5,645 matches
-
României, față de rezultatele modului de funcționare a sistemului de muncă obligatorie au diferite surse explicative. Pe de altă parte, sistemul în sine, așa cum a fost gândit și aplicat, a reprezentat expresia desconsiderării totale a populației evreiești de către regimul de putere instaurat de conducătorul Ion Antonescu. Alexandru Florian Nota editorilor Documentele selectate pentru acest volum sunt reproduse în întregime, cu excepția câtorva la care nu am inclus anexele. S-au transcris toate adnotările făcute ulterior emiterii actului de către cel căruia i-a fost
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o scurtă perioadă a anului 1949 „Săptămânal de literatură și artă”, iar din 28 octombrie 1950, „Organ al Uniunilor de Scriitori, Compozitori și Artiști Plastici din RPR”. Apărută la scurtă vreme după abolirea monarhiei, publicația este de orientare comunistă, prosovietică, instaurând jaloanele canonice ale realismului socialist și proletcultismului și trăgând o linie de cezură care va izola în trecut, pentru mult timp, valorile estetice ale literaturii și artei interbelice. Atitudinea reiese chiar din articolul-program, Argument, semnat de Eugen Jebeleanu. Atașamentul la
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
din familia Buzeștilor. O crâncenă rezistență antiotomană animă Cronica domniei lui Mihai Viteazul (în forma transmisă de Letopisețul cantacuzinesc). După câteva decenii de certuri fie între diferitele familii boierești, fie între boieri și domni, turcii considerau că încercarea de a instaura un pașalâc în Țara Românească se putea repeta, susținută de infiltrarea lor economică anterioară. Răspunsul dur al lui „Mihai Vodă sin Pătrașco Vodă” a stârnit în sud-estul Europei un neliniștitor ecou. În timpul lui, istoriografia are menirea de a-i face
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
de reformă, aflat într-o cristalizare rapidă, a profitat de criza programului comunist și de perioada de deschidere și liberalizare a anilor ’60. Sociologia a fost tolerată și, într-o anumită perioadă, chiar promovată. Evoluția spre forma unei dictaturi birocratico-personale, instaurată de la începutul anilor ’70, nu mai avea nevoie de modernizare, de raționalizare și deci nici de sociologie. Eliminarea sociologiei în 1977 a fost actul ultim al sfârșitului procesului de liberalizare. În fine, în al patrulea rând, Gusti a contribuit la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu brio de aceste roluri în care au fost distribuiți sau pe care le-au solicitat cu insistență. În primul text al volumului, „Facerea lumii”, Ion Stanomir încearcă să refacă modul în care, în deficit de reprezentare intelectuală, noua putere instaurată după război și-a construit o identitate. Lipsită de tradiție și de o identitate naturală, după ce decretase fără ezitare, în numele schimbării vechii alcătuiri și al unui nou proiect social, ruptura cu vechea identitate, noua putere a constatat că a generat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Chelcea Comunicarea nonverbală: gesturile și postura, București, Editura Comunicare.ro (234 p). Lucrarea celor trei psihosociologi poate fi privită și ca expresie a tendinței normale a oricărui subdomeniu al științei de a se elibera de sub hegemonia „normalului tematic” care se instaurează la un moment dat în știință. Este adevărat, ca cercetători sociali, trebuie să avem în vedere și justificarea practică a cercetărilor noastre, teme ca sărăcia, șomajul, migrația, în general toate temele care țin de domeniul mai larg al problemelor sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a observat cu deosebită atenție cazuistica și particularitățile faptelor incriminatorii și a descris „mania fără delir” ca entitate integratoare a comportamentului imoral și criminal în absența unor fenomene psihotice cunoscute precum halucinațiile sau ideile delirante. Începând cu Pinel, s-a instaurat convingerea că omul poate fi anormal (maniacă, fără a fi nebun, cu delir (Pinel, 1962Ă. În aceeași perioadă, inițiative morale asemănătoare au avut Chiaruggi, în Italia, și Tuke, în Anglia. Se conturau, la începutul secolului al XIX-lea, în întreaga
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lor antrenează structuri de costuri diferite. Legăturile și elanul uman constituie avantaje notabile ale micilor challengeri, dar nu sunt mai puțin legate de personalitatea managerilor. Roadele lor sunt culese de echipa managerială care a știut să orienteze o bună strategie, instaurând În Întreprindere un spirit de comunicare deschisă, de răspundere, de ajutorare interpersonală și Între compartimente, În vederea obiectivelor comune, a deciziei participative motivând puternic elanul uman. Strategii trebuie să cunoască importanța deosebită a „moralului trupelor” care avansează ca infanteria În câmp
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
