3,274 matches
-
procedurile și programele de bune practici de igienă și producție, HACCP, precum și mărirea frecvenței de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea și eliminarea cauzei, și inițiază acțiuni și măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariției riscului/hazardului pentru alimentul implicat. În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvența de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea și eliminarea cauzei. Probele recoltate în condițiile precizărilor tehnice, menționate la coloana 6, vor fi însoțite de o notă justificativă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234753_a_236082]
-
9%, respectiv 40%), în conformitate cu interesele lor remanente în regiune: majoritatea statelor arabe partenere ale ex U.R.S.S./Rusiei se găsesc în Asia arabă (Siria, fostul Yemen de sud, Irak până în 2003), iar monarhiile peninsulei arabice au rămas până astăzi, prin hazardul explicabil al inerției istorice, puncte de sprijin pe agenda de interese a pragmaticului Albion. Asistența militară oferită de diferite alte puteri este în mare parte o asistență interarabă, provenind în special din statele arabe mai potente financiar către entitățile arabofone
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
sintagma "societăți politice"132, și nu civice, pentru că acestea nu existau. Ceea ce exista era doar conceptul și proiectul prin acel An Essay on the History of Civil Society (1767). Istoria și structurările social-politice nu au nimic în comun cu vreun hazard biologic. Astfel că nu este deloc o întâmplare inexistența unor societăți civile cu drept de veto în fața Politikului. Trăim în societăți politice și politizate excesiv prin așa-numitele instituții "civice" (universitățile, centrele de cercetări, administrații, televiziuni etc.). Doctrinologia modernă este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la putere" într-un stat ca al nostru, chiar dacă nu are nimic în comun cu două idei directoare: 1) conducerea; 2) educația. Ea se află în ubuescul ei autoritarist, în inegalitatea ei bazală de a porni într-o concurență, în hazardul ei de piață "liberă", în relațiile sale arbitrar formate. Compunerea celor trei forme de dezumanizare contemporană ne conduce spre o întrebare cardinală: unde este omul în această lume de profituri, poate și de succese? Evident că el nu poate fi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu poate fi doar o muncă de limbaje, ci și experimente, experiențe cognitive autentice, noi modalități de a gândi. Când Foucault se desemna pe drept cuvânt un expérimenteur, un om care experimentează intelectual, el dădea științei ceea ce este al ei: hazardul, creativitatea. De aceea, el nu putea să prevadă cum va arăta o cercetare a sa. Obișnuia să spună că face cercetări istorice și politice. Dacă ele pot fi transformate în cărți, cu atât mai bine. A face cercetare istorică și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
profund: dragostea. Probabil că s-a pomenit în plus într-una dintre companiile acelea. Băuse ca și ceilalți, pe ascuns, printre arbuștii care acopereau versanții Muntelui. Apoi, când micul lor cerc agitat s-a risipit în perechi, ea rămăsese singură, hazardul aritmetic neoferindu-i partener. Perechile se eclipsaseră. Beția punea deja stăpânire pe ea. Nu era obișnuită cu alcoolul și băuse prea mult, din zel, de teamă că n-o să fie la înălțimea celorlalți, vrând să-și stăpânească spaima din ziua
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în stepa asta nocturnă, în imensitatea asta rusească. Îl iubește...” Dragostea mi-a apărut din nou în toată dureroasa ei simplitate. Inexplicabilă. Inexprimabilă. Ca și constelația care se oglindea în ochiul unui animal rănit, în mijlocul unui deșert acoperit de gheață. Hazardul unui lapsus a fost cel care mi-a revelat o realitate derutantă: franceza pe care o vorbeam nu mai era aceeași... Într-o zi, când i-am pus o întrebare Charlottei, mi s-a împleticit limba. Probabil că am nimerit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aceste bunuri sunt distruse În chiar actul dăruirii, pentru a fi astfel transferate divinității. În ofrande, ele pot fi lăsate Într-un anumit loc consacrat, iar dispariția lor va fi interpretată ca un semn divin, și nu ca furt sau hazard. De asemenea, ele pot fi date altor persoane, pentru consum, astfel Încât dăruirea dezinteresată către semeni funcționează ca o ofrandă pentru divinități (este logica „pomenilor” din satul românesc tradițional, În care bunurile celui dispărut nu sunt distruse sacrificial, ci redistribuite, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În grotesc, deformarea caricaturală extremă împinge comicul spre zonele oripilantului, receptorul fiind simultan îngrozit și forțat să râdă la descoperirea insuportabilului antagonism care confruntă rizibilul și monstruosul. Dincolo de râs, grotescul provoacă o stare apăsătoare, de neliniște în fața derizoriului spectacol al hazardului din alternanța frumos-urât, nobil-vulgar, plăcut-dizgrațios etc., expresii concrete ale tragicului dualism viață-moarte. Asemenea absurdului, grotescul va fi explorat cu precădere de avangarda literară postbelică în sens pozitiv, ca modalitate paradoxală dar adecvată de eliberare, de expulsie magică a răului prin
