3,747 matches
-
în română s-au produs, în general, pe două căi: Numeroase împrumuturi datează din perioada preislamică (înainte de secolul al VII-ea), împrumuturi din limbi semitice, ca și araba, precum aramaica, ebraica, sud-arabica, etiopiana (geez), precum și din limbi nesemitice precum persana și greaca, limbi purtătoare ale unor civilizații superioare celei arabe de atunci. Împrumuturile din limbile semitice-surori sunt destul de dificil de decelat, având în vedere marea asemănare dintre ele. Această asemănarea poate fi pusă în evidență prin cuvântul "câine", de exemplu: În ceea ce privește lexicul
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
o invocație ce cuprinde și acest cuvânt); "nabī" (profet), împrumutat din ebraică; "salăt" (rugăciune, rugăciunea de tip islamic), împrumutat din aramaică; "sirăt" (cale, calea cea dreaptă amintită chiar în prima sură din Coran, al-Fătiha), care a intrat în aramaică din greacă unde fusese împrumutat din latină, "strata"; "firdaws" (paradis, rai) și "ibrīq" (ibric), împrumutate din persană etc. În perioada califatului abbasid, când au fost traduse numeroase cărți din culturile greacă, persană, indiană și siriacă, numeroase cuvinte au fost împrumutate din aceste
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
impus de califatul islamic) și "bī'a" (biserică, loc de adunare), împrumutate din siriacă; "faylasūf" (filosof), "qistăs" (balanță), "qămūs" (dicționar), "kīmyă"' (chimie, alchimie), "qalam" (condei, creion), "dirham" (drahmă), almanac (climă), din "almenichiakon" (calendar), "alambic" (distilator), din ambiks (cupă), împrumutate din greacă etc. - Cuvintele străine împrumutate de arabă în perioadele modernă și contemporană aparțin unor domenii felurite și sunt, în general, din franceză, engleză, italiană: a) politică, social, diplomație: "barlamăn" ← fr. „parlament” (parlament); "kădir" ← fr. „cadre” (cadru, personal); "aristuqrătiyya" ← fr. „aristocratie” (aristocrație
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
și celebra afirmație a lui Horațiu: "Graecia capta ferum victorem cepit" („Grecia, deși cucerită, și-a luat cuceritorul prizonier”). Știința, tehnologia și matematica grecești sunt în general considerate a fi ajuns la un apogeu în timpul perioadei elenistice. Comunitățile vorbitoare de greacă din estul elenizat au contribuit la răspândirea creștinismului timpuriu în secolele al II-lea și al III-lea, și primii lideri și autori creștini (cel mai cunoscut fiind apostolul Pavel) erau în general vorbitori de greacă, deși niciunul nu era
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
elenistice. Comunitățile vorbitoare de greacă din estul elenizat au contribuit la răspândirea creștinismului timpuriu în secolele al II-lea și al III-lea, și primii lideri și autori creștini (cel mai cunoscut fiind apostolul Pavel) erau în general vorbitori de greacă, deși niciunul nu era originar din Grecia. Grecia însăși avea o tendință de a rămâne la păgânism și nu a fost un centru influent al creștinismului timpuriu: de fapt, unele practici religioase ale Greciei Antice au rămas utilizate până la sfârșitul
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
slăbirea economiei grecești, obligând declararea insolvenței publice în 1893 și acceptarea impunerii Controlului Financiar Internațional pentru plata datoriilor naționale. O altă problemă politică în secolul al XIX-lea era una unic grecească: problema limbii oficiale. Grecii vorbeau o formă de greacă denumită „demotică”. Mare parte din elite o considerau însă pe aceasta un dialect țărănesc și erau hotărâți să restaureze greaca veche. Ca urmare, documentele guvernamentale se publicau în greaca "" (purificată), o formă pe care puțini greci obișnuiți știau să o
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
altă problemă politică în secolul al XIX-lea era una unic grecească: problema limbii oficiale. Grecii vorbeau o formă de greacă denumită „demotică”. Mare parte din elite o considerau însă pe aceasta un dialect țărănesc și erau hotărâți să restaureze greaca veche. Ca urmare, documentele guvernamentale se publicau în greaca "" (purificată), o formă pe care puțini greci obișnuiți știau să o citească. Liberalii favorizau recunoașterea demoticii ca limbă națională, dar conservatorii și Biserica Ortodoxă s-au opus oricărui efort în acest
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
una unic grecească: problema limbii oficiale. Grecii vorbeau o formă de greacă denumită „demotică”. Mare parte din elite o considerau însă pe aceasta un dialect țărănesc și erau hotărâți să restaureze greaca veche. Ca urmare, documentele guvernamentale se publicau în greaca "" (purificată), o formă pe care puțini greci obișnuiți știau să o citească. Liberalii favorizau recunoașterea demoticii ca limbă națională, dar conservatorii și Biserica Ortodoxă s-au opus oricărui efort în acest sens, până într-acolo încât, atunci când Noul Testament a fost
