3,301 matches
-
în Iordan, dar textul subliniază de mai multe ori că însănătoșirea se datorează acțiunii de vindecare divine, nu ritului cerut de Elizeu. De fapt, când Elizeu trimite să i se spună lui Naaman să se scalde de șapte ori în Iordan, Naaman protestează pentru că se gândea că, în timp ce împlinea ritul pentru a-l vindeca de lepră, Elizeu trebuia cel puțin să „invoce numele lui Yhwh, Dumnezeul său” (2Rg 5,11); de asemenea, la v. 15, după ce a fost vindecat, el recunoaște
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practici transnaționale la migranții români din Milano / Mariya Nedeltcheva Alegerile prezidențiale și influența lor asupra hărții politice a României / RECENZII Anton Golopenția, Rapsodia epistolară. Scrisori primite și trimise de Anton Golopenția (1923-1950) (Iordan Datcu) / Interviuri cu Paul H. Stahl, Paris-București, Sociétés européennes, 2005 (Andreea Moldoveanu) / Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explorări în comunismul românesc (Adrian Neculau) / Septimiu Chelcea, Psihologie socială. Zece lecții (Octavian Rujoiu) / Septimiu Chelcea, Loredana Ivan și Adina
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Centrale. Ilegal status, labor force markets and transnational practices of Romanian migrants in Milano Mariya Nedeltcheva Presidential elections and their influence on the Romanian political map REVIEWS Anton Golopenția, The epistolary rhapsody. Letters sent and received by Anton Golopentia (1923-1950) (Iordan Datcu) / Interviews with Paul H. Stahl, Paris-Bucharest, Sociétés européennes, 2005 (Andreea Moldoveanu) / Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explorations in Romanian communism (Adrian Neculau) / Septimiu Chelcea, Social psychology. Ten lessons (Octavian Rujoiu) / Tudor Danii, The Republic of Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
XXII/25) - Apud Dubău, D., Op. cit., 23. Apare în documente abia la începutul secolului XIX (Dubău, D., Op. cit., p. 24). Patronimul Buliga derivă din termenul „buligaie” - numele unei păsări, iar „bula” este „haină rea, zdrențuită”, dar mai înseamnă și „turcoaică” (Iordan, I., Op. cit.). Preotul pensionar Vasile A. Dumitru afirmă că denumirea satului provine de la regionalismul „dudești” cu sensul de bălării (dudău = cucută). După tradiția locului, cei dintâi locuitori ce „au bătut parul” localității Dudești au fost mocanii ardeleni care au așezat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Conea, I. (1989). Ethnogenese et ecologie demographique, Etudes et documents balkaniques et mediterraneens, 14, Paris. Coteț, P. (1989). Câmpia Română. Studiu de geomorfologie integrată. București: Editura Ceres. Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Ialomița, 2002. Iordan, I. (1983). Dicționar de onomastică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Manuilă, S. (1938). Recensământul general din 29 decembrie 1930. București. Martonne, Emm de (1902). Recherches sur la distribution géographique de la population en Valachie, Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XXIII
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
H.H. Stahl, T. Vianu, Al. Dima, M. Eliade, Tr. Herseni, Ion Ionică, C. Noica, P.V. Ștefănucă, Mircea Vulcănescu, avem motive temeinice să așteptăm tipărirea întregii arhive. Text apărut în România literară (2004, nr. 8), cu titlul dat de redacție, Restituiri. Iordan Datcu Interviuri cu Paul H. Stahl, Paris - București, Sociétés européennes, 2005 (133 p.) Volumul reunește șase interviuri cu Paul H. Stahl, realizate în anul 2003, care sunt prezentate atât în limba română, cât și în limba franceză. Lucrarea are un
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lumină unei stele polare." (G. Bogza) Toponimul Rarău nu este lămurit, localnicii explicându-l prin terenul frământat, cu grohotișuri, greu de străbătut; lucru posibil, luând în considerare că de "la râu" s-a ajuns la "Rarău". (Seghedin T.G.) Academicianul I. Iordan, citându-l pe H. Tikitin, atribuie numele unei păsări răpitoare, șoimul (etimologic, în limba maghiară "raro" înseamnă șoim), explicație ce pare plauzibilă atât prin prezența sufixului "ro", cât și prin existența unei stânci calcaroase "Piatra Șoimului" în apropierea cabanei Rarău
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Ioanide. În 1975, sub genericul „Călinesciana”, se încearcă o remodelare exegetică a operei patronului omagiat. În următoarele numere pot fi întâlnite semnăturile lui Nicolae Manolescu și George Ivașcu, care se ocupă de seriile anterioare, călinesciene, ale „Jurnalului literar”, iar Iorgu Iordan semnează o evocare a lui G. Călinescu. La ultimul număr al acestei serii, cel din iunie 1979, colaborează I.D. Lăudat, Dorin Sperantia ș.a. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287692_a_289021]
