4,097 matches
-
refacere a integrității morfologice a elementelor aparatului fonator, creiază numai posibilitățile reabilitării funcției fonatorii și aceasta numai în condiții de terapie complexă. Cicatricile postoperatorii, insuficiența velară, precum și tulburările fono-articulatorii consecutive influențează viața de relație a copilului, dezvoltarea psihicului și a intelectului. În contextul acestor probleme recuperarea funcțională necesară integrării sociale prezintă o importanță majoră cu implicații psihopedagogice ce impun un studiu amplu și multilateral de soluționare. Trecerea succintă în revistă a principalilor factori determinanți ai organogenezei malformațiilor de care ne ocupăm
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la probele BrunetLeazine, exceptând proba limbajului rostic (nu poate denumi imaginile arătate, deși le recunoaște). La vârsta de 3 ani probele de dezvoltare psiho-motorie - limbaj - Simon-Wechsler-Zazzo - modificate de C. Păunescu, semnalează de asemenea deficitară numai latura limbajului expresiv. - Dezvoltarea psiho-intelectuală. Intelect în limitele normale, testat prin probele „Dearbon” etalonate de G. Bontilă. Obține Q.I. 104 la vârsta de 7 ani și 4 luni. Rezultatele școlare la finele clasei a I-a confirmă pe cele obținute în urma investigațiilor noastre. Colaborarea cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suportul necesar gândirii” (148; p.9). De asemenea, G. A. Miller afirmă că „limbajul execută numai un act de cărăușie a ideilor” (112; p.32). Pentru noi, „conceptul, ideea, este un rezultat al unei acțiuni comune în sistem deschis al intelectului și al catalizatorului său, limbajul”. Limbajul este un instrument nu numai de comunicare ci și de elaborare a gândirii (136; p. 185-187). Referitor la dinamica relațiilor gândire - limbaj, J. Piaget și B. Inhelder arată de altfel că elaborarea unui concept
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
185-187). Referitor la dinamica relațiilor gândire - limbaj, J. Piaget și B. Inhelder arată de altfel că elaborarea unui concept este rezultanta unor operații de sortare, clasificare, grupare. „În esență, conceptul - nucleu saturat de semnificație al cuvântului - este o operație a intelectului și fiind o funcție în cadrul unei structuri, modifică în permanență structura, adică intelectul, gândirea” (144; p.72-73). În cadrul sistemului de ansamblu al gândirii procesele pe care se bazează structurile de sinteză operațională a limbajului pot fi găsite în două situații
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de altfel că elaborarea unui concept este rezultanta unor operații de sortare, clasificare, grupare. „În esență, conceptul - nucleu saturat de semnificație al cuvântului - este o operație a intelectului și fiind o funcție în cadrul unei structuri, modifică în permanență structura, adică intelectul, gândirea” (144; p.72-73). În cadrul sistemului de ansamblu al gândirii procesele pe care se bazează structurile de sinteză operațională a limbajului pot fi găsite în două situații: când lipsesc elementele lingvistice ale semnificantului deci codul comunicării -cuvântul - și când lipsește
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
gândirea” (144; p.72-73). În cadrul sistemului de ansamblu al gândirii procesele pe care se bazează structurile de sinteză operațională a limbajului pot fi găsite în două situații: când lipsesc elementele lingvistice ale semnificantului deci codul comunicării -cuvântul - și când lipsește intelectul sau acesta este diminuat. C. Păunescu precizează că „În structura perceptivă și sistemul gândirii, funcția care vehiculează informații este cea semiogenetică ce se servește de calitatea instrumentală a limbajului. Ea are rol de mediație... Deci elaborarea relației sistemice dintre intelect
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
intelectul sau acesta este diminuat. C. Păunescu precizează că „În structura perceptivă și sistemul gândirii, funcția care vehiculează informații este cea semiogenetică ce se servește de calitatea instrumentală a limbajului. Ea are rol de mediație... Deci elaborarea relației sistemice dintre intelect și logos are ca primă deschidere problema rolului mediator al limbajului în organizarea structurii morfofuncționale perceptive” (136; p.189). Luria și Vîgotski, acordă semnului lingvistic un rol fundamental în organizarea și funcționarea cunoașterii. Ei spun: „semnificația cuvintelor pe care încercăm
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
autoare în funcție de vârstă. Probele au fost aplicate subiecților cu integritate a aparatului fono-articulator și cu integritatea proceselor intelectuale și operaționale: grupa A, și subiecților cu despicături congenitale l.m.p. în două ipostaze: când dezvoltarea mintală este integră, grupa B și când intelectul este mult diminuat - diagnosticat D.M., grupa C. Analiza imediată a propoziției și a frazei, ceea ce constituie după J. Piaget „sprijinul limbajului” (143) ne-a facilitat un studiu comparativ al celor trei grupuri pentru a pune în evidență eventualele dificultăți ale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
