6,649 matches
-
măsurărilor efectuate asupra datelor statistice, lipsa unor date care face necesară predicția prin extrapolare, discutabilă în raport cu ipoteza referitoare la dezvoltarea inerțială a sistemului ș.a. În multe situații problematice, în sensul menționat, se face apel la experiența specialiștilor, a experților, la intuiția factorului uman, pe baza unor tehnici de tip Delphi, tehnica brainstorming, tehnica scenariilor, în care sunt analizate variante strategice atât optimiste, cât și pesimiste. Variantele care sunt deosebit de sensibile la schimbările produse în ipotezele scenariului vor fi respinse sau reconsiderate
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
și în mediul său, în scopul stabilirii corecțiilor necesare. O condiție esențială pentru obținerea unor rezultate bune pe o perioadă cât mai lungă după implementarea proiectului noului sistem o constituie actualizarea modelului conceptual la intervale de timp stabilite, pe baza intuiției analistului, în funcție de schimbările care intervin în caracteristicile sistemului și ale mediului acestuia. Metodologia Checkland, ca de altfel și celelalte metodologii conceptuale, se poate utiliza atât la nivel microeconomic, cât și la nivel macroeconomic, în vederea realizării și implementării unor proiecte conceptuale
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de managementul unei firme poate să reprezinte o amenințare sau un punct slab pentru o altă firmă. De asemenea, într-o perspectivă mai îndepărtată, anumite oportunități sau puncte forte se pot transforma în amenințări sau în puncte slabe. De aceea, intuiția și experiența managerilor sunt deosebit de importante în efectuarea analizei, iar pe de altă parte, diagnoza trebuie îmbinată cu prognoza. Analiza-diagnostic a unei organizații vizează atât constatarea reușitelor, a avantajelor și a oportunităților care trebuie extinse și valorificate, cât și a
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
considerare și Încurajată la nivelul firmei (Singleton și Singleton, 2010, p. 136ă. Pe baza acestor sesizări se pot orienta viitoarele activități de control inopinat sau misiuni de audit intern. Detectarea fraudelor reprezintă un lucru dificil de realizat. Însă, pe baza intuiției, a scepticismului profesional și a experienței celui Însărcinat cu descoperirea lor, precum și prin folosirea unor metode specifice, În cele din urmă, actele frauduloase pot fi descoperite și probate. Metodele specifice de detectare trebuie să țină cont de specificul fraudei, atunci când
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
control intern de la nivelul firmei. Sub influența acestor factori misiunea auditorului este una deosebit de dificilă sau imposibilă În anumite situații. Pe baza identificării oportunităților care pot apărea În comiterea fraudei, cunoașterii principalelor scheme de fraudă și a indicatorilor-semnal asociați, experienței, intuiției, raționamentului și scepticismului profesional, auditorul poate ajunge la detectarea fraudelor (ACFE, 2011, p. 1.223ă. În funcție de tipologia fraudei, ISA 240 prezintă factorii de risc aferenți raportării financiare frauduloase (RFFĂ sau furtului de active (FAĂ, sintetizați În tabelele A.4.1
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
el - alunecarea Într-o cale lactee de imagini, iată ce constituie Însăși unealta de azur a meșteșugului de a scrie”. Deviere, așadar, a gîndului prin cuvînt; proces de refracție - ca să zicem așa - a ideii În materie verbală, sugestie a primatului intuiției poetice În raport cu gîndirea abstractă, ba chiar - cum o indică articolele din etapa constructivist-integralistă - desprinderea totală de planul conceptual În direcția mallarméană a „cedării inițiativei cuvintelor” și a transformării poetului Într-un „operator al limbajului”. E o anti-mimesis declarată ori de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
militantului. Starea firească a poetului e definită acum ca așteptare a revelației, tensiune spre misterul lăuntric sau exterior, - „invizibilul”; iar poemul e „un miracol”, „revelația de o clipă numai a invizibilului”, „un al doilea auz deschis la toate zvonurile văzduhului”. Intuiția, trăirea sînt Încă o dată opuse „gîndirii exacte și prețioase”, o naivitate originară e chemată să contrazică formula, convenția utilitaristă: „GÎngăveala unui copil ceresc nedeslușită alfabetului atîtor registre de comerț și dicționare”. Și, În același sens, aceste propoziții din textul semnificativ
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
acestei metode de cercetare pare să fi precedat formularea unei filozofii și a unei metodologii specifice. Mai mult chiar, studiul narativ a fost adesea criticat ca fiind mai degrabă artă decât cercetare:pare să se bazeze în special pe talent, intuiție sau experiență clinică; sfidează ordinea clară și sistematizarea; în plus, poate fi cu greu predat sub formă de curs. Suntem de părere că, odată cu dezvoltarea câmpului de cercetare dedicat narațiunii, o atenție specială va trebui acordată elucidării regulilor de lucru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cele mai frecvente, cercetarea narativă nu necesită drept criteriu de evaluare replicabilitatea rezultatelor obținute 4. Astfel, cititorii trebuie să se bazeze pe înțelepciunea, abilitățile și buna-credință a cercetătorului. Cu toate acestea, interpretarea nu înseamnă a da frâu liber speculațiilor și intuițiilor. Mai degrabă, procesele intuitive sunt puse în slujba înțelegerii raționale care examinează resorturile ce stau la baza intuițiilor, testându-le mereu forța pe materialul narativ în cauză. Cu alte cuvinte, deciziile interpretative nu sunt „sălbatice”, ele se cerjustificate. În vreme ce metodele
