3,532 matches
-
Codul Nr. 7. ....................................... [][][][][][][] [][] 8. ....................................... [][][][][][][] [][] 9. ....................................... [][][][][][][] [][] 10. ....................................... [][][][][][][] [][] 11. ....................................... [][][][][][][] [][] 12. ....................................... [][][][][][][] [][] Alte proceduri terapeutice: a) Antecedente heredo-colaterale ................................. ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... b) Antecedente personale, fiziologice și patologice .............. ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... c) Condiții de viață și muncă .................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... d) Comportamente (fumat, alcool etc.) ........................................................................... ........................................................................... e) Medicație de fond administrată înaintea internării (inclusiv preparate hormonale și imunosupresoare ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ISTORICUL BOLII: .......................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMENUL CLINIC GENERAL ................................................... EXAMEN OBIECTIV ........................................................... Starea generală .............. Talie .......... Greutate .................. Starea de nutriție ................... Starea de conștientă ............... Facies .................................................................... Tegumente ................................................................. ........................................................................... Mucoase ................................................................... ........................................................................... Fanere .................................................................... Țesut conjunctiv-adipos ................................................... ........................................................................... Sistem ganglionar ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem muscular ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem osteo-articular .................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT RESPIRATOR ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT CARDIOVASCULAR ..................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT DIGESTIV ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... FICAT, CĂI BILIARE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184210_a_185539]
-
1.4.2.5. cu radiații Gamma; 1.4.2.6. prin bombardare cu electroni. 1.4.3. Altele: 3. Lista formelor dozate pentru care există cerințe speciale a) Antibiotice â-lactamice ... b) Citotoxice/citostatice ... c) Hormoni sau substanțe cu activitate hormonală ... d) Imunosupresoare ... e) Medicamente conținând prioni, compuși genotoxici sau teratogeni ... f) Prostaglandine/Citokine ... g) Radiofarmaceutice ... h) Alte produse cu potențial de risc: ... 4. Controlul calității (secțiunea 1.6 a autorizației de fabricație/import și a certificatului de bună practică de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180267_a_181596]
-
de concentrare. Fumatul se asociază cu efecte metabolice datorate creșterii secreŃiei suprarenale de catecolamine care determină accelerarea ratei metabolismului, diminuarea aportului caloric și scăderea în greutate (17Ă. În plus, nicotina stimulează secreŃia de hormon antidiuretic și b-endorfină scăzând și secreŃia hormonală a lobului anterior hipofizar (18Ă. La femeile fumătoare s-a stabilit o corelaŃie între afectarea secreŃiei de estrogen de către nicotina și instalarea prematură a menopauzei (19Ă. 2.2. Compușii carbonilici Compușii carbonilici sub formă de vapori (acroleina, acetaldehida, butiraldehida, formaldehida
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
risc pentru reducerea densităŃii osoase la femeile postmenopauză, care potenŃează influenŃa fumatului și este la rândul său potenŃat de acesta: un indice de masă corporală scăzut se asociază cu scăderea densităŃii osoase, efectul putând fi contracarat prin terapia de substituŃie hormonală. Un studiu efectuat pe 13393 femei și 17379 bărbaŃi evaluând riscul fracturii de șold la fumători comparativ cu nefumătorii, a arătat o creștere a riscului de 1,36 ori la femei și de 1,59 ori la bărbaŃi. Studiul nu
