5,236 matches
-
coerentă cu întregul său comportament din anii de după război. În ceea ce privește cealaltă libertate, din manifestările sociale cotidiene, pe aceasta Ion Barbu nu a mai regăsit-o niciodată. Articolul lui Stoilow la care se referă D.B. în ultima parte a scrisorii este intitulat " Gândirea axiomatică în matematica modernă" și a fost publicat în "Revista Fundațiilor Regale" nr. 11, 1944, p. 364-381, și nu în 1947, cum se indică în mod greșit în volumul publicat postum S. Stoilow, "Matematica și viața" (Editura Academiei, București
Ion Barbu într-un document revelator by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/17075_a_18400]
-
vom face-o însă. Deocamdată ne mărginim a schița cestiuneă astfel. Însuși numele "Basarabia" țipă sub condeiele rusești. Căci Basarabia nu însemnează decât țara Basarabilor, precum Prusia înseamnă țara rușilor, România țara românilor. Pe la 1370 Mircea I Basarab, care se intitula Despota Dobrodicii adică despotul Dobrogei, Domn al Silistrei și al țărilor tătărești, întinsese marginile domniei sale până la Nistru de-a lungul țărmului Mării Negre, cucerind aceste locuri de la tătari. Pentru capătul veacului al patrusprezecelea stăpânirea Valahiei asupra acestor locuri e necontestabilă. La
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
căreia a scris cele dintâi și cele mai bune poezii: Florile de mormânt. Micei broșuri îi urmă în curând un volum mai mare, Lumine și umbre, apoi un poem epic, scris sub impresia lui Rolla al lui Alfred de Musset, intitulat Raul. Puțin după aceasta trecu din Bucovina în Moldova. Un defect, rezultat din tifos, adecă surzirea deplină de amândouă urechile, îl făcea impropriu pentru însărcinări publice de o activitate mai întinsă. Încă ministrul Maiorescu îl numise director al bibliotecei din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care bătrânul " Romînul", stâlpul ziaristicei noastre, apără și încurajează cu părintească binevoință tot ce-ar putea face să propășească, fie întru cât de puțin, scumpa noastră literatură națională născândă, [î]i trimite cu preferință notița sa. " Articolul învățatului tânăr e intitulat Două manuscripte romane ale Biblioteci Naționale din Paris necunoscute până acum și începe astfel: Veste bună În cursul cercetărilor mele... am avut norocul să dau astă-vară peste două manuscripte române despre a căror existență nimeni nu știe nimic, nici chiar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de lângă mare (în a. 1360). Dar, întîi, acest Dobrotici nu se știe de unde se trage, încît e greu de admis cumcă el ar fi dat numele unei provincii, al doilea, nici acest Dobrotici, nici fiul său Ivanco nu s-au intitulat vrodată despoți ai Dobrogei. De la Mircea 1 însă, de la domnul Țării Românești, mai există unicele documente în care provine acest titlu. La 1390 Mircea încheie un tractat de alianță cu Vladislav al II, regele Poloniei, contra lui Sigismund, regele Ungariei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a veni la guvern prin voința națiunii, au mers până a face o moțiune în Senat prin care cereau chiar guvernului partidei naționale-liberale să-i primească în sânul său. Acești oameni însă au trebuință de un nume și s-au intitulat conservatori; simt bine necesitatea unei programe fundate pe principie și când câțiva dintr-înșii voiră să le formuleze o dată în viața lor politică, în petițiunea de la Iași, au consemnat într-însa negațiunea chiar a principielor care servesc de bază constituțiunii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Conceptele liberale occidentale privind libertatea de expresie au intrat deci în conflict cu preceptele musulmane. (...) Caricaturile daneze au fost republicate miercuri în cotidianul francez "France Soir", dar și în ziare spaniole, italiene, elvețiene, germane, olandeze. Articolul din "France Soir" se intitula " Da, avem dreptul să îl caricaturizăm pe Dumnezeu!". Patronul ziarului, Raymond Lakah, l-a demis chiar miercuri pe directorul "France Soir", Jacques Lefranc. Lakah, francez de origine egipteană, a anunțat că l-a dat afară pe Lefranc ca "un puternic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
deciziei lor colective. Faptul că discursul jurnalistic informează și comentează spațiul public poate fi exemplificat prin structurarea unui ziar. Deschizând ziarul Gândul din 10 iunie 2007, constatăm că fiecare pagină reprezintă o parte din spațiul public. Astfel, paginile 23 sunt intitulate Actual, pagina 4 Politic, pagina 5 Politică externă, pagina 6 Emigrant, pagina 7 Social, pagina 8 Știință, pagina 9 Sănătate. Rigorismul distincției între public și privat vizează mai mult o normativitate a ceea ce ar trebui să fie jurnalismul și nu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