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
să se bazeze pe înțelepciunea, abilitățile și buna-credință a cercetătorului. Cu toate acestea, interpretarea nu înseamnă a da frâu liber speculațiilor și intuițiilor. Mai degrabă, procesele intuitive sunt puse în slujba înțelegerii raționale care examinează resorturile ce stau la baza intuițiilor, testându-le mereu forța pe materialul narativ în cauză. Cu alte cuvinte, deciziile interpretative nu sunt „sălbatice”, ele se cerjustificate. În vreme ce metodele de studiu tradiționale le furnizează cercetătorilor procese inferențiale sistematice bazate, de regulă, pe statistici, studiile narative necesită autoresponsabilizare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Totodată, nu sunt de neglijat nici spațiile acordate microdeciziilor, locale și situaționale, care pot să determine flexibilizarea planificării. Optimizările, revenirile și adaptările pe parcurs ale procesului de management al clasei de elevi sunt dependente de spațiile secundare acordate conexiunii inverse, intuiției și creativității didactice. Planificarea nu trebuie privită de către profesor separat de celelalte funcții și roluri manageriale de bază, ci într-o strânsă interdependență. Succesul unei bune planificări se verifică numai în cazul unei implementări, organizări și evaluări optimale a proceselor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
gândim la peripeția cunoașterii, la anagnorisis din tragedia greacă: Oedip recunoaște în propria-i persoană cauza malefică a relelor cetății. Ne gândim la Kant care reconstruiește obiectivitatea fenomenului pe baza triplei sinteze subiective, recogniția (Rekognition) ce încununează simpla percepție în intuiție și reproducerea reprezentărilor în imaginație 126. În aceste condiții, nimic nu ne împiedică să presupunem că și ficțiunea literară stabilește raporturi - desigur, nu de la cauză la efect - cu o realitate extratextuală complexă, polimorfă și iremediabil scindată, care motivează și justifică
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de numeroși autorii ce abandonează definitiv formele poetice în care „vorbitorul izolat, (...) situat într-un peisaj anume, meditează, cugetă la un aspect al relației lui cu lumea exterioară, ajungând în final la un fel de revelație divină, un moment de intuiție cu care poezia se încheie”265. În cazul celor mai mulți dintre scriitorii amintiți persistă încă o anumită tendință de a privilegia momentele de intuiție absolută sau de „emoție cristalizată în tipare atemporale”266. Pe bună dreptate, Marjorie Perloff observa, discutând funcția
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
relației lui cu lumea exterioară, ajungând în final la un fel de revelație divină, un moment de intuiție cu care poezia se încheie”265. În cazul celor mai mulți dintre scriitorii amintiți persistă încă o anumită tendință de a privilegia momentele de intuiție absolută sau de „emoție cristalizată în tipare atemporale”266. Pe bună dreptate, Marjorie Perloff observa, discutând funcția elementului narativ în scrierile unor poeți ca Eliot, Stevens ș.a.m.d., că nucleele epice - apărând adesea într-o formă relativ închisă și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a poeziei lui Roberto Deidier este tocmai această permanentă pendulare între căutarea momentului unic și revelația multitudinii particulariilor. Chiar dacă la o privire superficială versurile sale par tributare mai curând viziunilor orfice, în care comunicarea se circumscrie inefabilului, unui moment de intuiție absolută ce nu poate fi împărtășit în întregime, totuși, treptat, ajunge să capete pondere interesul față de aspectele prozaice, umile și fragmentare ale vieții de zi cu zi. Nu fără îndreptățire s-a afirmat că poezia lui Roberto Deidier ar reprezenta
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
că în spatele acestor „răsturnări” funambulești, care amestecă planurile într-o asemenea măsură încât nu se mai poate distinge dacă în poem e vorba „despre mopete-personajul, despre mopete-autorul, sau despre autorul-însuși deghizat în mopete”368, se află în fapt o melancolică intuiție a imanenței literarului, a faptului că totul a mai fost spus cândva, într-o carte, într-un text. De aceea, la Mircea Ivănescu până și cea mai prozaică însemnare apare „încadrată” de formule din speța acelui let’s pretend, atât
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