am făcut asupra acestor categorii de subiecți, permit sintetizarea rezultatelor obținute în tabelul 13. Putem afirma că dezvoltarea vorbirii la copiii rhinolalici se plasează inferior dezvoltării vorbirii la copiii cu integritate fonatorie, dar mult superior față de cei care prezintă asociat - intelect diminuat diagnisticat D.M. (grafic 11). Se poate vorbi deci de o întârziere în dezvoltarea lingvistică în raport cu grupul de subiecți normali, întârziere ce afectează nivelul de realizare instrumentală a limbajului (grafic 12). Astfel subiecții rhinolalici prezintă: a) nivel de înțelegere a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nou și neexplorat în literatura de specialitate. Studiul formării și dezvoltării vorbirii la copilul rhinolalic, pune în evidență următoarele concluzii:Dezvoltarea vorbirii la copiii rhinolalici se plasează inferior dezvoltării vorbirii la copiii normali, dar superior față de cei care prezintă asociat intelect diminuat diagnosticat D.M. Se poate vorbi deci de o întârziere în dezvoltarea lingvistică în raport cu grupul de subiecți normali, întârziere ce afectează nivelul de realizare instrumentală a limbajului. Astfel subiecții rhinolalici prezintă: a) nivel de înțelegere a limbajului sensibil egal cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
22-29. 137. Păunescu, C. “Logopedia în cadrul disciplinelor științifice actuale” în Studii și cercetări de logopedie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1966, p. 5-18. 138. Păunescu, C. „Nedezvoltarea vorbirii copilului. Editura Didactică și Pedagogică, București,1972. 139. Păunescu, C. „Limbaj și intelect”, Editura Științifică, București, 1973. 140. Păunescu, C. Cunoașterea copilului, acțiune fundamental educativă. Ed. Universitatea cultural-științifică. București, 1976. 141. Păunescu, C Dezvoltarea limbajului și structurile integratoare morfo-funcționale. Probleme de defectologie, Vol. VIII, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1971, p. 41-69. 142
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Eugen Munteanu: "în raportul ei cu gândirea, limba nu mai este privită, cum fusese privită de majoritatea înaintașilor, ca un mediu în care se reflectă gândirea, ci ca însuși factorul formator al gândirii. Într-o perspectivă organic-integratoare, limba și activitatea intelectului constituie pentru Humboldt fațete inseparabile ale aceluiași ansamblu originar, care definește însăși esența omului. [...] În acest context, diversitatea limbilor se explică deci prin libertatea creatoare pe care individul și-o exersează în activitatea vorbirii. Diferitele limbi nu pot fi, așadar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
imaginarului / 126 2.3.3. Idolii baconieni și cenzura totală / 129 2. 4. Cenzura metodică a imaginarului / 138 2.4.1. Francis Bacon și necesitatea unei noi metode / 139 2.4.2. Cenzura metodică carteziană reprezentată de Reguli despre îndreptarea intelectului / 144 2.4.3. Între Discurs asupra metodei și Meditații. De la o pragmatică a metodei la o cenzură totală / 147 2. 5. Meditațiile carteziene și cenzura metafizică / 150 2.5.1. Meditationes de prima philosophia și reforma metafizică a imaginarului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
raționalității a făcut ca o parte importantă a operei lui Aristotel să fie reconsiderată din perspectiva creștinismului. În 1215 a fost interzisă predarea Fizicii și Metafizicii la Universitatea din Paris, iar în 1263 Albert cel Mare deschide polemica privind unitatea intelectului. De asemenea, numeroasele propoziții pe care le condamnase bulele papale și care au fost trecute la index arată cum s-a încercat să cenzureze toate conceptele care depășeau limita raționalului. Principalele probleme ale căror dezvoltare determină o nouă modalitate de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
atare. Abélard atunci când analizează problema lăsată deschisă de Porfir identifică trei direcții principale de analiză: "Prima problemă era următoarea: au genurile și speciile o adevărată subzistență? Cu alte cuvinte, ele semnifică realități existente într-adevăr, sau nu există decât în intelect"87. Se încearcă identificare statutului ontologic al universaliilor: Se va pune pur și simplu întrebarea: "genurile și speciile există sau nu?""88. Cea de-a două problemă se referă la existențiale, dacă au corporalitate sau nu: "aceste realități subzistente sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ajuns la ideea unei teoretizări pneumatice a sufletului, în care fantasma capătă o putere deosebită. Această teorie fantastică dublează atacul direct asupra concepției creștine privind liberul arbitru au constituit premisele războiului dintre Thomas d'Aquino și averroism. Concepția privind unitatea intelectului nu doar că elimină ideea independenței individului, dar este și premisa unei viziuni unitare asupra lumii, prin care fiecare dintre participanți la existență poate influența manifestările acesteia. Ajuns în cultura occidentală odată cu operele aristotelice, Averroes era considerat ca fiind cel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
