15,922 matches
-
de pieire dacă nu i-ar fi jertfit ei toate clipele.” În realitate, iubirea Ilonei îl duce pe Apostol exact acolo unde invocațiile Cătălinei îl duceau pe Hyperion: la abdicarea văzută, prin prisma amorului-pasiune, ca o izbăvire. Pe toate planurile - intelectual, sentimental, moral -, Bologa se desprinde treptat de universul securității, datoriei, fidelității, pentru a accede la o lume țesută din teamă și dorință, fascinație și repulsie. Linia mișcătoare a frontului îl ademenește ca o Fata Morgana ivită din tranșee și menită
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
20 de ani... Eu, care pe 22 decembrie (1989, n.r.) am anunțat plecarea comuniștilor, care am sperat că România va deveni o societate de consum, după 20 de ani, constat că e o societate de abținere, care disprețuiește pensionarii și intelectualii, o societate în care marea majoritate a oamenilor au sentimentul că le sunt ascultate telefoanele. Și îți pui problema de ce am intrat dintr-o groapă în altă groapă", a spus Dinescu. De asemenea, Dinescu a precizat că șeful statului este
Dinescu despre Băsescu:ar trebui să se întrebe de ce au plecat oamenii de calitate de lângă el () [Corola-journal/Journalistic/49791_a_51116]
-
CONTA, editată în Piatra Neamț sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Mucaliți și deopotrivă bine așezați în spațiul literaturii, protagoniștii dialogului se întind pe 10 pagini din revistă (din 295!) fără a cădea în păcatul plictisului. Matei Vișniec se dovedește același intelectual atras de toate zările culturii: de la clocotul pitoresc al Bucureștiului și pînă la forfota elitistă a Parisului, de la atmosfera Cenaclului de luni și pînă la culisele Festivalului de la Avignon, nimic nu scapă ochiului vorace al dramaturgului român. Întrebat dacă în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4979_a_6304]
-
onoare înfrîngerea, desființarea morală la care au fost siliți însemnînd coborîrea lor în cripta umilinței. Din această criptă a umilirii Carl Schmitt avea să-și scrie cărțile pînă în anul morții (1985), spre a oferi un model de cum poate un intelectual să privească cu demnitate înfrîngerea propriului popor, fără subterfugii retorice și fără căderi la compromis. Din acest motiv, Schmitt a rămas toată viața pe poziția unei gîndiri nealterate de presiuni ideologice și, în timp ce public figura lui era inavuabilă pînă la
Noi, cei învinși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4985_a_6310]
-
Văcărești. În mod evident, în afară de Ceaușescu, nu depindea de nimeni ca ea să nu se dărâme. În orice caz, de nimeni individual. Sigur că ar fi fost altceva dacă ar fi existat o mare mișcare de solidaritate și protest a intelectualilor, dar să nu uităm că, în perioada respectivă, existau directive care interziceau gruparea a mai mult de trei persoane, nemaipunând la socoteală tendința noastră psihologică, mult mai adâncă, de a nu fi solidari. Deci se dărâma Mânăstirea Văcărești. Și sentimentul
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
ani de zile, când au venit minerii în Piața Universității, am avut sentimentul de déja-vécu. Parcă mai trăisem cândva ceva asemănător, parcă nu era pentru prima oară când mi se întâmpla. Și mi-am adus aminte. A întoarce muncitorii împotriva intelectualilor. Era un mecanism pe care îl știau de mult timp, pe care îl făceau să funcționeze când aveau nevoie. De altfel, nu era adevărat că tipografii mă refuzaseră. Dar, desigur, era o formă de a putea opri un text indezirabil
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
firesc se putea spune: „Păi da, îi dă ei mâna să fie curajoasă, că pleacă din țară!” Așadar, asta a fost povestea interdicțiilor mele. Dar vreau să vă spun că știu o definiție pe care Jean D’Ormesson o dă intelectualului și care spune că intelectualul este cineva aflat în căutarea adevărului dincolo de interesele sale! Mi se pare una din cele mai frumoase și mai exacte definiții ale unui adevărat intelectual și sper din toată inima că acesta a fost și
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
da, îi dă ei mâna să fie curajoasă, că pleacă din țară!” Așadar, asta a fost povestea interdicțiilor mele. Dar vreau să vă spun că știu o definiție pe care Jean D’Ormesson o dă intelectualului și care spune că intelectualul este cineva aflat în căutarea adevărului dincolo de interesele sale! Mi se pare una din cele mai frumoase și mai exacte definiții ale unui adevărat intelectual și sper din toată inima că acesta a fost și sensul felului în care am
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