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
carboxihemoglobinei conduce la hipoxia fătului, care este dovedită a avea efect teratogen sau fetotoxic. Expunerea cronică la monoxidul de carbon din fumul de Ńigară este demonstrată a avea efect de restricŃie a creșterii intrauterine a fătului (265). Nivelurile unor markeri hormonali importanŃi în evoluŃia normală a sarcinii, precum estriol, estradiol, gonadotrofina corionică sunt reduse la gravidele fumătoare. Nivelurile crescute de cadmiu, creșterea hematocritului și alterarea structurii placentare determină compromiterea fluxului sangvin placentar fetal ducând la hipoxie și contribuind la nașterea de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
departe, în loc de concluzie, consemnează: Credem că psihiatria de astăzi, fără a părăsi niciodată terenul clinicii, trebuie totuși să se angajeze din ce în ce pe calea cercetărilor de laborator, va trebui căutat ceea ce este propriu din punct de vedere biochimic, hormonal etc., fiecărei psihoze, ceea ce o diferențiază și, desigur, ceea ce o apropie de altele. Numai astfel ea va putea într-adevăr progresa"134. Este de reținut, de asemenea, pentru interpretarea fiziopatologică particulară, o suită de articole referitoare la isterie, din care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
terapeutice. În ansamblul lor, aceste lucrări au contribuit la elucidarea problemelor legate de encefalitele epidemice și de sechelele lor. O problemă care l-a preocupat îndeaproape pe C. I. Parhon a fost migrena și sindroamele neurodistrofice în care, prin tratamente hormonale, a comunicat numeroase vindecări sau ameliorări. În privința sindroamelor neurodistrofice, a comunicat cazuri rare de asocieri între boli neurodistrofice, tulburări cutanate și malformații. În neurooncologie, C. I. Parhon a contribuit la delimitarea unor sindroame anatomo-clinice puțin cunoscute la acea dată, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
afirmația prof. C. I. Parhon: " Credem că psihiatria de astăzi, fără a părăsi niciodată terenul clinicii, trebuie să se angajeze din ce în ce pe calea cercetărilor de laborator. Va trebui căutat ceea ce este propriu din punct de vedere biochimic, hormonal etc. fiecărei psihoze, ceea ce o diferențiază și, desigur, ceea ce o apropie de celelalte. Numai astfel ea va putea într-adevăr progresa". BIBLIOGRAFIE 1. C. I. Parhon, Les sécrétions internes (în colaborare cu M. Goldstein), Paris, Maloine Ed. 2. C. I.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
toate drojdiile unei dezamăgiri de nelecuit. Ar vrea, ah, cît ar vrea să-ți zgîlțîie semenii cu un duh somnolent, să-i deștepte din confuzie și moleșeală. Dar zbaterile lui sînt în deșert. Cine să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
soțului său. Evocarea uscăciunii vaginale a constituit o revelație. Faptul că a identificat neplăcerea apărută în timpul unei tentative de penetrare n-a determinat-o să acționeze imediat (să utilizeze un gel hidratant). Carolyn ascultă ceea ce terapeutul îi explică în legătură cu fiziologia hormonală. Carolyn - Credeți că sunt responsabilă pentru impotența soțului meu? Terapeutul - Nu, bineînțeles, dar faptul de a contracta vulva în momentul penetrării nu rezolvă nimic în cazul unui penis cu tonicitate scăzută. Carolyn - N-am abordat niciodată subiectul referitor la impotență
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este agreabil. Carolyn are 53 de ani. Uscăciunea vaginală este naturală în această etapă a vieții, dar nu constituie o problemă atunci când este acceptată, identificată și tratată. Carolyn respinge orice cremă pe bază de estradiol și orice propunere de tratament hormonal de substituție (THS), dar acceptă un gel cu vitamina E, restructurant și hidratant al mucoasei (Veaolio, laborator Vea) adaptat și mucoasei glandului și care nu alterează senzația. Masters și Johnoson, 1971. El le precizează că este de dorit, în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se reabsoarbe în principal Mg2+. Tubul distal în porțiunea terminală și tubul colector sunt implicate, ca și ansa Henle, în procesul de concentrare a urinii. Concentrarea urinii se face prin schimburi osmotice de apă și solviți, un rol esențial având hormonal antidiuretic (ADH) și proteinele speciale de transport a apei numite aquaporine. 2. de reglare a compoziției fluidelor, asigurarea echilibrului hidroelectrolitic și acido-bazic 3. endocrină prin secreția de hormoni (renina, eritropoietină, vitamina D3 activă, prostaglandine), metabolizarea de hormoni (de ex. hormoni
