3,883 matches
-
caracteristice (Fisher et al., 2000, Haunstetter, Izumo, 1998, Walsh et al., 2000). Procesul are implicații nu numai fiziologice (Walsh et al., 2000, Bennett, 1999, Intengan, Schiffrin, 2001), dar și patologice - fiind o trăsătură a remodelării peretelui vascular în ateroscleroză, boli inflamatorii sau anevrisme (Lopez-Candel et al., 1997, Walsh et al., 2000, Bennett, 1999). Dovezi recente sugerează că defectele peretelui în venele varicoase, prin înlocuirea treptată a componentelor normale, este asociată cu dezechibrul procesului apoptotic (Ascher et al., 2000, Ascher et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
înlocuirea treptată a componentelor normale, este asociată cu dezechibrul procesului apoptotic (Ascher et al., 2000, Ascher et al., 2001, Bujan et al., 2000, Urbanek et al., 2004, Ducasse et al., 2005). Apoptoza a fost analizată la nivelul populațiilor celulare endoteliale, inflamatorii și musculare netede, datele obținute indicând că modificările celulelor musculare netede, în context apoptotic, sunt importante pentru arhitectura și tonusul venos. Trecerea în revistă a literaturii dedicate acestui subiect relevă însă faptul că sunt puține date despre rolul morții celulare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
conținutului granular - care ar putea dezvolta capacitate autoimună, explicând astfel predispoziția individuală a unor subiecți pentru boala varicoasă. 7.8. EVALUAREA POPULAȚIEI LIMFOCITARE 7.8.1. REPERE FUNDAMENTALE În fiziopatologia încă neelucidată a bolii venoase cronice, prezența constantă a modificărilor inflamatorii a determinat concentrarea specialiștilor interesați de acest subiect asupra investigării procesului inflamator, ca și cauză patogenică majoră (Weninger et al., 2002, Bergan, 2007, Zamboni et al., 2008, Sprague, Khalil, 2009). Raportările din literatură vizează rolul leucocitelor, în principal a monocitelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul peretelui varicos (fig. 180-183). Fig. 180. Reacție imunohistochimică intens pozitivă evidențiind prezența limfocitelor T4 (IHC, Ac-CD4, x 20) Fig. 181. Reacție imunohistochimică intens pozitivă evidențiind prezența limfocitelor T8 (IHC, Ac CD8, x 20) 7.8.4. DISCUȚII Teoria inflamatorie câștigă teren în patogenia insuficienței venoase cronice (Schmid Schonbein et al., 2001, Nicolaides, 2005, Bergan, 2007), inclusiv prin demonstrarea prezenței și intervenției limfocitelor T în procesele inflamatorii care apar în timpul dezvoltării bolii ulceroase (Nicolaides, 2005, Ojdana et al., 2009), activarea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
prezența limfocitelor T8 (IHC, Ac CD8, x 20) 7.8.4. DISCUȚII Teoria inflamatorie câștigă teren în patogenia insuficienței venoase cronice (Schmid Schonbein et al., 2001, Nicolaides, 2005, Bergan, 2007), inclusiv prin demonstrarea prezenței și intervenției limfocitelor T în procesele inflamatorii care apar în timpul dezvoltării bolii ulceroase (Nicolaides, 2005, Ojdana et al., 2009), activarea lor fiind rezultatul creșterii cronice a presiunii sângelui venos (Bergan et al., 2006, Bergan, 2007). Subpopulațiile limfocitare T au funcții importante în generarea și derularea răspunsului imun-inflamator
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Chirurgie Buco-maxilo-facială, unde a fost operat de două ori pentru o „formațiune tumorală supurată latero-cervicală stângă”, etichetată ca și „chist branhial”, apoi „granulom de corp străin”, după care a apărut o tumoră presternală de 5×5 cm, nedureroasă, fără semne inflamatorii și ușor fluctuentă. Întrucât la chirurgie buco-maxilo-facială nu s-a recunoscut tuberculoza, bolnavul nu a fost tratat cu tuberculostatice anterior prezentării în clinica noastră. Se intervine chirurgical practicându-se electroexcizia abcesului rece presternal cu lavaj cu Streptomicină al cavității restante
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
73,76,81]. În timpul oricărei decorticări pot să apară leziuni ale parenchimului pulmonar, cele mai mari necesită sutură, însă de cele mai multe ori se vindecă singure prin însăși reexpansiunea completă a plămânului. În unele cazuri cum ar fi exitența unor procese inflamatorii pulmonare separarea este extrem de dificilă sau chiar imposibilă, fiind necesară îndepărtarea pleurei viscerale. Aceasta lăsând o suprafață hemoragică sau cu pierderi aeriene este o sursă importantă de complicații postoperatorii, motiv pentru care este necesară o hemostază și o aerostază minuțioasă