știu o definiție pe care Jean D’Ormesson o dă intelectualului și care spune că intelectualul este cineva aflat în căutarea adevărului dincolo de interesele sale! Mi se pare una din cele mai frumoase și mai exacte definiții ale unui adevărat intelectual și sper din toată inima că acesta a fost și sensul felului în care am încercat să exist și să scriu. Înainte de a încheia însă analizarea cenzurii la timpul trecut, aș vrea să menționez (mai ales pentru cei care nu
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
model de societate pe care să îl propună în 2011 și care să fie valabil în următorii 10 sau 20 de ani. Ponta a spus că este necesar un astfel de proiect și PSD are obligația să îl elaboreze, alături de intelectuali ,după ce epoca Băsescu se va încheia. Noul model va fi bazat pe principii de stânga, care înseamnă impozitare diferențiată, un stat puternic care să controleze excesele din economie, păstrarea tuturor categoriilor defavorizate în cercul social și nu excluderea lor. Noul
PSD va elimina cota unică după eliminarea lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/49993_a_51318]
-
conformist. Și ar fi dezamăgit negreșit, prin simulacrul de simțire pe care l-ar fi pretins. Așa însă, Dan C. Mihăilescu e sincer, fără mască și fără calcule de imagine. Se înfățișează nud în fibra seacă a necredinței sale: un intelectual sceptic, hedonist, trăind departe de ritualul Bisericii, și totuși cu gîndul aproape de destinul ei istoric, o persoană care nu se închină la icoane, nu participă la slujbe și nu se împărtășește decît în situații rarisime. În termeni de uz ideologic
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
a agnosticismului contemporan, iar în termeni bisericoși, cu o oaie rătăcită, fără proptea transcendentă, ce și-a întors fața de la altar spre a o apleca asupra nuanțelor sterile ale culturii laice. În schimb, în termeni filosofici, criticul nostru e un intelectual care are noțiunea lui Dumnezeu, dar nu și intuiția lui, asta însemnînd că nici o umbră de presimțire a divinului nu i-a încrețit vreodată fruntea. Cu alte cuvinte, din fibra lui Dan C. Mihăilescu umoarea religioasă a fost extirpată fără
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
cu mîinile la spate în timpul liturghiei, refuză să sărute icoanele, cît despre bătut metanii nu încape vorbă), pentru ca apoi să acuze resemnarea omului care simte că împrejurările sînt mai puternice decît el. Etapele prin care trece sunt tipice pentru sindromul intelectualului atins de acedie: furia frustratului, apoi ataraxia învinsului și apoi senzația caracteristică de înstrăinare lucie, dată de neputința de a-și găsi locul și de a pricepe ce Dumnezeu caută acolo. Perplexitatea aceasta îi provoacă reacții de copil răsfățat: zdruncinăturile camionului
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
o incursiune fascinantă în istoria unui mit cultural, incursiune care - datorită harului autoarei - a transformat o temă marginala în cultura română într-o carte care se citește cu sufletul la gură". "Felicit echipa „României literare” pentru modul sobru și înalt intelectual cu care, ăn de an, știe să atragă atenția asupra cărților de valoare. Într-o țară în care se dau zeci, daca nu sute de premii literare, Premiul „Cartea anului” este unic", conchide Ionuț Vulpescu.
Amazoanele, "Cartea anului" care se citește cu sufletul la gură () [Corola-journal/Journalistic/44070_a_45395]
-
numit pe Șova ”un mic avocat, intrat în politică”. ”Vorbind așa despre MCV, domnule Baconschi, care sunt cele patru benchmark-uri ale MCV-ului nostru? Vorbiți despre ce nu știți. Ca să lămurim problemă. Cele patru benchmark-uri despre care vorbiți că un intelectual. Le știți sau nu le știți?....Sunteți un analfabet politic!”, a spus Șova.
Șova îl face praf pe Baconschi, dovedindu-i că e analfabet politic. Vezi cum () [Corola-journal/Journalistic/44082_a_45407]
-
rezonanței, volumul de „eseuri, evocări, sinteze”, datorat lui Dinu Pillat. Ne plângem de absența coerenței discursului public, de precaritatea instrumentelor întrebuințate de politicieni, analiști și comentatori. Câteva titluri recent apărute le-ar fi de mare folos: de la Ce este un intelectual european?, al lui Wolf Lepenies, la Noua dezordine mondială, de Ken Jowitt, la Richard Crossman, Zeul care a dat greș, cărți fundamentale, datorate colaborării dintre IICCMER și editurile Curtea Veche și Humanitas. Marele lor avantaj e accesibilitatea: deși profunde, mustind
Cărțile verii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4417_a_5742]
-
oameni care îi închină toată ziua osanale președintelui Băsescu”, consideră social-democratul Valeriu Zgonea. Apreciind activitatea celor din ICR care nu au promovat în mod organizat ”propaganda pro-prezidențială”, deputatul PSD consemnează că șeful ”șeful ICR și colaboratorii săi apropiați, cunoscuți drept „intelectualii lui Băsescu” plimbați la Neptun cu avionul prezidențial, plătiți bine din banii publici, au fost numiți pe criterii de „simpatii” politice și au demonstrat acest lucru cu vârf și îndesat, oricât s-ar lamenta acum în postura de „victime” și