lucru avea să se petreacă, în Transilvania, doar după 1868 (cu ocazia legii educației emise de guvernul maghiar), care specifica faptul că istoria trebuia studiată ca materie separată. Al doilea abecedar apărut în 1861 purta semnătura lui Vasile Petri, fiind intitulat Elementariu seu Abecedariu pentru școlele romanesci. Acesta avea să fie interzis de autoritățile maghiare, ulterior intrării în vigoare a legii din 1868, pe motivul că atenta la coeziunea statului maghiar. Revizuit, abecedarul lui V. Petri avea să apară în 1878
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colectiv coordonat de academicianul Mihail Roller, sub titlul de Istoria României (1947), ulterior redenumit în Istoria RPR (1952). Schimbarea paradigmei politice din mijlocul anilor '60 duce la înlocuirea manualului unic al lui Roller cu o nouă garnitură de cărți școlare, intitulate în bloc Istoria României, elaborate pentru clasa a VIII-a (autor Dumitru Almaș), a XI-a (semnat de același Dumitru Almaș), respectiv pentru clasa a XII-a (autor Constantin Daicoviciu). Manualul aferent clasei a IV-a, purtând auctoriatul aceluiași Dumitru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românilor", "în vinele cărora curge acelaș dor frățesc" (p. 13), nu putem ignora detaliul, deosebit de important, care în fapt elimină din românitate pe frații ardeleni de crez unitar. Preaslăvind idealul națiunii înarmate și al societății militarizate (ultimul capitol se și intitulează sugestiv "Spre Națiunea Armată", p. 100), Cartea Românului încearcă din răsputeri să demonstreze nu doar necesitatea absolută a armatei pentru apărarea idealului național ("Necesitatea armatei este absolută. [...] o țară fără armată bună și puternică este un corp fără suflet, o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statutului de întemeietor, Basarab preia laolaltă și calitatea de ctitor al României, nu doar al Țării Românești. Prin Basarab, "un stat nou se ridicase între statele Europei, cu menirea de a cuprinde pe toți Românii și de aceea Basarab se intitula: "Domn a toată Țara Românească"" (Constantinescu, 1928, p. 61). Planul de unificare statală a românimii, urmărit încă de la ctitoria Țării Românești de către Barasab, s-a împlinit, efemer, trei secole mai târziu, prin Mihai Viteazul: "Unitatea țărilor române, așa cum o înțelegea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Constantinescu, 1928, p. 61). Planul de unificare statală a românimii, urmărit încă de la ctitoria Țării Românești de către Barasab, s-a împlinit, efemer, trei secole mai târziu, prin Mihai Viteazul: "Unitatea țărilor române, așa cum o înțelegea Basarab întemeitorul, când s-a intitulat "Domn a toată Țara Românească", era înfăptuită" (Constantinescu, 1928, p. 168). Literatura didactică interbelică evoluează, ca și întreaga cultură a epocii, între un naționalism critic și un fanatism naționalistic. Această dualitate discursivă afectează și chestiunea unității. De exemplu, există un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
introducerea unui sistem dublu-mixt în periodizarea trecutului, care semnalează schimbarea macazului ideologic înspre comunismul național, alte două evoluții reclamă mențiuni suplimentare. În primul rând, dacă anterior manualele purtau titlul "Istoria românilor" sau "Istoria Românilor", manualele din perioada comunismului matur sunt intitulate în bloc "Istoria României" (Almaș et al., 1966; Daicoviciu et al., 1972; Daicoviciu et al., 1979; Dragne et al., 1971). Accentul este strămutat de pe istoria poporului român pe istoria statalității române, care este proiectată adânc în trecutul îndepărtat și căreia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc a suferit modificări minimale. În pofida faptului că periodizarea marxist-leninistă, pe bază de orânduiri sociale, este eliminată complet, manualul lui H. Daicoviciu et al. (1991) este o simplă reeditare a textului din 1987, cu cosmetizările de rigoare. Deși manualul este intitulat "Istoria românilor antică și medievală", autorii oferă "periodizarea istoriei antice și medii a României" (1987, p. 4, subl. n.): • Epoca străveche de la apariția omului pe aceste teritorii și până la formarea statului dac, sub conducerea lui Burebista; • Epoca veche (antică) circa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conștienți de îndepărtarea radicală pe care au întreprins-o. De pildă, în loc să se conformeze tradiției și să desființeze teoriile imigraționiste formulate de istoricii austro-ungari în privința etnogenezei poporului român, manualul invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), intitulând capitolul cu pricina "Etnogeneza: cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10, subl. n.). Afirmația care a scandalizat publicul format în spirit patriotic, generând un val de proteste care s-a finalizat cu cenzurarea manualului este următoarea: "ca orice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pozitive și-a demoralizării generației tinere. [10 ianuarie 1881] ["ALALTĂIERI A APĂRUT... "] Alaltăieri a apărut o broșură care, cu tot odiul ce cuprind multe pasaje, e inspirată dintr-o sferă familiarizată cu jocul caleidoscopic al partidelor din țară. Broșura e intitulată cam inestetic Lascar Catargiu și partidul conservator și Ion Brătianu și