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
bolnavi, adică dacă supurația este minimă, Brock recomandă ca aceasta să fie lăsată ca atare, pentru că a pierdut bolnavi încercând să vindece cu orice preț această mică leziune. Deoarece pahipleurita este purtătoare de infecție prin microabcese (geode purulente) și leziunile inflamatorii cronice pe care le conține, intervențiile chirurgicale care pătrund în punga de empiem, ce extirpă total sau parțial această pahipleurită au rezultate net superioare și sunt mai fiziologice. Tratamentul local preoperator cu soluții alternative de dezinfectante și antibiotice micșorează foarte
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
asupra aportului de antibiotice la nivelul leziunilor; cavernoliți, calcificările pereților cavitari; topografia leziunilor; așa de exemplu, leziunile tuberculoase situate în câmpul mijlociu al plămânilor sunt deseori elemente de eșec pentru tratamentul cu tuberculostatice din cauza componentei mari, ganglionare și a reacției inflamatorii peri- și intrafoliculare; aceste modificări tulbură debitul circulator și deci aportul de antibiotic; apariția mai frecventă, în urma aplicării tuberculostaticelor a așa numitelor forme productive de tuberculoză ca: tuberculom, cavernă plină, cazeom. Factori biologici: acțiunea toxică a unor tuberculostatice, mai ales
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
dezechilibru vegetativ sub influența unui șoc emotiv. Hipertonicitate și spasm (se leagă și de ușurința de a face tuse convulsivă, astm, coriză spasmodică). 4. Eliminări periodice prin mucoase sau seroase. Rinite alergice, rinite vaso-motorii, frecvente răceli, traheobronșite. Unii fac puseuri inflamatorii pe seroase (tip pleurezie serofibroasă sau pleurite). Uneori eliminările se fac prin căile hepato-biliare. Reumatism articular acut. 5. Manifestări cutanate. Leziunile sunt mai reci decât în psoră, în schimb mai dureroase. Spre deosebire de psoră, în ale cărei manifestări cutanate există totdeauna
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și durerile periostale sunt similare, ambele având același caracter al agravarii. TBC osos (Morbul Pott). Abcese reci, abcese ale mușchiului psoas. Carii osoase cu supurație, care conduc la cavități și fistule. Tenosinovite tuberculare. Vene varicoase. La unghii putem avea schimbări inflamatorii care duc la lueză și tuberculinism. La amândouă avem o adevărată inflamație, deși nu atât de specifică în procesele tuberculinice ca în sifilisul terțiar. Paronichia este tuberculinică, cu piele palidă, întâlnită la subiecții anemici tuberculinici. Pustulele formate deseori la extremitățile
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
hepatice acute, care va determina decesul pacientului. Considerăm că în cazul stentării endoscopice preoperatorii, intervalul de timp cuprins între montarea protezei și efectuarea intervenției chirurgicale cu viză curativă trebuie să fie scurt (maximum 10 zile) pentru a reduce intensitatea reacției inflamatorii pericoledociene (pericoledocita). Alternativa stentării endoscopice este reprezentată de următoarele metode chirurgicale:efectuarea unei derivații externe (colecistostomie pe cale laparoscopică): soluția nu este viabilă dacă colecistul este exclus biliar. Această situație se întâlnește în condițiile în care confluența cisticocoledociană este invadată de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
o peritonită secundară al cărei focar septic este rezolvat, dar fenomenele sistemice persistă determinând insuficiență multiplă de organ (MODS) (206, 254). - Abcese intraabdominale (peritonite acute localizate) pot apare după orice formă de infecție, care rămâne localizată. B. După extensia fenomenelor inflamatorii:Peritonite difuze sau generalizate în care infecția afectează seroasa peritoneală în totalitate, atât cea parietală cât și cea viscerală, cu toate fundurile de sac și recesurile sale. În afară de cauza infecțioasă mai pot apărea peritonite generalizate de cauză neinfecțioasă cum ar
