3,529 matches
-
dă specificitate spectacolelor de tip intervenționist (ba uneori, rar, și unora dintre proiectele dramaturgic-regizorale din teatrele de repertoriu, cum ar fi cele cu piesele scrise și regizate de Alina Nelega, ori de tinerii ei emuli) este reducerea la maximum distanței „interpretative” dintre textul literar și textul reprezentației (în sensul strict semiotic definit de Anne Ubersfeld în anii 70 - în care cel de-al doilea e construcția de sine stătătoare, vizual-auditivă pe care-o percepem scenic, mai mult sau mai puțin o
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
textul literar și textul reprezentației (în sensul strict semiotic definit de Anne Ubersfeld în anii 70 - în care cel de-al doilea e construcția de sine stătătoare, vizual-auditivă pe care-o percepem scenic, mai mult sau mai puțin o actualizare interpretativă a celui dintîi). Nu vreau să spun că textul literar, văzut ca suport pentru interpretări diverse dispare, ci că el devine una dintre etapele creației colective, a cărei finalitate nu e - în fond - textul reprezentației văzut ca un dat, ca
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
și factor de civilizație”.[8]</a> [caption id="attachment 938" align="aligncenter" width="300"] Credits: www.glasul.ro[/caption] În ceea ce privește participarea copiilor la forme de artă, școala apare din nou ca un element regulator. Într-o expunere a diversității manifestărilor artistice interpretative ale copiilor - „pionieri, școlari și șoimi ai patriei” - Ionașcu afirmă că „la baza întregii activități de acest fel stau formațiile artistice ce acționează, de regulă, în fiecare școală, ca și talentele interpretative existente într-un număr destul de însemnat în masa
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
regulator. Într-o expunere a diversității manifestărilor artistice interpretative ale copiilor - „pionieri, școlari și șoimi ai patriei” - Ionașcu afirmă că „la baza întregii activități de acest fel stau formațiile artistice ce acționează, de regulă, în fiecare școală, ca și talentele interpretative existente într-un număr destul de însemnat în masa de copii.”[9] Categoriile de manifestări detaliate sunt următoarele: - „Serbarea școlară - forma interpretativă cea mai cunoscută, practicată de generații întregi în perioada copilăriei. Constă în prezentarea formațiilor artistice, soliștilor muzicali sau dansatori
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
baza întregii activități de acest fel stau formațiile artistice ce acționează, de regulă, în fiecare școală, ca și talentele interpretative existente într-un număr destul de însemnat în masa de copii.”[9] Categoriile de manifestări detaliate sunt următoarele: - „Serbarea școlară - forma interpretativă cea mai cunoscută, practicată de generații întregi în perioada copilăriei. Constă în prezentarea formațiilor artistice, soliștilor muzicali sau dansatori și a recitărilor sub forma unui program artistic structurat pe numere anunțate de prezentatori, într-o cursivitate asigurată de intercalarea genurilor
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
Implicații educative multiple determină și existența unei formații de păpușari, dacă ne gândim că întreaga unitate, prin detașamente și cercuri aplicative, poate participa la punerea în scenă a unui spectacol de păpuși sau marionete [...]. - Montajul literar-muzical este genul de manifestare interpretativă des folosită în toate unitățile de pionieri și se realizează întotdeauna cu ocazia cinstirii și omagierii unor evenimente din viața politico-socială a patriei, a partidului, aniversării unor momente din istoria poporului nostru, ca și cu prilejul evidențierii unor realizări obținute
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
care nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are dispoziții legale pentru această caracteristică [vezi art. 2 alin. (1) din DPC și, unde este cazul, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, dacă acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă. CATEGORIA DE PRODUSE: PRODUSE DIN IPSOS (1/4) Sisteme de atestare a conformității Pentru produsul (produsele) și