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
DZ tip 2 poate exista din momentul diagnosticului), controlul glicemiei, coexistența altor factori de risc (HTA, fumatul, dislipidemia) și a altor manifestări de microangiopatie diabetică (retinopatia diabetică). Patogeneza este complexă și implică factori genetici, hemodinamici (HTA, creșterea RFG), metabolici (hiperglicemia), hormonali (sistemul renină-angiotensinăaldosteron, endotelina, prostaglandine, oxid nitric, factori de creștere). Anatomopatologic se caracterizează prin rinichi măriți de volum la debutul bolii, iar microscopic prin leziuni de glomeruloscleroză. Leziunile glomerulare sunt variate și se asociază cu leziuni tubulo-interstițiale și vasculare sclerotice (arteriale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
bărbați (în anumite situații), după transplant renal, deoarece există risc crescut de complicații septice. 3. ITU în sarcină este foarte frecventă, are risc crescut de PNA și de complicații obstetricale (prematuritate, hipotrofie fetală, moarte in utero). Este favorizată de contextul hormonal specific sarcinii, compresiunea uterului gravid, compoziția chimică a urinii (urină alcalină) etc. Se poate manifesta prin orice formă clinică. Bacteriuria se determină la sfârșitul trimestrului I de sarcină pentru a preveni evoluția către PNA. Cistita este mai frecventă în trimestrul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
În funcție de cauză pot fi: - înnăscute: boala Rendu-Osler (telangiectazia hemoragică ereditară), purpura din sindromul Marfan etcdobândite: purpura simplex (predomină la femei în funcție de fazele ciclului menstrual), senilă, din deficitul de vitamina C (scorbut), din afecțiuni cronice hepatice, traumatică, microembolică, imunologică (crioglobulinemică), alergică, hormonală, infecțioasă, psihogenă etc. PURPURA HENOCH-SCHÖNLEIN Definiție, generalități Este afecțiunea caracterizată prin asocierea sugestivă a purpurei vasculare cu afectare articulară, renală, digestivă. Este numită și purpura alergică sau anafilactoidă. Asocierea de: - leziuni cutanate + articulare = purpura Schönlein - leziuni cutanate + fenomene digestive sau
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
incidența crescută a bolii la rudele de gradul I a pacienților cu LES și la gemeni (50% la monozigoți), de susceptibilitatea crescută la medicamentele care necesită procesul de acetilare hepatică (ex. hidralazină, izoniazidă, metildopa, chinidina, procainamida, fenitoina) etc 2. factorul hormonal susținut de predominanța la sexul feminin, de declanșarea bolii după administrarea de anticoncepționale orale, în timp ce androgenii au efect benefic 3. factori de mediu ca virusurile, antigenele microbiene, razele ultraviolete, medicamentele (peste 38 de medicamente pot induce boala după administrare prelungită
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
multiple mecanisme de dereglare a homeostaziei glicemice dar și de alterare a metabolismelor lipidic și protidic, ducând în final la apariția acelorași complicații cronice degenerative. În reglarea metabolică, în condiții fiziologice sunt implicați mai mulți factori, elementele esențiale ale controlului hormonal al glicemiei fiind redate în Tabelul 14. Deși hormonii de contrareglare (care cresc glicemia, hiperglicemianți) intervin major în reglarea metabolică, insulina este principalul factor de care depinde atât utilizarea, cât și producția endogenă de glucoză. Insulina Efect net: ↓ glicemiei Hormoni
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
trebuie orientat spre căutarea complicațiilor/comorbidităților obezității și evaluarea severității lor - cauze de obezitate secundară, mai ales în cazurile în care anamneza și/sau examenul clinic orientează spre o afecțiune cu răsunet asupra greutății - explorări complementare (analize de laborator, determinări hormonale, examene radiologice adaptate fiecărui caz). Complicațiile obezității Efectele excesului ponderal asupra morbidității și mortalității au fost recunoscute de peste 2000 de ani, obezitatea reprezentând o boală metabolică cu risc important pentru diverse complicații și comorbidități. Tabloul clinic va fi dominat de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cu T2DM (vezi Tabelul 1). Cu toate acestea, studiul genei adenozin dezaminazei pe un lot mare de familii din Marea Britanie și Italia nu a putut dovedi implicarea acesteia în predispoziția genetică pentru T2DM [9]. GLP-1 este un polipeptid cu efecte hormonale secretat de către celulele intestinale. Administrată in vivo la animale dar și la om, această moleculă a dovedit a avea un puternic efect de stimulare a secreției insulinice beta celulare dependentă de insulină. Recent introduși în studii clinice, analogii GLP-1 (ce