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
organism. Cavitatea peritoneală este neregulată ca urmare a existenței numeroaselor plici peritoneale determinate de ducte sau vase sanguine, ligamente ce unesc viscerele între ele sau cu peritoneul parietal și mezouri, care ancorează viscerele de pereții cavității. Când se produc reacții inflamatorii, aceste cavități devin sediul unor colecții izolate, necesitând drenaj individual pentru a evita difuziunea în peritoneu (85). Cavitatea peritoneală, din punct de vedere anatomic, se împarte în: A. Cavitatea peritoneală mare, care cuprinde spațiul previsceral, etajul supramezocolic și etajul submezocolic
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
procesele patologice peritoneale. Mișcările respiratorii ale diafragmei facilitează drenajul limfatic spre canalul toracic (29). Inervația - peritoneul parietal primește ramuri de la ultimele 6 perechi de nervi intercostali și ramuri din plexul lombar. Nervii somatici inervează musculatura parietală care reacționează la procesele inflamatorii peritoneale prin durere, apărare musculară sau contractură. Nervii splanhnici și ramurile vagale inervează vegetativ peritoneul visceral. Iritația inflamatorie determină, conform legii Stokes, pareza intestinală (ileusul dinamic ce însoțește peritonitele acute) (191). Fiziologia peritoneului Prin numeroasele sale funcții, constituie un sistem
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ramuri de la ultimele 6 perechi de nervi intercostali și ramuri din plexul lombar. Nervii somatici inervează musculatura parietală care reacționează la procesele inflamatorii peritoneale prin durere, apărare musculară sau contractură. Nervii splanhnici și ramurile vagale inervează vegetativ peritoneul visceral. Iritația inflamatorie determină, conform legii Stokes, pareza intestinală (ileusul dinamic ce însoțește peritonitele acute) (191). Fiziologia peritoneului Prin numeroasele sale funcții, constituie un sistem eficient de apărare la agresiunile la care este supus. Din punct de vedere fiziologic peritoneul are patru funcții
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
fagocitară și imunitară. Creșterea secreției peritoneale determină intensificarea fagocitozei, favorizând apărarea. În infecțiile peritoneale grave, posibilitățile de apărare locală sunt depășite, eliberarea de mediatori scapă mecanismelor de reglare, ce nu mai pot lupta împotriva agenților patogeni, având aspect de „reacție inflamatorie generalizată”. Secreția diminuă, fagocitoza devine absentă, concomitent cu agravarea stării pacientului (106, 274). Hausman și colaboratorii evaluează rolul celulelor mezoteliale peritoneale HPMCS în determinarea răspunsului imun în timpul peritonitelor, testând abilitatea celulelor T în prezența antigenelor microbiene precum și secreția de interleukină
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
sunt foarte profunde, perforează musculara propria determinând peritonită generalizată (132). Ileitele sunt localizate pe ileonul terminal, care are aspect inflamator cu posibilitate de perforație transversală, pe marginea mezenterică (103). Ileitele pot fi specifice (boala Crohn) sau nespecifice, consecința unor necroze inflamatorii determinate de agenți patogeni aero/anaerobi. Perforația diverticulului Meckel are o frecvență de 50%. Acest diverticul perforează ca urmare a existenței de țesut heterotopic de mucoasă gastrică localizat la baza lui. La nivelul acestor insule de mucoasă gastrică s-a
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
până la seroasă datorită defectului muscular. Diverticulul poate fi unic și atunci este considerat congenital sau multiplu, pe întreg cadrul colic. Perforația se poate produce la un singur diverticul sau la mai mulți, rezultând peritonita stercorală. - colita ulceroasă este o afecțiune inflamatorie ce afectează rectul și poate cuprinde și alte zone din colon. Există mai multe ipoteze care sunt cauza acestei boli: - infecțiaalergia - răspunsul imun la antigenele bacteriene. Jewell (1993) consideră că apariția bolii este în legătură cu anormalitatea celulelor epiteliale ale colonului. Apariția