operele aristotelice, Averroes era considerat ca fiind cel mai mare interpret al acestora, astfel încât numele său în perioada scolastică a rămas de Comentatorul, așa cum cea a lui Aristotel a fost de Filosoful. Principala sursă de conflict a fost problema unității intelectului care a fost susținută în spațiul european de către adepții averroismului, opinii sintetizate de Siger din Brabant 125. Câteva dintre consecințele de neacceptat sunt următoarele: în primul rând pierderea identității sufletului prin integrarea acestuia în sufletul universal care ar fi avut
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sufletul universal care ar fi avut drept rezultat uniformizarea sufletului nemuritor. "Căci dacă este sustrasă oamenilor diversitatea intelectuală, care pare să fie singura dintre părțile sufletului care rămâne după moarte, nu rămâne nimic din sufletele oamenilor afară de substanța unică a intelectului"126. Astfel se ajunge la cea de-a doua componentă privind această problemă, inexistența liberului arbitru și implicit dispariția răsplății și a pedepsei corespunzătoare. Cea de-a treia problemă este aceea a unui animism natural. Sufletul individual, făcând parte din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în raport cu adevărul rațional, științific. Această luptă între averroism și reprezentantul gândirii scolastice clasice reprezentat de Thoma d'Aquino reprezintă una dintre ultimele încercări de a păstra o viziune simplă și rațională asupra sufletului subliniind componenta teleologică. În sprijinul perspectivei unității intelectului sunt și cele cincisprezece probleme sintetizate de către Albert cel Mare128, care reprezintă sursa pentru doctrina oficială a bisericii. În 1270, pornind de la textul lui Thomas d'Aquino și cel al lui Albert cel Mare, Etienne Tempier, episcopul Parisului, dă un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
componentă ontică, natura. Cum ne raportăm la aceasta a devenit la un moment dat problema centrală a discursului perioadei medievale. Din acest punct de vedere s-a ridicat problema cunoașterii în sensul în care există unitate în ceea ce privește cunoașterea (problema unității intelectului analizată în capitolul anterior) astfel încât, indiferent de subiectul acesteia, ea este unică, sau dimpotrivă există două modalități diferite prin care să putem cunoaște într-un fel pe Dumnezeu și altfel natura. Trecerea de la teologia axată doar pe ideea de Dumnezeu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care cunoașterea devine o formă doar a acțiunii subiectului asupra obiectului este eliminată perspectiva pur teologică a revelației în cadrul cunoașterii naturii. Cunoașterea se poate realiza prin acțiune independentă a subiectului și în limitele capacităților sale, iar obiectul nu poate interveni: "Intelectul nu înregistrează pasiv datele lumii sensibile; având activitate proprie, el prelucrează în sinteze noi datele simțurilor, cu ajutorul ideilor apriorice, constituind judecățile și raționamentele"130. Un alt element foarte important este cel prin care se atribuie cunoașterii un rol predictiv 131
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoaște și reflexia lor ca semne ale demiurgului"134. Consecințele acestei atitudini nu numai că susține ideea analizei naturii, dar o și consideră ca obligație a "drept credincioșilor": "că legea pretinde reflexia asupra celor ce există și strădania lor pentru intelect rezultă limpede din mai multe versete ale Cărții Domnului"135. Conform acestui mod de a privi adevărul se poate vorbi despre o superioritate a adevărului rațional față de cel revelat și astfel zicala filosofia ancila teologiae, capătă noi valențe. Într-adevăr
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a privi realitatea. Imaginile asupra lumii ce s-au succedat au creat imposibilitatea de a avea o viziune holistică asupra universului. Limitele epistemice ale fiecărui dintre noi arată că știința se face cu ajutorul imaginației și a fantasticului. Aceste forme ale intelectului uman sunt singurele care pot realiza o imagine holistică asupra lumii. Prin intermediul lor se dezvoltă imaginarul, pierzându-se legăturile cu imediatul. Știința se dezvoltă în limitele imaginarului perioadei, iar în momentul în care acesta și-a epuizat potențialul și modul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mediul intelectual este Francis Bacon. Cenzura sa nu este un scop în sine ci este o etapă necesară pentru a ajunge la crearea unei noi lumi științifice prin introducerea metodei inductive. Este etapa care are drept scop purificarea minții, pregătirea intelectului pentru știința adevărată. Cunoașterea dată de științe, anterioară lui Bacon, este considerată de acesta insuficientă pentru a te apropia de adevărata natură (cum numește filosoful englez lumea formelor naturale). Fostul imaginar devine ineficient în a explica realitatea și trebuie renunțat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce, prin vechimea lor, opresc înaintarea cunoașterii. Obiecte de cult sunt privite și din altă perspectivă, putând descoperi că ele sunt niște teorii fantastice, niște năluci fără legătură cu realitatea. Idolii sunt noțiuni false, fantasme care "au pus stăpânire pe intelectul omenesc"44. Ei intervin între om si adevăr, îndepărtându-l pe acesta de cunoaștere. Dublul sens al idolilor este perfect surprins prin rolul lor: ei sunt vechi rămășițe ce ne opresc de la cunoașterea reală și totodată fantasme ce ne îndepărtează
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]