Zgonea: E îngrijorător că ”prietenii ICR” consideră antidemocratic Parlamentul () [Corola-journal/Journalistic/44210_a_45535]
-
așa încât, ce să zic, dacă eram în opoziție, probabil mergeam și eu ca domnul Ungureanu să mă leg imediat, să profit de o chestie împotriva puterii. Nu-i nimic de condamnat aici". Fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu s-a alăturat intelectualilor care au particpat, luni seară, la ”Protestul Papioanelor”, organizată împotriva ordonanței de urgență emisă de Guvern, prin care Institutul Cultural Român trece de sub autoritatea președinției, sub cea a Senatului. Acesta a declarat că este înjositor ca ICR să fie supusă
Pe cine apreciază Ponta că ar putea fi un bun lider al Opoziției () [Corola-journal/Journalistic/44216_a_45541]
-
mentalitatea de Blitzkrieg prin care capitaliștii vor să anexeze neputincioasa RDG (Grass folosește chiar termenul Anschluss, spre a nu lăsa îndoieli asupra analogiei pe care o are în minte), pentru ca apoi scriitorul să denunțe cruțarea ofițerilor Stasi, concomitent cu vînarea intelectualilor care au colaborat cu regimul comunist. Așa se explică tenacitatea cu care Grass ia apărarea scriitoarei Christa Wolf, un simbol al disidenței est-germane în anii ‘80, despre care congenerii aveau să afle, cu tristețea de rigoare, că fusese informatoare Stasi
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
Mihai Răzvan Ungureanu s-a alăturat intelectualilor la care organizează "Protestul Papioanelor" în fața ICR. MRU a declarat că mișcarea papioanelor nu este una politică, ci una de sprijin al normalității în cultura instituționalizată. La protest a luat parte și Theodor Paleologu, care a spus că trecerea ICR
Mişcare de imagine: MRU participă la "Protestul Papioanelor" () [Corola-journal/Journalistic/44228_a_45553]
-
"Protestul Papioanelor" lansat de intelectualii care susțin Institutul Cultural Român (ICR) în disputa cu Guvernul Ponta a prins prima păagină a ziarelor din România, dar subiectul a fost preluat și în presa străină. Specialistul în comunicare, Antonio Momoc, consideră că strategia utilizată de ICR este
ICR foloseşte strategia "agenturile străine" în scandalul "Protestul Papioanelor" () [Corola-journal/Journalistic/44243_a_45568]
-
vor fi cunoscute rezultatele la parlamentare. Această grupare, alcătuită din apropiații lui Traian Băsescu, de la Monica Macovei la Sever Voinescu, propunea ca PDL să candideze în alianță cu alte forțe de dreapta. Această alianță urma să aducă în prim plan intelectuali cum ar fi Nicuțor Dan, Alina Mungiu Pipiddi, Mihai Neamțu și, evident, Mihai Răzvan Ungureanu. Partizanii acestei noi structuri spun că în formula cu Vasile Blaga PDL ar fi limitat la 10-15 la sută, iar camuflarea sub stindardul Dreptei ar
Gruparea Blaga a câștigat prima bătălie pentru Convenție. Culisele conflictului din PDL () [Corola-journal/Journalistic/44250_a_45575]
-
reformarea PDL: 1. Demisia fiecărui membru al BPN în parte, mai puțin a președintelui; 2. Demisia întregului BPN cu tot cu președinte; 3. Demisiile președinților de organizații și înlocuirea acestora cu oameni din afara partidului, cum ar fi Mihai Răzvan Ungureanu sau alți intelectuali;
Dorin Florea către Anastase: "Te crezi la discotecă" () [Corola-journal/Journalistic/44293_a_45618]
-
de semnături pentru înscrierea în cursa electorală. Campania agresivă pentru Nicușor Dan face, probabil, parte dintr-un plan mai vechi al PD-L București care presupune o mobilizare secretă a societății civile pro- Băsescu, dar și a altor grupuri de intelectuali nemulțumiți de candidatura lui Silviu Prigoana, din partea . Astfel, prin rețeaua GDS, cunoscută pentru susținerea fățișa a lui Traian Băsescu, dar și prin alte organizații civice sprijinite de PD-L București, s-a făcut campanie electorală mascată pentru un “iepuraș” care
PRO Democrația, infiltrată de ”observatorii” lui Nicușor Dan () [Corola-journal/Journalistic/44416_a_45741]
-
trimis în judecată și achitat... Aș fi dorit ca, în istoria literaturii române, să putem evoca o personalitate de dimensiunea lui Zola... Nu mă gândesc la perioada de dinainte de ’89, când ar fi fost imediat arestat. Dar după ’90, mulți intelectuali importanți s-au aliat cu puterea, așa cum s-a întâmplat și după ’45. Mereu «voința de putere și de... procopsire»... După cel de-Al Doilea Război Mondial, Franța a cunoscut o epurare a cadrelor din administrație, o lustrație și o
CENZURA ȘI AUTOCENZURA by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/4584_a_5909]