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
sensul în care alela -55T este asociată cu un WHR crescut [20]. În ultimii ani a început să fie acordat un interes crescând adipocitului în ceea ce privește funcțiile sale de adevărată „celulă endocrină”. Nu vom reveni aici asupra semnificației funcționale a peptidelor hormonale adipocitare care includ printre altele leptina, TNF?, adiponectina și rezistina. Amintim doar că toate acestea au fost implicate în patogeneza insulinorezistenței și prin aceasta ele sunt candidate importante pentru susceptibilitatea genetică T2DM. Studiul genei TNF? a dus la identificarea unui
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
apar aproape exclusiv doar la mușchiul neted monounitar. Se descriu două forme diferite de potențiale de acțiune: a. potențialele de vârf, care sunt la fel cu cele ale mușchiului scheletic și se pot obține prin diferite moduri de stimulare: electrică, hormonală, prin neurotransmițători sau spontan, chiar de către fibrele musculare netede (așa zisa activitate electrică lentă bazală, formată din unde lente, adică din variații locale nepropagate ale potențialului de repaus care „antrenează” întreaga masă musculară); b. potențiale cu platou, care se caracterizează
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
glucoză, prezentă în toate țesuturile glucodependente. Recent, la nivelul mușchiului scheletic, au fost descrise două izoforme de hexokinază (29). Hexokinaza I este distribuită în special în mitocondrie iar hexokinaza II și la nivel citoplasmic. Doar activitatea hexokinazei II este reglată hormonal. Aceasta sugerează un posibil rol specific al hexokinazei II în metabolismul glucozei. Produsul rezultat în urma fosforilării glucozei (glucozo-6-fosfatul) marchează intrarea glucozei în calea glicolitică sau a sintezei de glicogen. Glucozo-6-fosfatul este principalul inhibitor allosteric al hexokinazei. Glicoliza se desfășoară strict
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
controlul calității trebuie menționate la articolele respective/sau la secțiunea 4,; - în cazul în care compania este implicată în fabricația produselor pentru care există cerințe speciale (de ex. produse radiofarmaceutice sau medicamente conținând peniciline, sulfonamide, citotoxice, cefalosporine, substanțe cu activitate hormonală sau ingrediente active cu potențial de risc), aceasta trebuie să se menționeze la tipul de produs și forma dozată respective - se aplică tuturor secțiunilor Părții 1, cu excepția secțiunilor 1.5.2 și 1.6. 1.1.1│Preparate aseptic (lista
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210145_a_211474]
-
controlul calității trebuie menționate la articolele respective/sau la secțiunea 4,; - în cazul în care compania este implicată în fabricația produselor pentru care există cerințe speciale (de ex. produse radiofarmaceutice sau medicamente conținând peniciline, sulfonamide, citotoxice, cefalosporine, substanțe cu activitate hormonală sau ingrediente active cu potențial de risc), aceasta trebuie să se menționeze la tipul de produs și forma dozată respective - se aplică tuturor secțiunilor Părții 1, cu excepția secțiunilor 1.5.2 și 1.6 1.1.1│Preparate aseptic (lista
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210145_a_211474]
-
atunci când nu există │ │ operații de fabricație, trebuie menționate la articolele respective; │ │- în cazul în care compania este implicată în fabricația produselor pentru care există cerințe speciale (de ex. │ │ produse radiofarmaceutice sau medicamente conținând peniciline, sulfonamide, citotoxice, cefalosporine, substanțe │ │ cu activitate hormonală sau ingrediente active cu potențial de risc), aceasta trebuie să se menționeze la tipul de │ │ produs și forma dozată respective - aplicabilă tuturor secțiunilor Părții 1, cu excepția secțiunilor 1.5.2 și 1.6. 1.1.1. preparate aseptic (lista formelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210145_a_211474]