului, exersată foarte mult În condiții cât mai apropiate competițiilor. Aceasta implică modelarea permanentă

Handbalul în şcoală by Ileana Popovici (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
C.C.P.S., București * * * (1999). Programe Școlare pentru clasele a V-a - a VIII-a, Aria curriculară Educație fizică și sport, Ministerul Educației Naționale, Consiliul Național pentru Curriculum, București * * * (2001). Ghid metodologic de aplicare a programei de educație fizică și sport - Învățământ gimnazial, Ministerul Educației Naționale, Consiliul Național pentru Curriculum, București * * * (2001). Ghid metodologic de aplicare a programei de educație fizică și sport - Învățământ liceal, Ministerul Educației Naționale, Consiliul Național pentru Curriculum, București * * * (2003). Programa Școlară pentru clasele I-II, Educație fizică, Ministerul

Handbalul în şcoală by Ileana Popovici (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625

Un pas deloc neglijabil în analiza și prelucrarea datelor l-a constituit compararea rezultatelor cercetării cu cele obținute în Elveția de către Jean Kellerhals și Cléopître Montandon. Ancheta a vizat un punct extrem de important al traiectoriei socio-profesionale: clasele terminale ale ciclului gimnazial. Opțiunea noastră a fost legată, pe de o parte, de dorința ca subiecții analizați să ofere, pe cît este posibil, informații relevante pentru o întreagă cohortă, nedeformate de selecțiile succesive proprii sistemului de învățămînt (e vorba de ultimii doi ani

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
apară ca superflue. Pentru precizarea populației la care ne referim, am avut mai multe variante: puteam viza elevii claselor a VII-a și a VIII-a la nivelul județului, al unui oraș etc. Am preferat populația elevilor ultimelor două clase gimnaziale din școlile generale și colegiile municipiului Aiud (sau arondate acestuia). Am optat pentru un studiu la nivelul unei arii geografice relativ restrînse avînd în vedere că cercetarea și-a propus să reprezinte punctul de plecare al implementării unui program de

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
considerăm de o mare importanță pentru evoluția noilor generații. Există, în plus, avantajul ca parteneriatul școală-familie-comunitate, pe care intenționăm să-l inițiem, să fie pliat pe specificul comunității vizate (municipiul Aiud). Pentru informațiile vizînd reușita școlară a elevilor pe parcursul ciclului gimnazial (și, evident, pentru a afla domiciliul acestora) am apelat la documentele școlare (cataloage și foi matricole), iar pentru rezultatele la testele naționale și repartizarea în licee sau școli de arte și meserii a celor care au finalizat studiile gimnaziale am

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
ciclului gimnazial (și, evident, pentru a afla domiciliul acestora) am apelat la documentele școlare (cataloage și foi matricole), iar pentru rezultatele la testele naționale și repartizarea în licee sau școli de arte și meserii a celor care au finalizat studiile gimnaziale am folosit informațiile puse la dispoziție de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului*). Analiza datelor. Nucleul analizei calitative se întinde între procesele interrelate ale descrierii fenomenului, categorizării și identificării modului în care conceptele se interconectează pentru a produce o explicație a

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
bază de date construită cu ajutorul programului SPSS.8.0. Pentru elevii care au finalizat clasa a VIII-a am adăugat bazei de date informațiile complete, oferite de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului privitoare la: media generală de absolvire a ciclului gimnazial, rezultatele la testul național (română, matematică, istorie sau geografie), liceul sau școala de arte și meserii la care a fost repartizat (în prima sau a doua sesiune). Valoarea de adevăr și încredere a cercetării. Deoarece "nu există teste definite operațional

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
factori ca vîrsta elevului și nivelul clasei, fundamentul social și educațional al familiilor, experiența acestora, politicile școlii (Epstein, 1992). Această perspectivă arată importanța extinderii cunoașterii existente referitoare la felul în care implicarea familiei și viața elevului se schimbă de la clasele gimnaziale la cele de liceu, la factori ce influențează schimbările observate și efectele lor asupra progresului elevului. Motivați de invitația de a vorbi despre speranțele pe care le pun în copiii lor, părinții au arătat ce fac ca să îi ajute acasă

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
căror caz formularea variantelor de răspuns ar fi făcut inconsistentă informația primită. Performanța școlară a elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a a fost operaționalizată, în principal, prin media generală obținută în primii trei ani ai ciclului gimnazial, dar baza de date construită de noi conține și informațiile privitoare la performanțele la testul național ale elevilor clasei a VIII-a, inclusiv repartizarea lor la licee sau școli de arte și meserii. Subliniem, din nou, că cercetarea noastră are

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
național și cea explicată de media generală V-VII este mai mică decît 5%. Oricum, nu este de neglijat faptul că 36% din varianța performanței la testul național nu poate fi explicată prin media din primii trei ani ai ciclului gimnazial. Dacă vom judeca lucrurile nu în termeni de surprindere obiectivă a nivelului de pregătire al elevilor relevat de reușita la testul național, ci în funcție de criteriul de repartizare a acestora la licee sau școli de arte și meserii, observăm că nivelul

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
indivizi 39 47 30 19 137 Media test național 7.51 7.32 7.12 8.05 7,43 Se observă că apartenența la familiile de tip Asociație și Companional oferă o șansă în plus atît în ceea ce privește reușita în ciclul gimnazial, cît și la testarea națională. În tabelul 7.8 am relevat, deja, relația dintre reușita școlară a copilului și nivelul de studii al părinților. Ne punem întrebarea dacă apartenența la categoriile desemnate de cele patru modele de coeziune familială nu