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
demotică în 1901, au izbucnit revolte în Atena și guvernul a căzut ("Evangeliaka"). Chestiunea avea să continue să otrăvească viața politică grecească până în anii 1970. Toți grecii erau uniți, însă, în hotărârea de a elibera și restul provinciilor vorbitoare de greacă de sub control otoman. Mai ales în Creta, o agitase spiritele. Când a izucnit războiul între Rusia și Imperiul Otoman în 1877, sentimentul popular grec era în favoarea rușilor, dar Grecia era prea îngrijorată de perspectiva unei intervenții britanice pentru a intra
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
deși Creta a rămas la otomani. Grecii din Creta au continuat să se răscoale și în 1897, guvernul grec al lui Theodoros Deligiannis, cedând presiunii populare, a declarat război otomanilor. În ce a urmat, slab pregătita și slab dotata armată greacă a fost învinsă de otomani. Prin intervenția Marilor Puteri însă, Grecia a pierdut doar puțin teritoriu de-a lungul graniței, iar Creta a devenit condus de prințul George al Greciei. La sfârșitul Războaielor Balcanice, întinderea teritorială și demografică a Greciei
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
numără turismul (cu 14,9 milioane de turiști internaționali în 2009, este a șaptea cea mai vizitată țară a Uniunii Europene și a 16-a din lume de către ); și navigația comercială (cu 16,2% din capacitatea mondială totală, marina comercială greacă fiind cea mai mare din lume), în timp ce țara este și un considerabil producător agricol (incluzând culturile de pește) în cadrul uniunii. Cu o economie mai mare decât a tuturor celorlalte țări balcanice la un loc, Grecia este cea mai mare economie
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
de magnații și . Baza industriei maritime grecești moderne s-a format după al Doilea Război Mondial când armatorii greci au putut acumula vase vândute ieftin de guvernul american prin din anii 1940. Conform unui raport din 2011 al , marina comercială greacă este cea mai mare din lume, reprezentând 16,2% din capacitatea mondială de transport, în creștere de la 15,96% în 2010. Numărul echivalent în 2006 era și mai mare, de 18,2%. Tonajul total al flotei comerciale naționale este de
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
la 20.000. Martorii lui Iehova afirmă că au 28.859 de membri activi. Câteva mii de greci practică (credința în vechii zei greci). Primele dovezi textuale ale limbii grece datează din secolul al XV-lea î.e.n., de la scrierea asociată . Greaca a devenit o lingua franca vorbită pe scară largă în lumea mediteraneană și dincolo de aceasta în Antichitatea Clasică, și avea să devină ulterior limbă oficială în Imperiul Bizantin. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, a existat o
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
a fost tranșată în 1976, când demotica a devenit unica variantă oficială a limbii grecești, iar Katharevousa a încetat să mai fie folosită. Astăzi, Grecia este relativ omogenă din punct de vedere lingvistică, o mare majoritate a populației autohtone folosind greaca drept limbă maternă sau chiar unică limbă. În cadrul populației elenofone, vorbitorii au venit în Grecia din Asia Mică după și constituie un grup important. Minoritatea musulmană din Tracia, circa 0,95% din populația totală, constă din vorbitori de turcă, bulgară
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
dintre cei mai influenți istorici ai vremii. Literatura bizantină a fost scrisă în dialectele atic, medieval și timpuriu modern ale limbii grecești, și este expresia vieții intelectuale a grecilor bizantini în Evul Mediu creștin. Literatura greacă modernă este scrisă în greaca modernă și își trage originile din operele bizantine ale secolului al XI-lea. Poezia renascentistă cretană "" este fără îndoială capodopera acestei perioade în literatura greacă. Este o baladă cavelerească în versuri scrisă pe la 1600 de (1553-1613). Ulterior, în perioada iluminismului
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
cricketul și handbalul sunt populare în Corfu, respectiv în Veria. Numeroșii zei ai religiei Greciei antice, precum și eroii legendari ai epopeelor antice ("Odiseea" și "Iliada"), și evenimentele cărora le sunt protagoniști toți aceștia constituie ceea ce astăzi este denumit popular „mitologia greacă”. În afara rolului religios, mitologia vechilor greci juca și un rol cosmologic, încercând să explice formarea și funcționarea lumii. Principalii zei ai grecilor antici erau ("cei doisprezece zei"), care trăiau, conform legendei, pe Muntele Olimp. Cel mai important dintre aceștia era
