5,610 matches
-
pe Titu Maiorescu în lupta acestuia cu beția de cuvinte; apărător al valorilor naționale autentice și în contra tradiționalismului găunos, este și un apărător al spiritului critic pe urmele lui G. Ibrăileanu, dar și un fervent susținător al ideilor liberale, al industrializării și europenizării României, precum E. Lovinescu; în totul un spirit modern, ironic, dar și constructiv, flexibil, însoțit de un scepticism bine temperat. Încă din Prefață ni se spune, nu fără maliție, care sînt și cînd pot fi numite gingașe ideile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
structurii sociale, cât și asupra evoluției orașului În totalitatea sa. Aspect vizibil la nivelul centrelor urbane din Întreaga țară, problema locuirii se manifestă cu maximă amploare În București, ca pol principal de concentrare a Întreprinderilor industriale din România. Procesul de industrializare a capitalei și a Întregii țări are loc mult mai târziu decât În alte părți ale Europei, respectiv cu puțin Înainte de mijlocul sec. XIX. Din cauza lipsei unui plan de industrializare a țării ce ar fi trebuit să fie Întocmit de
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
principal de concentrare a Întreprinderilor industriale din România. Procesul de industrializare a capitalei și a Întregii țări are loc mult mai târziu decât În alte părți ale Europei, respectiv cu puțin Înainte de mijlocul sec. XIX. Din cauza lipsei unui plan de industrializare a țării ce ar fi trebuit să fie Întocmit de stat (Industria românească... 1940: 3), În unele cazuri industria românească s-a dezvoltat haotic. Acest lucru este foarte vizibil În cazul Bucureștiului, unde intensificarea producției sectorului secundar nu a ținut
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
au un loc important. Pe de altă parte, ar fi greșit a concluziona, în grabă, că este vorba de regimuri tradiționale. De fapt, în astfel de regimuri, este deja în vigoare un proces de modernizare socio-economică, cu un început de industrializare, o considerabilă urbanizare, cu dezvoltarea învățământului și expansiunea claselor profesionale mijlocii. Frecvent, aceste regimuri s-au organizat în structuri în care erau deja apărute instituții democratico-liberale, dar în care nu era încă consolidat un sistem de partide capabil să dea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și ambigue, cu puternice deosebiri de la o țară la alta. Totuși, există două constante: accentul pus pe voința populară, îndreptată către dreptate și moralitate, și importanța raportului nemijlocit între popor și lider. Adesea, această ideologie este asociată valorilor progresului, dezvoltării, industrializării și ale naționalismului. Global, deci, este vorba de mișcări combinate din punct de vedere social și ideologic, cu trăsături diversificate. Weyland [2001: 14] încearcă să sintetizeze toate aceste aspecte definind populismul ca fiind "o strategie politică datorită căreia un lider
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democrației. Așadar, echilibrul devine esențial. b) Al doilea factor constă în trecerea la forme adecvate a agriculturii comerciale atât pentru aristocrația moșierească, cât și pentru cea țărănească, Transformarea economică, realizată în primul rând în sens "mercantil", și, apoi, în direcția industrializării, este esențială pentru schimbările politice. Cu toate acestea, Moore nu face din industrializare o cerință esențială pentru transformarea democratică. c) Al treilea factor este reprezentat de "slăbirea" aristocrației moșierești. Existența unei aristocrații independente, cu bază economică proprie, este un element
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
forme adecvate a agriculturii comerciale atât pentru aristocrația moșierească, cât și pentru cea țărănească, Transformarea economică, realizată în primul rând în sens "mercantil", și, apoi, în direcția industrializării, este esențială pentru schimbările politice. Cu toate acestea, Moore nu face din industrializare o cerință esențială pentru transformarea democratică. c) Al treilea factor este reprezentat de "slăbirea" aristocrației moșierești. Existența unei aristocrații independente, cu bază economică proprie, este un element esențial. Nobilimea se transformă îmbrățișând activități comerciale sau industriale. De asemenea, este decisiv
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Sud, și, în consecință, o democratizare completă, devin posibile datorită unei clase muncitoare în mare parte organizată și recunoscută politic, din care făceau parte, începând cu anii treizeci (în Nord) și muncitorii negri. La acest rezultat a contribuit modernizarea agriculturii, industrializarea țării, o anumită centralizare statală după "New Deal", organizațiile negrilor și noua poziție internațională a Statelor Unite. Acestor cazuri de primă democratizare a celor trei mari democrații occidentale li se alătură democratizarea din țările mici din Europa de Nord (lipsesc din analiza lui
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
