10,331 matches
-
ne cânți, ca prima oară De Iisus, de Maica Lui, Și de floarea gândului. Colindiță de-ascultat Iarna dalbă, pe-nserat Când candele iar zâmbind În suflete se aprind. Să ne spui povestea iară, Colindiță - surioară, Să ne umplem iar de har Pân'la ultimul hotar. Colindiță, bălăioară, Vin, așează-te-ntr-o doară, Pe genunchii-mbătrâniți, Pe sprâncenele cuminți. Pe mâinile ce ne dor, Peste masă, în pridvor, În palme, și-n visuri moi Peste șesuri, pe noroi. Vin' de te așează, blândă, Stai
ADELINA IONESCU, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351490_a_352819]
-
strâng iar banii, hai și la săraci, c-un gând să-i îmbraci... Și la noi în tindă, tu să vii, colindă, și cu vinișorul să se-ntoarcă dorul, și c-un cozonac aburind, cu mac. Dar dă-ne și harul și stele cu Carul si mai adă-un vis dinspre Paradis, de Cel întrupat, în iesle culcat. Coboară-ne steaua și ne fă ca neaua din inimi pornindă, Colindă, colindă. Referință Bibliografică: Adelina Ionescu, colinde / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare
ADELINA IONESCU, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351490_a_352819]
-
cu o lume profund încrezătoare și practicanta a tradiției și chiar a ritualurilor magice, mintea să a fost cu siguranta impregnata din prima copilărie de o lume a spiritului. Ca să cunoști mai bine un om și să ai explicații despre harurile ori dimpotrivă pătimirile sale trebuie sa-i cunoști rădăcinile, strămoșii, arborele genealogic. Doar familiile aristocrate în special din vestul Europei cunosc pe ultimii 1000 de ani acest arbore, dar nobilele familii țărănești unde își au sorgintea? Ne răspunde cu responsabilitatea
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
văzduhului: asta e pasărea mea, se confesa Brâncuși. Copil fiind am visat întotdeauna că zbor în copaci și în cer. Am ramas la nostalgia acestui vis și, de 45 de ani, fac păsări. Nu pasărea vreau să o redau, ci harul ei, zborul, elanul. Nu cred că am să reușesc vreodată. Dumnezeu este peste tot. Dumnezeu este cînd uiți de tine, si cînd ești umil, si cînd te dăruiești, Dumnezeu este în opera ta. Ea (opera n.n.) este magică. O doamnă
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
greci dar care rodesc desăvârșit, tocmai acum, la lumina Soarelui Dreptății. Marele lor merit este acela de a fi afirmat „frumusețea în Dumnezeu” [15] , străbătând astfel drumul de unde se oprise geniul filosofiei grecești sau inspirația autorilor din Vechiul Testament până la plinătatea harului strălucind din Iisus Hristos - Fiul lui Dumnezeu. Chiar de la începutul ei, teologia creștină a afirmat transcendența lui Dumnezeu; Sfântul Apostol Pavel îl numea pe Dumnezeu „Cel mai presus de orice nume” (Filip. 2, 9). Însuși „Dumnezeu” este un nume impropriu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
imuabil, omniprezent, supraesențial, sprarațional, atotcuprinzător și incognoscibil: „Acest bine este lăudat de sfinții cuvântători și ca frumos și ca frumusețe; și ca iubire și ca iubit și prin toate celelalte numiri dumnezeiești cuvenite frumosului de frumusețe făcător și plin de har... Iar frumosul ca atotfrumosul și supra frumosul și pururea existent și același frumos, nu devine, nici nu se pierde, nici nu crește nici nu se veștejește... Ci același este în sine cu sine, de același unic chip, fiind pururea frumos
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
imuabil, omniprezent, supraesențial, sprarațional, atotcuprinzător și incognoscibil: „Acest bine este lăudat de sfinții cuvântători și ca frumos și ca frumusețe; și ca iubire și ca iubit și prin toate celelalte numiri dumnezeiești cuvenite frumosului de frumusețe făcător și plin de har... Iar frumosul ca atotfrumosul și supra frumosul și pururea existent și același frumos, nu devine, nici nu se pierde, nici nu crește nici nu se veștejește... Ci același este în sine cu sine, de același unic chip, fiind pururea frumos
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
-ne la Dumnezeu - ca Arhetip al Frumuseții vom observa căSfinții Părinți, Îl numesc pe Dumnezeu: Principiu al existenței (Αρχη). Toate atributele Sale sunt manifestări binefăcătoare ale Sale către creația Sa. Prin aceste atribute ale lui Dumnezeu, mintea omului luminată de har se poate ridica la Frumusețea Lui necreată. Numele divine rămân însă inepuizabile și incognoscibile în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație un caracter arhetipal, astfel încât
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
fi Arhetipul adevărat al frumuseților” Gândindu-ne lavom observa căSfinții Părinți, Îl numesc pe Dumnezeu: Principiu al existenței (Αρχη). Toate atributele Sale sunt manifestări binefăcătoare ale Sale către creația Sa. Prin aceste atribute ale lui Dumnezeu, mintea omului luminată de har se poate ridica la Frumusețea Lui necreată. Numele divine rămân însă inepuizabile și incognoscibile în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație un caracter arhetipal, astfel încât