jrc2706as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87860_a_88647]
-
care nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are dispoziții legale pentru această caracteristică [vezi art. 2 alin. (1) din DPC și, unde este cazul, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, dacă acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă. CATEGORIA DE PRODUSE: PRODUSE DIN IPSOS (2/4) Sisteme de atestare a conformității Pentru produsul (produsele) și
jrc2706as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87860_a_88647]
-
care nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are dispoziții legale pentru această caracteristică [vezi art. 2 alin. (1) din DPC și, unde este cazul, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, dacă acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă. CATEGORIA DE PRODUSE: PRODUSE DIN IPSOS (3/4) Sisteme de atestare a conformității Pentru produsul (produsele) și
jrc2706as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87860_a_88647]
-
care nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are dispoziții legale pentru această caracteristică [vezi art. 2 alin. (1) din DPC și, unde este cazul, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, dacă acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă. CATEGORIA DE PRODUSE: PRODUSE DIN IPSOS (4/4) Sisteme de atestare a conformității Pentru produsul (produsele) și
jrc2706as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87860_a_88647]
-
care nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are dispoziții legale pentru această caracteristică [vezi art. 2 alin. (1) din DPC și, unde este cazul, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, dacă acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă. CATEGORIA DE PRODUSE: STRUCTURI-SUPORT (1/1) Sisteme de atestare a conformității Pentru produsul (produsele) și utilizarea(ările
jrc2706as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87860_a_88647]
-
care nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are dispoziții legale pentru această caracteristică [vezi art. 2 alin. (1) din DPC și, unde este cazul, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, dacă acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă. 1 JO L 40, 11.02. 1989, p. 12. 2 JO L 220, 31.08. 1993, p.
jrc2706as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87860_a_88647]
-
privind soluționarea litigiilor nu este supusă unui anumit termen. Recomandările formulate în rapoartele adoptate de Organul de soluționare a litigiilor nu produc efecte decât pentru viitor. Prin urmare, prezentul regulament nu poate avea efecte retroactive și nu oferă o orientare interpretativă pe bază retroactivă. Deoarece nu poate fi utilizat ca o orientare interpretativă în scopul clasificării mărfurilor puse în liberă circulație înainte de 27 iunie 2006, acesta nu poate sluji drept bază de rambursare a taxelor plătite anterior acestei date. (10) Comitetul
32006R0949-ro () [Corola-website/Law/295332_a_296661]
-
rapoartele adoptate de Organul de soluționare a litigiilor nu produc efecte decât pentru viitor. Prin urmare, prezentul regulament nu poate avea efecte retroactive și nu oferă o orientare interpretativă pe bază retroactivă. Deoarece nu poate fi utilizat ca o orientare interpretativă în scopul clasificării mărfurilor puse în liberă circulație înainte de 27 iunie 2006, acesta nu poate sluji drept bază de rambursare a taxelor plătite anterior acestei date. (10) Comitetul Codului Vamal nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte
32006R0949-ro () [Corola-website/Law/295332_a_296661]
-
2 % din greutate." Articolul 2 Regulamentul (CE) nr. 1223/2002 se abrogă de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Articolul 3 Prezentul regulament intră în vigoare la 27 iunie 2006. Nu are efecte retroactive și nu oferă o orientare interpretativă pe bază retroactivă. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 27 iunie 2006. Pentru Comisie László KOVÁCS Membru al Comisiei 1 JO L 256, 7.9.1987, p.