au schimbat profund în anii '20 și '30 și după al Doilea Război Mondial, fie ca reacție la război în sine, fie în termeni de dezvoltare capitalistă. Este de ajuns să privim la indicatorii tradiționali de alfabetizare, de urbanizare, de industrializare, la venitul pe cap de locuitor, la PIB, la dezvoltarea și la rolul mass-media. În al treilea rând, mergând spre aspecte mai relevante din punct de vedere politic, dar corelate cu precedentele, ne putem aminti marea expansiune a rolului statului
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de clientelism, cât și pentru interesele industriale, supuse regulilor politicului, și, prin urmare, partidului. În al șaselea rând: există schimbări majore în orice organizație (în general în sindicate), inclusiv în cele din clasa de mijloc. Creșterea economică și procesele de industrializare care o caracterizează conferă un rol central organizațiilor sindicale, recunoscute ca interlocutori privilegiați și indispensabili în cadrul negocierilor la nivel de companie. Mai mult decât atât, după cum am observat deja în paragraful anterior, este foarte importantă apariția unor noi forme de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
legată de dezvoltarea economică"? Sau se poate susține faptul că "cu cât o națiune este mai bogată, cu atât crește probabilitatea ca aceasta să susțină un regim democratic"? [Lipset, 1963, 46-47]. Dar oare e adevărat că "toate aspectele dezvoltării economice - industrializarea, urbanizarea, bogăția și educația - formează împreună un singur factor, major, care are legături politice cu democrația"? [ibidem, 56-57]. Primele analize care au urmat celei lui Lipset [de exemplu, Neubauer, 1967], dar și diferite cercetări ulterioare, au arătat această asociere, care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
să existe o economie industrializată. S-a observat, însă, că acest aspect poate sta la baza condițiilor enumerate mai sus. S-a dovedit că societățile industrializate pot reduce inegalitățile: în societățile care, anterior, au fost, în mare parte, egalitare, fenomenul industrializării poate conduce la rezultatul opus. Viceversa, în societăți marcate de inegalități economice mari, industrializarea poate conduce la reducerea acelei diferențe [Dahl, 1970; trad. it. 1980: 86-88]. O privire de ansamblu asupra problemei, aruncată în contextul unei perspective istorice raționale, va
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la baza condițiilor enumerate mai sus. S-a dovedit că societățile industrializate pot reduce inegalitățile: în societățile care, anterior, au fost, în mare parte, egalitare, fenomenul industrializării poate conduce la rezultatul opus. Viceversa, în societăți marcate de inegalități economice mari, industrializarea poate conduce la reducerea acelei diferențe [Dahl, 1970; trad. it. 1980: 86-88]. O privire de ansamblu asupra problemei, aruncată în contextul unei perspective istorice raționale, va conduce la concluzia că educația, comunicarea, pluralismul social și lipsa inegalităților extreme sunt cerințe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de economie, s? proscrie recursul la stilurile istorice. Cererea masiv? de locuin?e ?i de dot?ri care trebuie construite �n perioade scurte implic? recursul la prefabricate, cu o posibil? interven?ie industrial?. Evident, prefabricarea nu implic? �n mod necesar industrializarea, c?ci se poate prefabrica artizanal. De la Crystal Palace (1851), industrializarea �n construc?îi este o tem? recurent?. �n 1918, un arhitect A. Granet, preconizeaz? taylori-zarea2 industriei construc?iilor. �n acela?i timp, Le Corbusier se g�nde?te c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
locuin?e ?i de dot?ri care trebuie construite �n perioade scurte implic? recursul la prefabricate, cu o posibil? interven?ie industrial?. Evident, prefabricarea nu implic? �n mod necesar industrializarea, c?ci se poate prefabrica artizanal. De la Crystal Palace (1851), industrializarea �n construc?îi este o tem? recurent?. �n 1918, un arhitect A. Granet, preconizeaz? taylori-zarea2 industriei construc?iilor. �n acela?i timp, Le Corbusier se g�nde?te c? este posibil s? se fabrice casele a?a cum se fabric
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n aceast? op?iune constructiv?, care favorizeaz? dezvoltarea unor puternice �ntreprinderi de construc?îi ?i lucr?ri publice, capabile s? st?p�neasc? aceste tehnici prin care zid?ria cedeaz? locul montajului. �n ideologia pro-gresist? a Mi?c?rîi moderne, industrializarea construc?iei �nseamn? c?utarea eficacit??îi, a ra?ionalit??îi, dar ?i voin?? de a pune meseriile arhitecturii �n concordan?? cu dezvolt?rile culturii tehnice a timpului; ea are deci, �n plus, o valoare simbolic?. 6. Noile metode de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
modernizare pe care a practicat-o capitalismul liberal începând cu revoluția industrială, ceea ce l-a transformat în "aripa stângă a liberalismului global"22; de altfel, revoluția socială în țările care au practicat marxismul s-a bazat de la bun început pe industrializarea forțată, văzută ca modalitate de a "ajunge din urmă" capitalismul. Spre deosebire de doctrinele socialiste, ecologismul afirmă în mod singular necesitatea limitării creșterii industriale, atacând sistemul capitalist chiar la nivelul fundamentului 23. Sistemul capitalist se bazează pe o producție în continuă dezvoltare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