brutal, imprevizibil, nonfamiliar, care amenință supraviețuirea firmei. Ea se deosebește de surpriza operațională, a cărei natură este cunoscută fără a se putea determina dinainte momentul și locul apariției ei. Pentru facilitarea comunicărilor interservicii și luarea deciziilor complexe, managerul general poate instaura comitete săptămânale de management. Acestea sunt eficiente pentru deblocarea și Înțelegerea deciziilor, dar, paradoxal, conduc la creșterea centralismului prin următoarele căi: 1. toate deciziile trec pe la acest comitet, apoi pe la managerul general, devenind tot mai mult centrul unic al „pânzei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
implicațiile socio-umane ale deciziei strategice la nivelul firmei: - multe firme nu au o viziune strategică asupra afacerilor; - În lipsa unor „nuclee dure” de acționari, capabile să supravegheze și să sprijine competent activitatea managerilor, unele firme private au ajuns „În posesia” managerilor, instaurându-se astfel un control managerial care nu favorizează eficiența și ordinea; - eforturile unor manageri sunt orientate spre găsirea de combinații care să permită menținerea poziției personale; - managerii români analizează sursele premergătoare conflictelor declanșate, dar nu dispun de strategii anterior elaborate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
poame!// - Fiule, fiul meu frumos./ Ce cauți tu găsești pe jos”. Negarea absolutului, denigrarea Fulgeratului (Sfântul Pavel) - cum se întâmplă în „lacrimile” nesfințite ale lui Floran (Emil Cioran) - sunt, crede C., mai vinovate decât ravagiile sistemului ideologic al colectivismului economic instaurat cu de-a sila de tancurile rusești. Țiganiada întoarsă pe dos, dar mult mai largă-n înțelesuri, Povestea foamei constituie capodopera lui C., imagine tragicomică a lumii contemporane, a lumii care a atentat la lumen și și-a distrus astfel
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
pe prima pagină a „Convorbirilor literare”, pentru că releva, fără îndoială, un scriitor valoros, dar și pentru că nu contravenea ideologiei junimiste, ba dimpotrivă, reușea să o traducă cu fidelitate. Un c.l. se naște și sfârșește printr-o criză. Criza se instaurează odată cu deplina sa maturizare și impunere. Semnalul perfectei asimilări a valorilor pe care le-a girat, care își dovedesc astfel istoricizarea, se ivește atunci când devin ele însele obiectul unor noi, ulterioare contestări. Fiecare c.l. marcant, apt să se erijeze
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
mai puține crime 2, cea de-a doua perioadă a comunismului, a creat un climat de frică 3 permanentă (Deletant, 2001; Bartosek, 1999), având încă și azi profunde ecouri în psihicul și comportamentele românilor. Partidul Comunist Român, care s-a instaurat în mod ilegal și s-a impus prin crimă (raportul Tismăneanu), aducea în 1944-1945, pentru marea majoritate pauperă a societății românești, o speranță de mai bine. Gradul ridicat de analfabetism și nivelul scăzut de educație 4 al societății românești (Hoivic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un marxism leninism original”, era ostilă populației române. „Regimul comunist din România a fost ostil valorilor spirituale veritabile””(Tismăneanu, 2005, p. 12). în încercările și tatonările în vederea distanțării de Uniunea Sovietică, care continuau orientarea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, Ceaușescu a instaurat în România un neostalinism 2 (Janos, 1991; Tismăneanu, 1991) având aceleași trăsături ca și stalinismul impus celorlalte țări de către Uniunea Sovietică. 1. Președintele Consiliului de Stat, președintele Republicii (funcție creată de el), președintele Consiliului Național al Apărării și Comandant suprem
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trece prin două astfel de experimente, la schimbarea mediilor de viață) sau pot atinge grupuri sociale mai mari, cum ar fi: familii (de exemplu, în cazul emigrărilor), comunități sau întreaga societate (așa cum s-a întâmplat în țările unde a fost instaurat cu forța comunismul). Perspectiva egoistă asupra fericirii sau a suferinței, caracteristică a imaturității emoționale, face ca provocarea suferinței celuilalt, sacrificarea celuilalt în beneficiul personal să fie o tendință aproape permanentă în diversele grupuri sociale. De-a lungul istoriei această tendință
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scris/ De la una e trimis" etc. Scriitorul a pus la punct un model de duplicare lirică a vorbirii, a bricolat un mic tipar metric adaptat cadenţei rostirii, care înghesuie orice replică în două versuri. Ideea de geniu a instaurat un raport strâns cu realul, a autorizat o instalare apropiată, intimă - a lipit poezia de țesutul sensibil al realității. Pe ultimul etaj al acestei stimulări verbale poezia devine flecăreală pură. Vorbirea nu mai simbolizează nici lăudăroșenia, nici zgârcenia, nici infatuarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