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
dedau cu totul dragostei dumnezeiești, dragostei celei curate” [45] Frumusețea și slava dumnezeiască a lui Hristos au fost proorocite în Vechiul Testament, cum ar fi în Psalmul 44, mesianic prin excelență: „Împodobit ești cu frumusețea mai mult decât fiii oamenilor; revărsatu-s-a har pe buzele Tale. Pentru aceasta Te-a binecuvântat Dumnezeu, în veac. Încinge-Te cu sabia Ta peste coapsa Ta, Puternice! Cu frumusețea Ta și cu strălucirea Ta” (Ps. 44, 3-5). De asemenea, în Cântarea cântărilor, mireasa - prefigurare a Bisericii, preamărește
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
pentru aceasta toți Sfinții Părinți îl numesc miccrocosmos. Frumusețea trupului omenesc se manifestă în armonia părților sale constitutive și se ridică spre sfera spirituală. Sfântul Vasile cel mare vedea și el frumusețea fizică în armonia mădularelor, dar adăuga că prezența harului dumnezeiesc este decisivă: frumusețea „este armonia care înflorește în felul în care sunt alcătuite mădularele și are har în ea” Vocația omului este să stăpânească lumea și să-l adore pe Dumnezeu împreună cu îngerii față de care el este micșorat „cu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și se ridică spre sfera spirituală. Sfântul Vasile cel mare vedea și el frumusețea fizică în armonia mădularelor, dar adăuga că prezența harului dumnezeiesc este decisivă: frumusețea „este armonia care înflorește în felul în care sunt alcătuite mădularele și are har în ea” Vocația omului este să stăpânească lumea și să-l adore pe Dumnezeu împreună cu îngerii față de care el este micșorat „cu puțin” și pentru puțină vreme, după cum spune Psalmistul: „Ce este omul că-ți amintești de el? Sau fiul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
este cea care afirmă că exprimă Divinul” [72] Frumusețea trupului omenesc se manifestă în armonia părților sale constitutive și se ridică spre sfera spirituală. Sfântul Vasile cel mare vedea și el frumusețea fizică în armonia mădularelor, dar adăuga că prezența harului dumnezeiesc este decisivă: frumusețea „este armonia care înflorește în felul în care sunt alcătuite mădularele și are har în ea” [73] . Despre originea divină a frumosului uman a scris și Sfântul Ambrozie: „Când Dumnezeu a creat pe cel dintâi om
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și se ridică spre sfera spirituală. Sfântul Vasile cel mare vedea și el frumusețea fizică în armonia mădularelor, dar adăuga că prezența harului dumnezeiesc este decisivă: frumusețea „este armonia care înflorește în felul în care sunt alcătuite mădularele și are har în ea” [73] . Despre originea divină a frumosului uman a scris și Sfântul Ambrozie: „Când Dumnezeu a creat pe cel dintâi om, l-a făcut exterior plăcut, cu alcătuire armonică a membrelor sale și i-a dat cea mai frumoasă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
propriu-zis, frumusețea exterioară adevărată nu este altceva decât frumusețea duhovnicească răsfrântă asupra „vasului” care o poartă. Și această frumusețe interioară este ceva care nu se diminuează, ci sporește neîncetat, credinciosul însetat de Frumusețea cea dumnezeiască înfrumusețându-se pe măsură ce conlucrează cu harul divin. Sfinții Părinți afirmă, în unanimitate, superioritatea frumuseții duhovnicești în raport cu cea exterioară; este vorba de acea preeminență pe care o are duhul asupra trupului. Sf. Clement Alexandrinul observă că frumos cu adevărat este sufletul care a primit darurile Sfântului Duh
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
propriu-zis, frumusețea exterioară adevărată nu este altceva decât frumusețea duhovnicească răsfrântă asupra „vasului” care o poartă. Și această frumusețe interioară este ceva care nu se diminuează, ci sporește neîncetat, credinciosul însetat de Frumusețea cea dumnezeiască înfrumusețându-se pe măsură ce conlucrează cu harul divin. Sfinții Părinți afirmă, în unanimitate, superioritatea frumuseții duhovnicești în raport cu cea exterioară; este vorba de acea preeminență pe care o are duhul asupra trupului. Sf. Clement Alexandrinul observă că frumos cu adevărat este sufletul care a primit darurile Sfântului Duh
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
atrage, în plus, atenția asupra necesității purificării de patimi a sufletului, pentru a putea să se ridice la contemplarea Frumuseții dumnezeiești: „... ca să se nască în suflet și frumusețe dar și putere pentru săvârșirea celor ce trebuiesc făcute, avea nevoie de harul dumnezeiesc... Frumos este orice suflet, privit în simetria puterilor sale proprii, dar frumusețea cea adevărată, adică firea cea dumnezeiască și fericită, se poate privi, se poate contempla numai de cel ce are curățită mintea. Cel ce-și țintește ochii la