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
ultimei domnii Omeiade, în special datorită totalitarismului, corupției și revoluțiilor cauzate de acestea. Dinastia Omeiadă a fost răsturnată în 750 de dinastia Abbasidă, care a mutat capitala imperiului la Baghdad. Araba - devenită oficială sub Omeiazi - a devenit limbă dominantă, înlocuind greaca și aramaica, dominante în epoca bizantină. În 887, , dinastie ce conducea Egiptul islamic, au anexat Siria ce aparținea Abasizilor, și au fost mai târziu înlocuiți cu dinastia egipteană a , iar mai târziu cu , dinastie ce își au originea în Aleppo
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Metafizica (greacă μετά (meta) = "după", φυσικά (phisiká) = "cele despre natură") este un domeniu al filozofiei a cărui obiect de studiu îl constituie explicarea naturii lumii. Este studiul ființei și ființării, deci al realității. Ca principale subiecte în discuțiile metafizice se pot enumera
Metafizică () [Corola-website/Science/298223_a_299552]
-
contribuție fundamentală în acțiunea de răspândire a culturii în mediul rural. A elaborat alături de Samuil Micu prima gramatică tipărită a limbii române: "Elementa linguae daco-romanae sive valachicae" (Viena, 1780). A fost poliglot, însușindu-și pe lângă limba română, latina, maghiara, germana, greaca veche, italiana și franceza. Informația și cultura i-au permis ocuparea funcției de bibliotecar al Colegiului de Propaganda Fide din Roma, având permisiunea de a cerceta orice fel de documente. În Italia, precum și în Ungaria și la Viena, pe atunci
Gheorghe Șincai () [Corola-website/Science/298233_a_299562]
-
Cometele (latină: stella cometa, greacă: komē, „steaua cu păr”) sunt corpuri cerești mici, de aparență nebuloasă, care se rotesc în jurul unui Soare. De obicei, este vorba de Soarele Sistemului nostru Solar. Simbolul astronomic pentru comete (☄) constă dintr-un disc cu o coadă formată din trei
Cometă () [Corola-website/Science/298255_a_299584]
-
a unor zei, este fie necunoscut, fie imposibil de aflat. Termenul agnostic a fost creat de Thomas Henry Huxley în 1869 și este folosit și pentru descrierea celor neconvinși de existența zeităților sau altor aspecte religioase. Cuvântul "agnostic" provine din greacă, compus din particula "a" (fără) și gnosis (cunoaștere). ul nu este doar contrar gnosticismului, ci tuturor dogmelor religioase, pe care le consideră nedemonstrabile și prin urmare lipsite de orice certitudine. Agnosticii pot afirma fie că nu este posibil să existe
Agnosticism () [Corola-website/Science/298257_a_299586]
-
din 1054 este un eveniment ce a împărțit creștinismul în două mari ramuri, vestică (catolică) și estică (ortodoxă). Anul în care s-a petrecut este 1054, deși tensiunile datau de multă vreme între creștinătatea latină și cea greacă. Principalele cauze rezidă în disputele asupra autorității papale și inserării clauzei Filioque în Crezul de la Niceea, deși au existat și cauze minore, cum ar fi disputele legate de jurisdicția asupra anumitor regiuni, sau de alte practici liturgice. Încă de la începuturi
Marea Schismă () [Corola-website/Science/298260_a_299589]
-
, Achilles sau Akhilleus (greaca antică:"Ἀχιλλεύς ") este un celebru erou din mitologia greacă (cunoscut mai ales datorită epopeii homerice "Iliada"), care a participat la războiul troian de partea grecilor. era fiul zeiței marine Thetis și al muritorului Peleus - regele mirmidonilor din Fthia (sud-estul Tesaliei
Ahile () [Corola-website/Science/298348_a_299677]
-
În mitologia greacă, le (greacă: Μουσαι, latină: Musae) erau cele 9 fiice ale lui Zeus și ale Mnemosynei, considerate drept inspiratoare ale muzicii, ale dansului, ale poeziei și patroanele artelor în general. le îi desfătau pe zeii Olimpului cu cântecele lor, la diferite festivități. Au
Muze () [Corola-website/Science/298347_a_299676]
-
exod al savanților greci ce au adus manuscrise prețioase în limba greacă veche, dintre care multe, în Occident, căzuseră în obscuritate. Se pune un nou accent pe textele literare și istorice, pe lucrările de științe naturale, filosofie, matematică, scrise în greacă și arabă. În renașterea neoplatonică, umaniștii nu au respins creștinismul; dimpotrivă, cele mai multe lucrări renascentiste au fost dedicate bisericii, care patrona operele de artă. O schimbare subtilă s-a petrecut în modul în care intelectualii abordau religia, reflectându-se în multe
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]