românească și capitalism. Virgil Madgearu optează pentru creșterea productivității și prosperității, pentru transformarea funcției sociale a proprietății și pentru statul social agrar. În aceeași perioadă, Mihail Manoilescu, înțelegând imposibilitatea dezvoltării capitalismului industrial, trecea pe rând de la schimburile internaționale, protecționism și industrializare, la corporatism sub oblăduirea dirijismului și a planificării burgheze. La rândul său, Constantin Noica, optimist și încadrat în vechiul context românesc, vedea în Manuscrisele de la Câmpulung evoluția binelui românesc care "începe de la valoare; de la respectul, exercițiul și triumful "valorilor" în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
tezei doctorale și urmând ca În final să prezint planul de cercetare pentru anul de mobilitate, care se desfășoară În Italia, mai exact la Roma. Partea I Premisele Pe parcursul perioadei comuniste, România a suferit consecințele aplicării inflexibile a dogmelor leniniste: industrializarea forțată, Întemeiată pe un model de creștere economică care favoriza industria grea, În detrimentul industriilor producătoare de bunuri de consum; lichidarea proprietății private, deopotrivă În zonele urbane și rurale, asociată cu politica violentă și brutală de colectivizare a agriculturii; nimicirea valorilor
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
ritmul modernității. Exemplele noilor centre civice reprezintă expresia cea mai clară asupra instrumentelor represive și de manipulare a conștiintei, folosite de către regimul comunist. Locuința devine cel mai important program de arhitectură realizat după război, din punct de vedere cantitativ; datorită industrializării, acest proces a avut efecte dezastruoase asupra orașelor. Studierea succesiunii tipurilor de intervenții urbanistice: completări de fronturi, mici ansambluri de locuit sau de dotări; cvartalele staliniste; restructurareaunor artere importante ale orașelor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia localităților sau
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
industrială și culturală domină elementele naturale. Din punct de vedere ecologic, dezvoltarea puternică a industriei și urbanizarea prezintă numeroase dezavantaje, poluarea fiind procesul cel mai grav care afectează marile aglomerări urbane și industriale, clima se modifică. Procesul de urbanizare și industrializare se amplifică pe toată suprafața pământului, iar omul trebuie să înțeleagă că între mediul ecologic al naturii și cel creat de el trebuie să existe un echilibru necesar existenței vieții. Desigur, nu se poate renunța la extinderea orașelor, la industrie
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93513]
-
a definit În chip ortodox desăvârșit cultura și politica românească, Într-o perioadă tulbure din punct de vedere politico-militar, În care imperiile se angajau În războaie sângeroase pentru dominarea culturală, teritorială și economică la Începuturile unei epoci dominate de crescânda industrializare și dorința de a forma o conducere unitară a Europei și a lumii, afirmată la Începuturile secolului al XVIII-lea În primele loji masonice. Astfel, mucenicia sa va deschide epoca căpitanilor Neamului Românesc, Horia, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu și Corneliu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
în câmpul cultural sau al puterii, intelectualul se va raporta la societatea modernă prin intermediul a trei repere: educația, bunurile culturale și munca intelectuală. 1.1 Intelectualul și educația Resorturile educației moderne sunt strâns legate de imperativele societății în curs de industrializare, dar și de dinamica producției culturale scrise corelate cu necesitatea creșterii gradului de alfabetizare. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățământul înregistrează un avans considerabil, iar educația devine pârghia de acces spre poziții sociale înalte. Teoriile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fost asumate de comunitatea activă politic și au avut o puternică componentă militantă. Diferența ar consta în faptul că nu se putea vorbi atunci de răspândirea ideilor sub formă simplificată în masă (masa va apărea mai târziu, ca efect al industrializării, urbanizării și alfabetizării), însă exista o populație activă politic ce și-a asumat principiile respective în timpul evenimentelor despre care am vorbit. De aceea, după cum arată autoarea, se poate vorbi de apariția atunci a unor "manifestări ideologice", iar concepția lui John
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sistemul cotelor, care a generat o participare decorativă și nu una reală. Autoarea conchide că politicile publice ale regimului comunist, în esența lor, nu au urmărit creșterea calității vieții femeilor, ci utilizarea lor ca forță de muncă în procesele de industrializare extensivă și ca "mijloace" de afirmare a superiorității regimului. Problematica egalității de gen și emanciparea femeilor, din perspectiva ideologiei comuniste și a modelului sovietic este dezvoltată în textul Gen, revoluție și război. O analiză comparativă asupra emancipării femeii în Uniunea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]