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
limfangite mezenterice satelite focarului intestinal. - alte peritonite glomerulare sunt rezultatul pătrunderii în cavitatea abdominală a unor materiale sterile: talc, uleiuri minerale, amidon, celuloză, tampoane de vată și care după 2-6 săptămâni de la pătrunderea în peritoneu formează aderențe intestinale prin procese inflamatorii, exsudative și formarea de granuloame. Mai pot determina astfel de peritonite fungii (Candida, Histoplasma), amoeba sau paraziții. Cea mai frecventă este peritonita determinată de Candida care apare la persoane debilitate cu terapie îndelungată cu antibiotice, cu proteze cardiace și alimentați
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
în producerea IIA (30-40%). Contaminarea se realizează bacterii Gram pozitiv de pe mâini (pacient/personal sau din atmosferă). Calea transmurală intestinală - incriminată în 25-30% din cazuri. Contaminarea peritoneală se face prin transvazarea peretelui intestinal în caz de constipație, diverticuloză colică, boli inflamatorii intestinale, leziune intestinală produsă de cateter. Calea hematogenă - în 5-10% din cazuri, din focare infecțioase aflate la distanță: pulmonare, dentare. Calea ascendentă este rară - 2-5% din cazuri; agentul determinant provine din flora vaginală (Lactobacillus Doderlein, Candida). O altă sursă o
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de O2, a căror semnificație biologică ar fi distrugerea germenilor microbieni invadatori. Atunci când acest „al doilea sector biologic” de comandă și autoprotecție cedează, tendința generalizării inflamației devine reală și manifestă. Fenomenul inflamator poate urma mai multe etape: - etapa când fenomenele inflamatorii rămân cantonate în aria focarului inflamator, manifestându-se sub forma fazei acute (febră, sindromul circulator hiperdinamic, reacția hipermetabolică și efectul catabolizant pe proteina musculară); - urmează etapa când inflamația este efracționată sau când focarele inflamatorii se extind. Atunci mediația activatoare a
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
mai multe etape: - etapa când fenomenele inflamatorii rămân cantonate în aria focarului inflamator, manifestându-se sub forma fazei acute (febră, sindromul circulator hiperdinamic, reacția hipermetabolică și efectul catabolizant pe proteina musculară); - urmează etapa când inflamația este efracționată sau când focarele inflamatorii se extind. Atunci mediația activatoare a leucocitelor se răspândește sistemic și activează în alte țesuturi celulare „în repaus”, creând alte focare inflamatorii și apariția unui „al treilea sector” lezional cu distrucții celulare implicite. Acest mecanism este caracteristic șocurilor hiperdinamice și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
hiperdinamic, reacția hipermetabolică și efectul catabolizant pe proteina musculară); - urmează etapa când inflamația este efracționată sau când focarele inflamatorii se extind. Atunci mediația activatoare a leucocitelor se răspândește sistemic și activează în alte țesuturi celulare „în repaus”, creând alte focare inflamatorii și apariția unui „al treilea sector” lezional cu distrucții celulare implicite. Acest mecanism este caracteristic șocurilor hiperdinamice și este urmat de apariția leziunilor la distanță, care dezvoltă detresă respiratorie acută (ARDS) și insuficiență multiplă de organe (MSOF). În clinica modernă
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
un fenomen autodistructiv interesând în primul rând celulele de reacție și în ultima instanță tot fondul celular al organismului. Neutrofilele, plachetele și fibrina formează trombi agregați în organele implicate, determinând ocluzia capilară și hipoperfuzia microvasculară. Există date conform cărora celulele inflamatorii circulante determină în MSOF leziuni prin inducerea unei inflamații excesive, depășite. Neutrofilele activate pentru lupta împotriva microorganismelor invadatoare au un potențial inflamator crescut; capacitatea lor de a produce metaboliți reactivi de oxigen și de a elibera enzime granulare puternice le
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]