3,688 matches
-
nespecifice sau sugestive pentru o boală de sistem sau hemopatie. Explorările de laborator vor fi sistematizate în: - obligatorii: timp de sângerare, timp de coagulare, trombocite - adiționale în funcție de suspiciunea clinică și de informațiile furnizate de parametrii obligatorii. În funcție de datele obținute, diatezele hemoragice se pot clasifica astfel: 1. de cauză vasculară (purpure vasculare) 2. de cauză plachetară care includ entități multiple legate fie de scăderea numărului de trombocite sau de defecte calitative (trombopatii ereditare- trombastenia Glanzmann, sindromul Bernard-Soulier, boala von Willebrand de tip
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și deficitele dobândite de factor von Willebrand 4. coagulopatii - boli de coagulare determinate de reducerea activității unuia sau mai multor factori de coagulare prin mecanisme diverse. Includ în esență hemofilia dar și deficite ale căii intrinseci a coagulării. I. SINDROAME HEMORAGICE DE ORIGINE VASCULARĂ Sunt afecțiuni determinate de anomalii ale hemostazei primare prin alterarea peretelui vascular, caracterizate clinic prin purpură și manifestări hemoragice superficiale (în principal echimoze), iar biologic prin teste de hemostază normale. În funcție de cauză pot fi: - înnăscute: boala Rendu-Osler
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
coagulare prin mecanisme diverse. Includ în esență hemofilia dar și deficite ale căii intrinseci a coagulării. I. SINDROAME HEMORAGICE DE ORIGINE VASCULARĂ Sunt afecțiuni determinate de anomalii ale hemostazei primare prin alterarea peretelui vascular, caracterizate clinic prin purpură și manifestări hemoragice superficiale (în principal echimoze), iar biologic prin teste de hemostază normale. În funcție de cauză pot fi: - înnăscute: boala Rendu-Osler (telangiectazia hemoragică ereditară), purpura din sindromul Marfan etcdobândite: purpura simplex (predomină la femei în funcție de fazele ciclului menstrual), senilă, din deficitul de vitamina
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ORIGINE VASCULARĂ Sunt afecțiuni determinate de anomalii ale hemostazei primare prin alterarea peretelui vascular, caracterizate clinic prin purpură și manifestări hemoragice superficiale (în principal echimoze), iar biologic prin teste de hemostază normale. În funcție de cauză pot fi: - înnăscute: boala Rendu-Osler (telangiectazia hemoragică ereditară), purpura din sindromul Marfan etcdobândite: purpura simplex (predomină la femei în funcție de fazele ciclului menstrual), senilă, din deficitul de vitamina C (scorbut), din afecțiuni cronice hepatice, traumatică, microembolică, imunologică (crioglobulinemică), alergică, hormonală, infecțioasă, psihogenă etc. PURPURA HENOCH-SCHÖNLEIN Definiție, generalități Este
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
nu dispar la vitropresiune și nu sunt pruriginoase, apar în valuri (coexistă leziuni de vârste diferite), sunt localizate pe fața de extensie a membrelor (distal, în jurul articulațiilor) și pe fese, respectă trunchiul și fața, se pot asocia cu urticarie, bule hemoragice, pot evolua către necroză locală, se accentuează la frig și ortostatism (Fig. 97, Planșa III). Leziunile cutanate se asociază cu: - artralgii la nivelul articulațiilor mari, mai rar artrită, edeme ale extremităților membrelor - manifestări gastrointestinale: dureri abdominale colicative, melenă, împăstare abdominală
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
antibioterapia este orientată de agentul implicat. De exemplu etiologia streptococică impune tratament cu Penicilină în cursul perioadei active a bolii. Tratamentul chirurgical este necesar în caz de abdomen acut. Amigdalectomia este luată în discuție în cazul etiologiei streptococice. II. SINDROAME HEMORAGICE DE ORIGINE PLACHETARĂ Sunt afecțiuni determinate de anomalii ale hemostazei primare prin defect cantitativ, calitativ sau mixt al trombocitelor. Ca și sindroamele hemoragice de origine vasculară se caracterizează clinic prin purpură și manifestări hemoragice superficiale (în principal echimoze), dar biologic
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