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
este orice suflet, privit în simetria puterilor sale proprii, dar frumusețea cea adevărată, adică firea cea dumnezeiască și fericită, se poate privi, se poate contempla numai de cel ce are curățită mintea. Cel ce-și țintește ochii la luminile și harurile lui Dumnezeu primește ceva de la El: ca de la o culoare își colorează propriul lor chip cu o strălucire înfloritoare” [78] . Deci frumusețea lui se revarsă în sufletul curat al omului înfrumusețându-l, un adevăr care va fi amplu experimentat și
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
înfrumusețându-l, un adevăr care va fi amplu experimentat și exprimat de Sfântul Simeon Noul Teolog. El este cel care descrie pe larg roadele rugăciunii curate a minții, când sub acțiunea energiilor divine necreate, creștinul se înfrumusețează sufletește și trupește. Harul dăruiește frumosului uman o strălucire unică, îl luminează, îl face mai puternic, mai demn și prin aceasta omul înfrumusețează și lumea înconjurătoare. Frumusețea umană comunică, în acest fel, plenar cu Frumusețea Eternă Arhetipală, pe care o reflectă, căreia îi devine
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
în lumea ce va să vină [88] Sfântul - desăvârșirea frumuseții umane, deaoarecefrumusețea umană spirituală își găsește desăvârșirea în frumusețea duhovnicească a Sfântului. Sfântul trăiește viața sa și a lumii întregi ca dar frumos al lui Dumnezeu Cel Preafrumos și Suprafrumos. Harul primit de Sfânt în timpul epectazei sale către Frumusețea dumnezeiască revelează deplin chipul lui Dumnezeu din el. Astfel, Sfântul devine un chip al Frumuseții divine, o ființă a cărei existență este prin excelență un loc teofanic. Sfântul luminează și lămurește lumea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
omul devenit sfânt” Ca model și exemplu concret vom avea în fațanoastrădeaoarecefrumusețea umană spirituală își găsește desăvârșirea în frumusețea duhovnicească a Sfântului. Sfântul trăiește viața sa și a lumii întregi ca dar frumos al lui Dumnezeu Cel Preafrumos și Suprafrumos. Harul primit de Sfânt în timpul epectazei sale către Frumusețea dumnezeiască revelează deplin chipul lui Dumnezeu din el. Astfel, Sfântul devine un chip al Frumuseții divine, o ființă a cărei existență este prin excelență un loc teofanic. Sfântul luminează și lămurește lumea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
așteaptă gemând ca frumusețea ei să fie salvată de omul devenit sfânt” [89] . În sfințenie, în darurile Duhului Sfânt, omul regăsește intuirea imediată a adevăratei Frumuseți. După Sfântul Serafim de Sarov, scopul vieții creștinești este dobândirea Duhului Sfânt. Starea de har a Sfântului constă în frumusețea darurilor spirituale ale Duhului: bucuria nelimitată și de negrăit, calmul, pacea; iar în exterior, întreaga sa ființă este transfigurată de frumusețea luminii dumnezeiești căreia el îi devine purtător. Frumusețea Sfântului este spirituală, nemuritoare căci ea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
în mijlocul unui cor la fel de frumos” [93] Analizând și adâncind frumusețea creației umane, vom întări convingerea că omul ca și chip al lui Dumnezeu se află în tensiune permanentă spre cucerirea asemănării cu El, a primit la actul creației sale și harul puterii de creație; acest ahr i-a fost dăruit pentru a face ca materia lumii, dată lui spre stăpânire, să rodească valori nepieritoare și, în același timp, că să împlinească sfințenia în trupul său propriu, transformându-l în “templu al
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
o grădină în Eden. “Și a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse și l-a pus în grădina cea din Eden, că să o lucreze și s-o păzească” (Fac. 2, 15). Prin urmare, omul a primit harul puterii creatoare și porunca expresă de “a cultiva” Edenul și prin aceasta porunca de a fi cultivator, în sensul de cuvântare dată creației umane pentru zidirea culturii - cult. Prin căderea din starea sa primordială, o dată cu întunecarea Chipului lui Dumnezeu în
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
căci respiră, trăiește și se hrănește cu și prin Taina lui Hristos. Biserica și tainele ei sunt viața în Hristos.. Sfântul Grigorie de Nyssa afirmă și el puterea omului de a crea și a domni. Rege, preot și profet sunt harurile omului care fac din om un demiurg în imitare a Creatorului Său, Care l-a așezat stăpân al pământului, cu puțin mai rejos de îngeri, dar cu mult superior duhurilor căzute. Sfântul Grigorie Palama afirma ferm că acesta a fost
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]