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
30,1% 163 100% Feminin 8 4,9% 26 15,9% 48 29,3% 82 50,0% 164 100% Total 44 13,5% 66 20,2% 86 26,3% 131 40,1% 327 100% În primii trei ani ai ciclului gimnazial, fetele au medii sub șapte într-o proporție de patru ori mai mică decît băieții. Privitor la reușita superioară, diferențele sînt sensibil mai mici, dar tot în favoarea fetelor: ele au șanse de 1,6 ori mai mari de a avea

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900

cercetare, demonstrează abilități În cercetarea independentă și În echipă, examinează critic și integrează informațiile din literatura științifică, Înțelege, selectează și aplică metodologia de cercetare, interpretează și analizează critic rezultatele cercetării). Competențele specifice se obțin pe parcursul anilor de studiu din Învățământul gimnazial și liceal, și se structurează În conceptuale, praxiologice și sociologice, acestea reprezentând transpunerea În practică a cunoștințelor teoretice și practice acumulate la cursuri, lucrări practice, care reflectă gradul de participare activă a elevului la programul didactic. Competențele specifice se definesc

Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558

a participa la învățare. Procentajul de populație între 25-64 ani care participă la educație și formare. Procentajul de timp folosit de angajați în formarea pe grupe de vârstă. Participarea în educ terțiară. Proporția populației între 18-24 ani numai cu studii gimnaziale și care nu este cuprinsă în altă formă de educație. Proporția populației între 18-24 ani numai cu studii gimnaziale și care nu este cuprinsă în altă formă de educație. 3a. întărirea legăturilor cu piața muncii și cercetarea, precum și cu societatea

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
folosit de angajați în formarea pe grupe de vârstă. Participarea în educ terțiară. Proporția populației între 18-24 ani numai cu studii gimnaziale și care nu este cuprinsă în altă formă de educație. Proporția populației între 18-24 ani numai cu studii gimnaziale și care nu este cuprinsă în altă formă de educație. 3a. întărirea legăturilor cu piața muncii și cercetarea, precum și cu societatea în ansamblu 3b.dezvoltarea spiritului antreprenorial 3c. îmbunătățirea sistemului de învățare a limbilor străine 3d. creșterea mobilității și a

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
evaluează implicit activitatea parentală. Evaluările școlare contribuie la clasarea elevului față de profesori și colegi, și declanșează procese similare la părinți. În ceea ce privește presiunile și influențele familiei și comunității asupra școlii, ele se exercită diferit, în funcție de variabile cum sunt nivelul școlar (primar, gimnazial, liceal), structura populației școlare, tipul de organizație școlară, vârsta și originea socială a cadrului didactic, etc. Favre și Montandon (apud. Stănciulescu,E., 1997 184-187), prin cercetările lor, au realizat un inventar calitativ al acestor influențe: * Familia obligă școala la reconsiderări

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
în gimnaziu sau liceu. Autorii explică cum implicarea părinților în activitatea școlară scade pe măsură ce copilul crește, ceea ce reflectă faptul că elevul are nevoie de o mai mare autonomie pe măsură ce se apropie adolescența. Diferențele de organizare dintre școala primară și cea gimnazială pot contribui, de asemenea, la implicarea graduală a părinților. De exemplu, în școala primară un singur învățător se ocupă de clasă de-a lungul întregii zile; în schimb, în gimnaziu, fiecare disciplină aduce un alt profesor care poate avea sute

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
formare pentru părinți privind valorile familiale și căi de reintroducere a învățării în familie coordonarea cu agenții, organizații, districte școlare. Programul pilot din Utah pentru familii, școli și comunități Imediat după deschiderea Centrului Utah (1990), 12 școli (8 primare, 2 gimnaziale și 2 licee) au fost selecționate să facă parte dintr-un program pentru cinci ani ce implică relația familie-școală și comunitate. Modelul de funcționare al acestui program pilot a fost realizat de J.Epstein și cuprinde: 1. obligațiile de bază

Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938

Anul 1936 este marcat prin reînființarea celui de-al treilea post de învățător și aprobarea dosarului de construire a unei noi clădiri pentru școală. Școala instituționalizată funcționează și în prezent cu forma de învățământ ciclul primar I-IV iar ciclul gimnazial este în Ghioroc. Grădinița s-a construit pentru prima dată în anul 1936 în clădirea căminului cultural din satul Cuvin. Ea a fost mutată ulterior în clădirea școlii nr.3 de lângă casa parohială unde a rămas până în prezent. 2.5

Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944

acestea însușindu-se pe baza unor modele ortografice, prin rezolvări situaționale, pe cale intuitiv operațională; în clasele III-IV, motivația ortografică capătă valențe noi, în raport cu determinările gramaticale, intervenind, într-o formă accesibilă, reguli și definiții deduse din situații reprezentative. Începând cu ciclul gimnazial, deprinderile ortografice și de punctuație se accentuează, în mod conștient, prin însușirea propriuzisă a noțiunilor lingvistice, prin integrarea cunoștințelor ortografice în sisteme operaționale reglate prin determinări gramaticale. Formarea deprinderilor corecte de exprimare și scriere este un proces complex și de

ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]