necesar în caz de abdomen acut. Amigdalectomia este luată în discuție în cazul etiologiei streptococice. II. SINDROAME HEMORAGICE DE ORIGINE PLACHETARĂ Sunt afecțiuni determinate de anomalii ale hemostazei primare prin defect cantitativ, calitativ sau mixt al trombocitelor. Ca și sindroamele hemoragice de origine vasculară se caracterizează clinic prin purpură și manifestări hemoragice superficiale (în principal echimoze), dar biologic timpul de sângerare este alungit, în timp ce testele de coagulare sunt normale. Defectele calitative înnăscute sunt complexe, iar diagnosticul presupune metode speciale de laborator
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în cazul etiologiei streptococice. II. SINDROAME HEMORAGICE DE ORIGINE PLACHETARĂ Sunt afecțiuni determinate de anomalii ale hemostazei primare prin defect cantitativ, calitativ sau mixt al trombocitelor. Ca și sindroamele hemoragice de origine vasculară se caracterizează clinic prin purpură și manifestări hemoragice superficiale (în principal echimoze), dar biologic timpul de sângerare este alungit, în timp ce testele de coagulare sunt normale. Defectele calitative înnăscute sunt complexe, iar diagnosticul presupune metode speciale de laborator (agregometrie plachetară). Anomaliile dobândite pot avea cauze multiple: uremie, bypass cardio-pulmonar
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Etiologia nu este cunoscută. Mecanismul de producere este apariția de anticorpi IgG/IgM antiAg plachetare de suprafață, în principal antireceptori glicoproteici IIB/IIIA. Consecința este distrucția plachetelor predominant la nivelul splinei. Tablou clinic Prezentarea comună este apariția bruscă de manifestări hemoragice la femei tinere fără antecedente patologice semnificative. Există și situația în care pacientul poate fi complet asimptomatic în momentul diagnosticului. Hemoragiile sunt cutaneo-mucoase: purpură maculară, echimoze spontane sau după traumatisme minore, hematoame la locul de puncție, sângerări gingivale, epistaxis, hemoragii
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
blândă, moderată, severă) este condiționată de intensitatea deficitului factorului de coagulare. Deficitul este constant la același pacient și este comparabil în familia acestuia. Ancheta familială este importantă, iar boala poate fi depistată antenatal. Tablou clinic Elementul clinic central este sindromul hemoragic exprimat cu atât mai intens și mai precoce cu cât deficitul de factor de coagulare este mai important (Fig. 98, Planșa III). În mod clasic hemoragiile sunt provocate de traumatisme minore sau sunt spontane fără cauză aparentă, nu au tendința
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
evaluarea completă biologică și clinică. Există servicii spitalicești specializate în tratamentul hemofiliei, colegii medico-școlare și o asociație a bolnavilor hemofilici. În familiile de hemofilici este necesar diagnosticul fetal și a stării de purtător. Tratamentul este indicat în caz de sindrom hemoragic și reprezintă un gest esențial. Terapia constă în:măsuri specifice: - administrarea factorului deficitar prin utilizarea de concentrate liofilizate de la donatorii de sânge sau concentrat sintetic de factor deficitar. Dozele și ritmul de administrare depind de severitatea deficitului. Există preparate disponibile
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Complicațiile în diabetul zaharat Pacientul diabetic este susceptibil la numeroase complicații, acute și cronice, atât medicale cât și chirurgicale. Cele medicale, pot fi împărțite în organice și metabolice, specifice pacientului diabetic: 1. complicații chirurgicale: - nespecifice: apendicita acută, ocluzie intestinală, ulcer hemoragic etc - specifice: gangrena diabetică, hemoragia vitreană, cataracta diabetică etc 2. complicații medicale: - organice: infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, pneumopatii acute etc - metabolice acute și cronice 3. situații speciale: diabetul și sarcina, chirurgia la pacientul diabetic Complicațiile metabolice, specifice pacientului
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