scrisă” și cea „nescrisă”. Este drept că elemente narative existau și în poezia modernistă, mai ales în spațiul anglo-saxon (la Yeats, Eliot sau Stevens), dar cel mai adesea apăreau într-o formă închisă și egocentrică, slujind exprimării unui moment de intuiție absolută, de emoție cristalizată în tipare atemporale. Dimpotrivă, în poezia lui Cărtărescu, se remarcă o deschidere spre ceea ce este vag, contingent, neformat, nedesăvârșit în limbaj și în experiență. Spre ceea ce este, cu alte cuvinte, foarte uman. Într-adevăr, poemele lui
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
decât bărbații. 3) Sub cele mai multe aspecte, bărbații și femeile sunt egali, dar, din cauza acestor diferențe: • bărbații vor manifesta mai ales caracteristici psihologice „masculinexe "„masculin"”: agresivitate, duritate, competiție, capacitate de raționare logică, analitică, abstractă, autonomiexe "„autonomie", autoafirmare 1; • femeile vor manifesta intuiție, sensibilitate, empatie, compasiune, modestie, dependență, blândețe, dăruire, sacrificiuxe "„sacrificiu" de sine. 4) Societatea trebuie să aibă grijăxe "„grijă" să mențină această ordine pozitivă „naturală” a lucrurilor, făcând astfel încât bărbații să rămână „bărbați”, și femeile „femei”. 5) În plan politic, aceasta
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
oamenilor de la naștere, dar când este vorba despre aspectele de tip normativ, ei nu mai trebuie să fie egali, în funcție de sex. Respectiv, educația trebuie să ghideze bărbații spre raționalitatexe "„raționalitate", cetățeniexe "„cetățenie", spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public", iar femeile, spre intuiție, emoție, familiexe "„familie", spațiu privatxe "„privat". Cum iluminismulxe "„iluminism" este o ideologiexe "„ideologie" a emancipării prin educație, este clar că emancipareaxe "„emancipare" se referă doar la omul bărbat. Această abordare, relevă Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", este edificatoare în privința caracterul limitat al
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
trei lucruri sensibil diferite. Pe de o parte, putem să invocăm un studiu empiric care să arate că lucrurile stau într-adevăr așa pentru toți oamenii sau măcar pentru o parte a lor. Pe de altă parte, putem să avem intuiția că așa stau lucrurile, fără a avea nevoie însă de un studiu care să ne confirme intuițiile. În fine, putem, pur și simplu, asuma că indivizii sunt raționali în sensul anterior menționat, fără a ne preocupa absolut deloc dacă această
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că lucrurile stau într-adevăr așa pentru toți oamenii sau măcar pentru o parte a lor. Pe de altă parte, putem să avem intuiția că așa stau lucrurile, fără a avea nevoie însă de un studiu care să ne confirme intuițiile. În fine, putem, pur și simplu, asuma că indivizii sunt raționali în sensul anterior menționat, fără a ne preocupa absolut deloc dacă această asumpție este sau nu testată empiric.<footnote Una dintre criticile aduse Teoriei Alegerii Raționale în ansamblu, așadar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z, x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. Intuiția din spatele acestei condiții este aceea că, dacă ai considerat, în sfera ta personală, că o alternativă nu va fi aleasă social, nu poți prefera această alternativă unei alte alternative care se află în sfera personală a altui individ, iar acesta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rezultat depinde însă de cunoașterea acelor n-1 indivizi în privința preferințelor individului față de care aceștia sunt empatici (a se vedea secțiunea formală pentru detalii). footnote>. 6.1.2. Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe Această restricție pleacă de la următoarea intuiție: o persoană cu preferințe liberale poate fi concepută ca fiind cel puțin indiferentă între alternativele care se află în sfera, sau sferele, personală(e) a(ale) unui alt individ, sau a(ale) unor alți indivizi. În termenii folosiți în acest
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care o soluție a paradoxului lui Sen ar trebui să le aibă; b) analiza soluțiile prezentate folosind aceste proprietăți. Cele două proprietăți sunt: eficacitatea pentru societăți reale (esr) și fidelitatea ideologică (fid). Prin eficacitate pentru societăți reale am în vedere intuiția, destul de puternică, potrivit căreia o soluție a paradoxului libertarian ar trebui să funcționeze în condițiile cerute de o societate reală, i.e. pentru un număr mare de indivizi și pentru un număr mare de alternative. De asemenea, o cerință intuitivă este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Toate acestea, funcționarea pentru orice număr finit de indivizi, alternative, strategii și pentru un număr egal de decisivități cu numărul de x variante , sunt subsumate ideii de eficacitate pentru societăți reale. În ceea ce privește condiția de fidelitate ideologică, aceasta are la bază intuiția că, dacă vorbim despre libertarianism și drepturi individuale în cheie libertariană, atunci orice soluție pe care am găsi-o pentru paradoxul libertarian trebuie să privilegieze drepturile individuale și libertatea individuală în detrimentul paretianismului. Funcția acestor două criterii este aceea de a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]