violențelor și crimelor petrecute pe durata regimului comunist este cu atât mai necesară cu cât astăzi, la un sfert de secol de la căderea acestui regim, lumea în care trăim este încă modelată și afectată de consecințele încercării comuniștilor de a instaura Binele Suprem cu de-a sila. Putem chiar afirma că regimul și statul comunist a instaurat, a întreținut și a menținut deliberat ceea ce Thomas Hobbes a descris drept stare de natură: frica tuturor față de oricine și suspiciunea tuturor față de toți1
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la un sfert de secol de la căderea acestui regim, lumea în care trăim este încă modelată și afectată de consecințele încercării comuniștilor de a instaura Binele Suprem cu de-a sila. Putem chiar afirma că regimul și statul comunist a instaurat, a întreținut și a menținut deliberat ceea ce Thomas Hobbes a descris drept stare de natură: frica tuturor față de oricine și suspiciunea tuturor față de toți1. În acest fel partidul, statul și regimul comunist a răstălmăcit, a răsucit, a inversat sau a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
locului de muncă în perioada comunistă nu era echivalentă cu șomajul de astăzi și se puteau trezi dintr-o dată într-un comunism sălbatic și nu mai aveau din ce trăi. Ce fel de lume a rezultat din tentativa de a instaura Binele Suprem în variantă comunistă? Ce fel de relații interumane au fost prevalente și în ce măsură au favorizat sau nu dezvoltarea individuală? Căci nu poți să nu te întrebi, chiar dacă contrafactual, și ținând cont și de evoluția pe care au avut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de înfometat ce este. Aici au ajuns românii împinși de către conducătorii politici de după 1990, după marea revoluție care n-a fost altceva decât nebunia de a pune mâna pe putere. Nu mă poate convinge nimeni că Iliescu a vrut să instaureze o democrație. C. I.: Cred că nici nu a știut ce vrea, în afară de faptul că a vrut să ajungă și să se mențină la putere. Bănuiesc că modelul lui a fost glasnosti și perestroica, pentru asta cred că se pregătise
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
atunci mi-am amintit că așa i se adresau tatei oamenii din sat. Nu mai auzisem expresia asta de pe vremea în care murise tata. Era primar, dar nu-i spuneau "domnu' Primar" îi ziceau "Conu Ștefănică". C.I.: Când s-a instaurat regimul comunist familia dumneavostră a fost trecută în rândul chiaburilor, adică a proprietarilor care foloseau muncă salariată? R.R.: Cred că noi eram mai sus de chiaburi. Chiaburii au fost mai pe urmă, după ce s-a declanșat procesul de coletivizare a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu cresc așa de repede precum buruienile. Cote fixate în mod exagerat de mari tocmai pentru a nu putea fi îndeplinite, pentru ca apoi să aibă justificare pentru pedepsele care ți le administrau. C. I.: Asta a fost politica de teroare instaurată de regimul comunist. Comunismul și comuniștii nu au avut în România foarte mulți aderenți din convingere. Marea majoritate a populației era ostilă comuniștilor și comunismului chiar dacă această ostilitate nu s-a concretizat într-o opoziție fățișă la adresa comuniștilor. R. R.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în câteva texte literare, mai puțin cunoscute, revelatoare însă pentru cutare sau cutare aspect din complexa problemă a ospitalității. Radiografierea este dublată de o reflecție filosofică asupra actului de ospitalitate, a raporturile de simetrie și asimetrie pe care aceasta le instaurează între identitate și alteritate și se deschide către o față neexplorată a acestei problematici și anume coincidența între dorința de ospitalitate și dorința de literatură. De altfel, vasta temă a ospitalității îl preocupă de câțiva ani buni pe profesorul, cercetătorul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să posede numeroase camere de primire: salon, bibliotecă, sufragerie, vestibul și birou, fumoar, sală de biliard și grădină de iarnă (și știm ce întrebuințare i-au găsit romancierii). Ceremonialul care reglează deplasarea convivilor la începutul și la sfârșitul mesei este instaurat prin procesiunea ceremonioasă care conduce la sufragerie: "Stăpânul casei oferă brațul stâng persoanei care trebuie să stea în dreapta sa, în timp ce stăpâna casei ia brațul - întotdeauna brațul stâng al bărbatului care va sta în dreapta sa. Toate cuplurile de invitați defilează astfel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu toții foarte multumiți, cu expepția bineînțeles a lui Arturo pentru care, ai fi zis că fiecare îmbucătură avea un gust de otravă, într-atât părea el de supărat și dezgustat". Ospitalitatea devine din acest moment artificială, convivialitatea nu se poate instaura, masa este compromisă. La fel se petrec lucrurile și în nuvela Pique-nique în care protagonistul, un papetier sărac trebuie să împărtășească bucuriile colective de sfârșit de an ale vecinilor săi negustori. În timp ce afacerile mezelarului, ale negustorului de ouă și de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]