deficitare din punct de vedere nutrițional, obligând la aporturi energetice nejustificate și periculoase pentru organismul uman. De exemplu, postul total (cu zero calorii) sau aportul energetic extrem de restrictiv (< 800 kcal/zi) sunt însoțite de riscuri vitale:accidente vasculare (trombotice sau hemoragice) - tromboembolii (cardiace, cerebrale, mezenterice, renale etc) - crește incidența morții subite (tulburări de ritm ventricular) - tulburări psihice - reducerea capacității de luptă antiinfecțioasă - hiperuricemie, atac acut de gută - alterarea echilibrului hidroelectrolitic hipotensiune ortostatică - demineralizare osoasătulburări ale ciclului menstrual, spermatogenezei și potenței - hipovitaminoze
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pot produce leziuni de necroză tubulară acută. 8.4.4. CONSECINTE HEPATICE Reducerea fluxului în artera hepatică, leziunile produse sistemului reticuloendotelial și eliberarea locală de radicali liberi, conduc la alterări interesând toate funcțiile hepatice. 8.4.5. CONSECINTE DIGESTIVE Leziunile hemoragice și necrotice ale mucoaselor digestive și intensificarea translocației bacteriene conduc la agravarea hipovolemiei și la pătrunderea în circulație a unor noi „agresori” microbieni, care pot continua amorsarea procesului chiar în cazul unei eliminări (spontane sau terapeutice) a focarului septic declanșator
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
plenitudine a acestora, de starea peretelui abdominal (relaxare sau contractură), de presiunea intraabdominală, etc. Ca urmare mecanismele de producere sunt multiple și complexe: zdrobiri, explozii, smulgere (contralovitura). Consecințele fiziopatologice sunt variabile și se pot prezenta sub formă de: 1. sindrom hemoragic consecutiv rupturii unui organ parenchimatos sau de vase mezenterice și a cărui gravitate este în funcție de: cantitatea de sânge pierdută în peritoneu manifestată clinic prin semne de hemoragie internă (până la șoc hemoragic); 2. sindromul de perforație (peritonitic) determinat de ruptura unui
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și se pot prezenta sub formă de: 1. sindrom hemoragic consecutiv rupturii unui organ parenchimatos sau de vase mezenterice și a cărui gravitate este în funcție de: cantitatea de sânge pierdută în peritoneu manifestată clinic prin semne de hemoragie internă (până la șoc hemoragic); 2. sindromul de perforație (peritonitic) determinat de ruptura unui organ cavitar (stomac, intestin subțire, colon etc.) care permite revărsarea conținutului în cavitatea peritoneală și instalarea peritonitei; 3. sindroame mixte de o gravitate deosebită, necesitând în toate cazurile tratament chirurgical de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sindroame mixte de o gravitate deosebită, necesitând în toate cazurile tratament chirurgical de urgență. 12.2.3.2. Reacțiile generale din contuzii Sunt comune tuturor traumatismelor închise sau deschise și se pot manifesta imediat după accident, sub forma șocului traumatic, hemoragic sau mixt, fie sub forma unor sindroame post-traumatice tardive. Cauzele acestor manifestări sunt direct proporționale cu importanța pierderilor de lichide (sânge, plasmă) în zona afectată, ce determină hipovolemie și acumulări de substanțe toxice ca urmare a traumatismului și ischemiei. (vezi
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
subiacent. Violența cu care are loc forfecarea tegumentului explică lipsa hemoragiei, ca urmare a hemostazei spontane ce urmează ruperii prin smulgere a vaselor de calibru mic. În acest mod se adună o serozitate formată din limfă și lichid interstițial, niciodată hemoragică. Colecția se constituie lent; determină o deformare modestă, iar lichidul nu se află în tensiune. La palpare se percepe fluctuența și se pune în evidență semnul valului. Revărsatul evoluează lent spre resorbție și este bine să se aștepte deoarece puncția
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
chirurgicală de urgență. e. În plăgile penetrante abdominale manifestările fiziopatologice sunt în raport cu prezența sau absența leziunilor viscerale. Organele interesate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare vor apare tulburări fiziopatologice ce constituie: sindrom de peritonită generalizată prin perforație; sindrom hemoragic - consecința leziunii parenchimatoase; sindroame mixte : peritonită, hemoragie. 12.3.5. EXAMENUL CLINIC AL TRAUMATISMELOR DESCHISE Este asemănător contuziilor și constă în efectuarea atât a unei anamneze riguroase cât și a unui examen local și general metodic. Interogatoriul trebuie să stabilească