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
multiple și majore mutații socio-culturale. Aplicabil deopotrivă stării de spirit, concepției despre lume și viață sau realității cotidiene, absurdul reprezintă un simptom incontestabil al lumii din secolul trecut. Războiul, însoțit de cortegiul determinărilor negative catastrofă, violență, iresponsabilitate, anihilarea umanului, aberație, hazard generează explicabil stări angoasante, nesiguranță, disperare, dar și apatie, indiferență sceptică și cinism, toate acestea caracterizând sentimentul de înstrăinare al omului trezit în mijlocul unui univers incomprehensibil. Corelat cu o vădită criză a lumii și a culturii occidentale, absurdul exprimă și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
etc. toate generatoare de eșec nu doar al comunicării, ci chiar al viețuirii autentice. Nu în ultimul rând, absurdul se întrevede la Caragiale în intuiția nonsensului existenței, revelat atât prin "tăcerea" grăitoare a lui Anghelache, cât și prin absolutizarea rolului hazardului, al contratimpului sau al capriciului unei instanțe metafizice care penalizează categoric orice hybris. Este drept că nici victimele acestei forțe superioare, nici ea însăși nu sunt absurde, ci, mai degrabă, antrenate într-o confruntare zadarnică, soldată invariabil cu eșecul penibil
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
este identificat drept un element incert, dar posibil, care apare permanent În procesul activităților socioumane, ale cărui efecte sunt păgubitoare și ireversibile. Pentru o anumită entitate riscul reprezintă expunerea la posibilitatea pierderii sau pagubei, iar pentru societățile de asigurări semnifică hazardul sau posibilitatea de a pierde. Din punctul de vedere al teoriilor statistice avansate, riscul reflectă variațiile distribuirii rezultatelor posibile, probabilitatea și valorile lor subiective. Referitor la cuantificarea acestor riscuri se consideră că măsurarea riscului se realizează prin analiza nonliniarităților utilității
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
chiar și la acelea indispensabile". Ei nu înțelegeau că această veselie, dincolo de faptul că reprezenta unul din rarele momente de distracție ale poporului, juca un rol fundamental în consolidarea legăturilor sociale grație cărora muncitorii puteau să se protejeze, parțial, de hazardurile existenței"63. În general, orașul oferea o anumită protecție contra incertitudinilor existenței, dar Christian Topalov precizează: "Orașul în inima căruia trăiesc încă muncitorii manufacturieri amestecați cu mica populație urbană este într-adevăr o resursă esențială a vieții populare, o inepuizabilă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
suprarealism sunt preluate sugestii care țin mai ales de imagism, teoretizat în spațiul francez de Pierre Reverdy: elemente cât mai disparate, pentru a spori capacitatea imaginației de a se elibera de sub tutela gândirii logice. Principalele repere pe harta suprarealismului, visul, hazardul obiectiv, spontaneitatea actului creator, redimensionarea cotidianului prin miraculos, devin elemente esențiale și pentru poeții de la „unu”. Dacă inițial revista intenționa să publice scrierile unor autori considerați spirite tutelare - Urmuz și Tzara -, la editura omonimă pe care o înființează apar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
realul și imaginarul, trecutul și prezentul, comunicabilul și incomunicabilul, ceea ce este sus și ceea ce este jos încetează să mai fie percepute contradictoriu.” Sunt puse în discuție condiția creatorului și existența poeziei, se proclamă atotputernicia visului, virtuțile automatismului psihic pur, supremația hazardului obiectiv și libertatea absolută a eului. Modul de cunoaștere a sinelui - în serviciul căruia scrierea de texte poetice echivalează cu un fel de terapie - evocă „metoda paranoic-critică” a lui Salvador Dalí. Literatura este respinsă ca instituție culturală osificată, întemeiată pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
a se fi încheiat, așteptându-se încă o ediție definitivă a operei sale, cât și publicarea manuscriselor, multe rămase necercetate. Fundoianu [...] a fost printre primii promotori ai poeziei pure. („Poemul, ... conceput ca un univers autonom, cu legile lui arbitrare, cu hazardul lui prevăzut. Un fel de alfabet Morse.”). Dar fiindcă în poezia lui se vorbea de vaci, de priveliști provinciale, a fost catalogat ca poet tradiționalist, în afara modernismului. În realitate, tradiționalismul reprezintă o formă de modernism. G. CĂLINESCU În Priveliști (1930
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