32006R0949-ro () [Corola-website/Law/295332_a_296661]
-
una de interpretare, ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție și, pe această cale, ar contraveni art. 1 alin. (4) din Constituție. 4. Se mai arată că legea interpretativă produce efecte retroactive, întrucât, prin efectul ei, apare o contradicție între dispozițiile din legea generală ( Legea nr. 161/2003 ) și legea specială ( Legea nr. 96/2006 ), în sensul că în privința conflictului de interese privind deputații și senatorii reduce, în mod
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
dezincriminare cu caracter retroactiv și o veritabilă amnistie pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicție prevăzută de art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 . În consecință, prin efectul legii interpretative, aceștia nu mai pot fi trași la răspundere juridică penală pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 301 din Codul penal. 6. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
vigoare a unei legi care normează această conduită. În acest context se arată că legea care reglementează conflictul de interese în privința deputaților și senatorilor trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare, care nu prevedea conflictul de interese în privința acestora. Or, legea interpretativă nu face decât să stabilească acest aspect, și anume că legea care reglementează conflictul de interese în privința deputaților și senatorilor produce efecte numai pentru viitor. 10. Referitor la raportul dintre Legea nr. 161/2003 și Legea nr. 96/2006 se
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii. De asemenea, Curtea, din modul de formulare a criticii de neconstituționalitate relativ la lipsa caracterului interpretativ al legii supuse controlului de constituționalitate, va reține ca norme de referință și prevederile art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la calitatea legii și la principiul respectării legilor coroborate cu cele ale art. 61 din Constituție cu referire
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
fiind semnată de un număr de 99 de deputați. (2) Analiza obiecției de neconstituționalitate ... 27. Examinând critica de neconstituționalitate formulată, Curtea reține că principalele critici de neconstituționalitate converg spre două aspecte, și anume dacă Parlamentul este legitimat să adopte legi interpretative, care, potrivit autorilor obiecției de neconstituționalitate, produc per se efecte retroactive și dacă legea interpretativă supusă analizei Curții Constituționale constituie, prin modul său de formulare, o "subtilă dezincriminare cu caracter retroactiv" a infracțiunii de conflict de interese în privința deputaților și
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
Examinând critica de neconstituționalitate formulată, Curtea reține că principalele critici de neconstituționalitate converg spre două aspecte, și anume dacă Parlamentul este legitimat să adopte legi interpretative, care, potrivit autorilor obiecției de neconstituționalitate, produc per se efecte retroactive și dacă legea interpretativă supusă analizei Curții Constituționale constituie, prin modul său de formulare, o "subtilă dezincriminare cu caracter retroactiv" a infracțiunii de conflict de interese în privința deputaților și senatorilor. 28. Cu privire la primul aspect al analizei sale, Curtea constată că legea supusă controlului de
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
dezincriminare cu caracter retroactiv" a infracțiunii de conflict de interese în privința deputaților și senatorilor. 28. Cu privire la primul aspect al analizei sale, Curtea constată că legea supusă controlului de constituționalitate a fost calificată, prin chiar titlul său, ca fiind o lege interpretativă. Potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, "Titlul actului normativ cuprinde denumirea generică a
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
trebuie să fie în consonanță cu acesta, neputând exista nicio lipsă de corelare între obiectul de reglementare și conținutul normativ concret al legii. 29. Prin urmare, Curtea urmează să verifice dacă prevederile Constituției permit adoptarea de către Parlament a unor legi interpretative. În acest sens, Curtea, având în vedere art. 9 din Codul civil, precum și art. 69 din Legea nr. 24/2000 , constată că în accepțiunea acestor texte legale Parlamentul are îndrituirea de a adopta legi interpretative, legi ale căror dispoziții se
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
de către Parlament a unor legi interpretative. În acest sens, Curtea, având în vedere art. 9 din Codul civil, precum și art. 69 din Legea nr. 24/2000 , constată că în accepțiunea acestor texte legale Parlamentul are îndrituirea de a adopta legi interpretative, legi ale căror dispoziții se aplică numai pentru viitor, constituționalizându-se, astfel, imperativul art. 15 alin. (2) din Constituție. Mai mult, în privința jurisprudenței Curții Constituționale, se reține că problematica legilor de interpretare a fost analizată prin Decizia nr. 19 din 14
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
Partea I, nr. 762 din 9 decembrie 2013, au fost operate largi referiri la interpretarea legală pe care Parlamentul o poate realiza printr-un act cu caracter legislativ. 30. Rezultă că, potrivit jurisprudenței Curții, Constituția nu interzice adoptarea unei legi interpretative, adică a unei legi care să nu aducă elemente novatoare față de legea interpretată, astfel încât Parlamentul pe calea acestui procedeu legislativ poate realiza o interpretare oficială și autentică a legii interpretate. Este un act legislativ care este adoptat fie pentru a
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]