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
intestinului, colonului etc., sindrom de hemoragie internă prin rănirea organelor parenchimatoase sau a pediculilor vasculari și sindroame mixte. 12.3.6. COMPLICATIILE PLAGILOR Depind de gravitatea și caracterul plăgii; sunt reprezentate de: șocul traumatic, anemia acută cu sau fără șoc hemoragic, complicații septice ori transmiterea unor boli. șocul traumatic sau mixt, poate să apară în plăgile multiple dar mai ales în cele contuze cu distrucții tisulare mari și asociate cu leziuni organice. Anemia acută este consecutivă leziunilor vasculare mari sau întinse
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cu consecință asupra tonusului și permeabilității vasculare, explicând apariția precoce și importanța edemului care este ireversibil (ceea ce justifică operațiile decompresive), apariția leziunilor musculare, nervoase și de retur venos (tromboze). Reacțiile generale se pot manifesta sub forma șocului traumatic sau/și hemoragic. Obișnuit, hipovolemia consecutivă pierderii sângelui și fluidelor în leziune tinde să reducă fluxul sanguin periferic accentuând ischemia. Concomitent, prezența fenomenelor obstructive (tromboză) sau compresive (prin hematom), reduce și mai mult circulația periferică astfel încât țesuturile sunt în anaerobioză. Se creează astfel
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
dermatomiozită, vasculite sistemice) 9. Leucemiile acute (limfoide și nonlimfoide) 10. Leucemia mieloidă cronică 11. Leucemia limfatică cronică 12. Aplazia medulară 13. Mielomul multiplu 14. Limfoame non-Hodgkin nodale și extranodale 15. Boala Hodgkin 16. Anemii hemolitice endo- și exoeritrocitare 17. Trombocitemia hemoragică 18. Thalasemia majoră 19. Histiocitozele 20. Mastocitoza malignă 21. Telangectazia hemoragică ereditară 22. Purpura trombocitopenică idiopatică 23. Trombocitopatii 24. Purpura trombotică trombocitopenică 25. Boala von Willebrand 26. Coagulopatiile ereditare 27. Tumori mamare 28. Tumori maligne 29. Tumori cu potențial malign
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208469_a_209798]
-
mieloidă cronică 11. Leucemia limfatică cronică 12. Aplazia medulară 13. Mielomul multiplu 14. Limfoame non-Hodgkin nodale și extranodale 15. Boala Hodgkin 16. Anemii hemolitice endo- și exoeritrocitare 17. Trombocitemia hemoragică 18. Thalasemia majoră 19. Histiocitozele 20. Mastocitoza malignă 21. Telangectazia hemoragică ereditară 22. Purpura trombocitopenică idiopatică 23. Trombocitopatii 24. Purpura trombotică trombocitopenică 25. Boala von Willebrand 26. Coagulopatiile ereditare 27. Tumori mamare 28. Tumori maligne 29. Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 30. Diabet zaharat sub tratament cu insulină și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208469_a_209798]
-
Supradozare droguri; 32. Convulsii; 33. Înec; 34. Electrocutare; 35. Viol; 36. Coagulopatii (trombocitopenii, hemofilii, epistaxis) cu hemoragii masive; 37. Sindrom de coagulare intravasculară diseminată; 38. Insuficiență renală acută; 39. Sarcină ectopică ruptă; 40. Avort complicat cu infecție sau cu șoc hemoragic; 41. Placentă praevia; 42. Apoplexie uteroplacentară; 43. Ruptură uterină; 44. Eclampsie și preeclampsie; 45. II P - multipară, contracții uterine dureroase, membrane rupte; 46. LVII contracții uterine dureroase; 47. Atac de glaucom; 48. Stări depresive severe; 49. Stări halucinante delirante; 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208469_a_209798]
-
dermatomiozită, vasculite sistemice) 9. Leucemiile acute (limfoide și nonlimfoide) 10. Leucemia mieloidă cronică 11. Leucemia limfatică cronică 12. Aplazia medulară 13. Mielomul multiplu 14. Limfoame non-Hodgkin nodale și extranodale 15. Boala Hodgkin 16. Anemii hemolitice endo- și exoeritrocitare 17. Trombocitemia hemoragică 18. Thalasemia majoră 19. Histiocitozele 20. Mastocitoza malignă 21. Telangectazia hemoragică ereditară 22. Purpura trombocitopenică idiopatică 23. Trombocitopatii 24. Purpura trombotică trombocitopenică 25. Boala von Willebrand 26. Coagulopatiile ereditare 27. Tumori mamare 28. Tumori maligne 29. Tumori cu potențial malign
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208467_a_209796]