partidul liberal. Cu toată repetarea de trei ori a interesantei particule, broșura are un stil al ei propriu, încît se suportă citirea ei până 'n capăt. Sub o aparentă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o reprezentație teatrală în dialectul provenșal în folosul școalelor macedoromâne. "Messager du midi ", foaie cotidiană de acolo, a publicat încă de mai mult timp un articol asupra situației politice a românilor macedoneni, pe care-l lăsăm să urmeze. Articolul e intitulat: O PARTE A POLITICEI OPORTUNISTE Românii din Macedonia, Tesalia și Epir Se știu înclinările ce d. Gambetta le profesează în privirea grecilor și aprobarea ce dădea ziarul său, nu demult, proiectelor de sporire ale regatului elin. Se cunoștea pe de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ideile marelui om. În egală masură, cine ar dori să reformeze din temelii Învățământul medical românesc, ar trebui să pornească de la principiile și prioritățile cuprinse În această carte, pe care autorii, cu modestia și decența caracteristică personalităților de marcă, o intitulează simplu, doar ca Elemente de Pedagogie Medicală. Publicat În revista „Pagini medicale bârlădene”, 2009. PARTEA a II-a Interferențe medico-sociale Alimentația și arta de a trăi sănătos la români „Alimentul este cel mai bun medicament”. Hipocrate Scurt istoric În evoluția
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Educaționale, dublată de faptul că lucrează În domeniu, În cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului, ceea ce presupune o experiență nemijlocită. Mai mult autoarea face o pasiune din abordarea creativității Întrucât chiar lucrarea de licență a domniei sale se intitulează „Creativitatea elevelor adolescentine”. Izvorâtă În principal din preocupările profesionale cotidiene, autoarea Încearcă să plaseze creativitatea În centrul devenirii personalității, indiferent dacă ne referim la un copil normal, dar mai cu seamă la cel „diferit” prin structură, constituție și dotare. Premizele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rimbaldienei „réalité rugueuse à étreindre”, în timp ce tema secundă aparține nivelului transfigurator, prin excelență poetic, ce restaurează, grație privirii „iluminatului”, relația optimă între eu și lume, într-un sistem de „vase comunicante”. Iată, de pildă, poemul care deschide Act de prezență, intitulat Pe cine căutați?. Debutul e de „reportaj liric” - notație impresionistă a unui itinerar citadin (și e de remarcat că motivul peregrinării, al călătoriei, al evaziunii în reverie străbate obsedant întreaga carte): „Am mers cu dimineața pe trotuarele sonore și pașii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de scriitor, cu toate virtuțile și servituțile ei. Sonetul inaugural din Patmos și cel de încheiere păstrau, deși destul de bine strânse în chingile prozodiei, ceva din fluența și indecizia definitorii pentru universul imaginar construit până atunci. Cel dintâi se și intitula, de altfel, Hotarul de fum și nu făcea decât să înscrie în tiparul strofic trasat cu o oarecare fermitate contururile aburoase și în mișcare ale unei lumi deopotrivă văzute și visate: Auz și văz. Ochi plini de constelații, Și norii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cu călătorul ("Când pentr-o noapte sunt numai pentru voi. În zori / Voi trece cu-anotimpul"...), ființă neliniștită, străină, solitară în veghea ei: "Neliniștea mea crește sau se retrage undă / Străin sunt. Singur și treaz ca alte ori". Când își intitulează un sonet al șaptelea din ciclu Fuga poetului, Voronca procedează la stilizări similare: imaginea Poetului e și aici modelată după cea a călărețului-oștean, prinsă într-o efigie tratată la modul decorativ: Viu mânzul. Plajă. Spumă și zăbală Și-apusurile prinse
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
etc. Bun cunoscător al teoriilor (adesea contradictorii) despre postmodernism, cât și al practicienilor români ai poeziei, încearcă și o oarecare detașare de "canon". El crede că postmodernismul autohton nu trebuie redus la generația '80. Un capitol al Poeziei postmoderne se intitulează, vlahuțian, Cine ne sînt... postmoderniștii?Mircea A. Diaconu încearcă chiar să preia ironia ușor sceptică a lui Alexandru Mușina: "Cât de fragil e conceptul pe teren românesc, o spune scepticul și răzvrătitul Alexandru Mușina. El constată, și orice exagerare folosește
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
componentul para-. El a preconizat că o critică postmodernistă trebuie să fie altceva decât critica modernistă, așa cum s-a practicat ea în secolul al XX-lea. Și nu i-a zis postcritică, ci paracritică. Una dintre cărțile sale fondatoare se intitulează Paracriticismus (1975). Critica lui se vrea, astfel, departe de sofisticatele metodologii moderniste, poate ceva mai aproape pe critica impresionistă, artistă de la noi. Ihab Hassan propune un model de critic inovator, violentând genurile critice consacrate, în căutări pe care el le
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]