a fenomenului, reprezintă cea mai eficientă abordare. 2.4 Metode statistice folosite în analiza dezvoltării regionale în România 2.4.1 Rațiunea aplicării metodelor statistice multivariate în studiul fenomenului de dezvoltare regională Dinamica vremurilor, manifestată de cele mai multe ori sub semnul hazardului și al incertitudinii, suscită la cercetare și cunoaștere pentru a găsi o explicație rațională. Fenomenele „de tip stochastic din orice domeniu al vieții economico - sociale sau naturale”, „în mișcarea lor curentă - continuă, în timp, în spațiu și din punct de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
iar viitorul aproape că nu contează. Puterea Desperado stă în trecut. Trecutul e un drog pentru prezent. Eroul rememorează, nu acționează în niciun fel: trecutul îl fascinează, și ca urmare el descoperă tot felul de șiretlicuri ale memoriei, pendulând între hazard (realism) și psihanaliză (fluxul conștiinței). Încântările amintirii se amestecă cu bucuria prezentului în Alexandria Quartet, unde intriga e esențială, dar guvernată de puterea trecutului de a ordona viitorul. Și prezentul lui John Fowles e o reconsiderare a trecutului, nimic mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dar cartea e insuficientă. Ceea ce ne oferă Lodge este un șir de eroi dezagreabili, un centru al atenției schimbător, o continuă goană după suspans. Lumea universitară descrisă de Lodge e deprimantă. Se publică tot felul de cărți care rămân ignorate, hazardul face și desface carieră după carieră, se călătorește intempestiv acolo unde o cere British Council ori la conferințe, amorurile eșuează, studentele cochetează iar profesorii între două vârste nu pierd ocazia, căsnicii se rup sau se mențin din comoditate ori din
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să aibă amanți din cauza cheltuielilor mari pentru a ține o casă deschisă, pentru a avea trăsură, servitori, pentru a duce o viață mondenă și a fi admirată de parizieni. Își radiografia viața cu melancolie și dezamăgire: Noi, aceste creaturi ale hazardului, avem dorințe tare ciudate și iubiri de neînțeles... Sunt bărbați care se ruinează fără să obțină ceva de la noi și alții care au grația unui buchet de flori... Noi nu avem prieteni. Avem amanți egoiști care își cheltuiesc averile nu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
este condusă de o necesitate internă, adică dacă faptele se înlănțuie după un principiu logic de cauzalitate. Spectatorul nu se simte avut în vedere decât dacă există un raport de cauză la efect între diferitele evenimente ale acțiunii. De aceea hazardul este exclus din scenă, în afară de cazurile în care spectatorul percepe, în spatele acestuia, o oarecare raționalitate. Aristotel citează exemplul statuii lui Mitys din Argos care a căzut, în timpul spectacolului, în capul omului ce-l asasinase odinioară și pe care l-a
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
loc la trei versiuni diferite. Aristotel o elimină pe cea care ar prezenta o asemenea acțiune ca rezultat al unei coincidențe pur întâmplătoare, căci ea nu ar putea să impresioneze spectatorul. "Verosimilul, scrie el, exclude ca evenimentele să fie datorate hazardului orb". (cap. 9) Aristotel preferă, în schimb, interpretarea unei răzbunări divine, plauzibilă dar nu sigură. El îndepărtează soluția unei intervenții incontestabile a providenței, căci autorul dramatic ar părăsi domeniul verosimilului pentru a intra în cel al miraculosului, inacceptabil, după părerea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acestor trei concepte. Un astfel de spectacol este patetic, căci omul este zdrobit, suferă și moare. Dacă omul luptă un moment și dacă se întrevede o licărire de speranță, situația este dramatică. Dacă admitem că moartea sa nu este datorată hazardului, pentru că statuia este a omului pe care l-a omorât, apare tragicul. 3.3.1. Definiția tragediei Definiția dată de Aristotel tragediei va face obiectul unor comentarii din partea teoreticienilor ulteriori. Tragedia este reprezentarea unei acțiuni nobile, dusă până la capăt și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
făcător de rime, de dincolo de Pirinei Pe scena-i într-o zi închide ani nenumărați și grei. Aici ades eroul unui spectacol fără de perdea, Copil în primul act, devine în ultimul bătrân sadea." (n.tr.) 11 V. lucrarea lui Paul Hazard, La crise de la conscience européenne 1680-1715 (Criza conștiinței europene), Fayard, 1961, Les Grandes Etudes littéraires. 12 Piesa este jucată în 1736, Prefața este scrisă în anul următor. 13 Precauția inutilă (La Précaution inutile) este titlul unei nuvele de Scarron, apărută
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
maghiară-română-franceză (avându-i profesori pe Carlo Tagliavini și A. Sauvageot), pentru că apoi să meargă la Paris, ca bursier (1932-1935), perioadă în care a fost lector la École des Langues Orientales Vivantes. S-a specializat în romanistica sub îndrumarea profesorilor Paul Hazard și Mario Roques. În 1938 este abilitat docent la Universitatea din Budapesta, unde a lucrat în continuare în calitate de conferențiar delegat. Între anii 1942 și 1944 a predat romanistica la Universitatea din Cluj. După 1945, stabilit la Budapesta, a condus Secția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]