-
totală de 2.757 km., care vor lega rețelele feroviare din cele două regiuni menționate. În aria est-mediterană, rețeaua feroviară se desfășoară pe două aliniamente paralele, de o parte și de alta a faliei depresionare El Ghor - Marea Moartă - valea Iordanului, respectiv traseul israelo levantin și traseul iordaniano-siriano-turc. Celelalte trasee feroviare din spațiul arab suferă de un anumit grad de izolare, fie că au caracter de contact interregional (magistrala irakiano-siriano-turcă ce asigură legătura dintre Golful Persic și Mediterana), fie că au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
București, 2001; George G. Potra, Contribuții la istoricul țiganilor din România, București, 2002. Traduceri: Pierre Riffard, Dicționarul esoterismului, București, 1998 (în colaborare cu Doina Pienescu); Roger Faligot, Rémi Kauffer, Istoria mondială a serviciilor secrete, I-II, București, 2000. Repere bibliografice: Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 178-182; Niculae Gheran, Arghezi - ieșirea din tunel, ALA, 2002, 646. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
1980, 12; Băileșteanu, Refracții, 239-241; Radu Ciobanu, „Arta conversației”, T, 1981, 1; Emil Manu, Respectul pentru cuvinte, RL, 1981, 31; Irina Petraș, „Arta conversației”, ST, 1981, 10; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 143-145; Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan, București, 1982, 232-233; Condurache, Portret, 142-144; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 37-39; Dinu Chivu, „Arta conversației”, CNT, 1986, 29; Emil Manu, O explorare modernă a spațiului dacic, VR, 1988, 11; Cosma, Romanul, I, 296-298; George Pruteanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
pref. trad., București, 1964; Carl Sandburg, Versuri, pref. trad., București, 1966; S. Kányádi, Cai verticali, București, 1969; Panorama poeziei universale contemporane, introd. trad., București, 1972; Françoise Cachin, Gauguin, București, 1977; Odysseas Elytis, Iar ca sentiment un cristal, îngr. și pref. Iordan Chimet, Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare). Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 163-169; Felea, Reflexii, 57-66, 138-147; Mincu, Critice, I, 106-108; Regman, Cronicari, 19-28; Felea, Poezie, 20-26, 167-177; Grigurcu, Teritoriu, 123-137; Ciobanu, Panoramic, 14-23, 127-131; Poantă, Modalități, 42-50; Petroveanu, Traiectorii, 193-207; Iorgulescu, Rondul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Giurescu, Constantin,C., Amintiri, Editura All, București, 2000. Hudiță, Ioan, Jurnal politic. 1938-1939, Editura Fundației Pro, București, 2003. Iorga, N., Memorii, Încercarea guvernării peste partide (1931-1932), vol. VI, București, 1939. Iorga, N., Memorii. Sinuciderea partidelor politice, vol. VII, București, 1939. Iordan, Iorgu, Memorii, vol. II, Editura Eminescu, București, 1977. Manoilescu, Mihail, Dictatul de la Viena. Memorii iulie-august 1940, Editura Enciclopedică, București, 1991. Manoilescu, Mihail, Memorii, vol. I, II, Editura Enciclopedică, București, 1993. Pusch, Rolf, Stelzer, Gerhard, Diplomați germani la București 1937-1944, traducere
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
popoarelor romanice), tr. Yvette Davidescu, București, 1982; Zur Geschichte der Rumänistik von 1700 bis 1890 in den deutschsprachigen Ländern [Despre istoria românisticii dintre 1700 și 1890 în țările germanofone], în Beiträge zur Geschichte der Sprachwissenschaft, VII, Münster, 1997. Traduceri: Iorgu Iordan, Einführung in die Geschichte und Methoden der romanischen Sprachwissenschaft, Berlin, 1962; Mihai Eminescu, Der Abendstern. Gedichte, Berlin, 1964. Repere bibliografice: Cornea, Semnele, 237-241; Kontinuität und Innovation. Studien zur Geschichte der romanischen Sprachforschung vom 17. bis zum 19. Jahrhundert. Festschrift für
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285543_a_286872]
-
cunoaște nimeni decât numai Fiul și cel căruia va vrea Fiul să-i descopere” (Mt 11,27 - tr. BVA); - fiul din parabolă lucrătorilor ucigași (Mt 21,33-39); - glasul din ceruri l-a proclamat, după ce a fost botezat de Ioan în Iordan: ho hyiós mou ho agapQtós...277 (Mt 3,17; Mc 1,11; Lc 3,22) „Fiul Meu cel iubit...”. De aceea își permite să-l invoce pe Dumnezeu cu numele familiar abba (Mc 14,36), respectiv páter (Lc 23,46
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
secțiune, după reorganizarea instituției academice conform noilor cerințe ideologice și politice. Pe lângă numeroase materiale de istorie, semnate de C. Moisil, P. Constantinescu-Iași, C. Balmuș, D. Prodan, Gh. Ștefan, se tipăresc studii și articole de lingvistică, semnate de Al. Rosetti, Iorgu Iordan, N. I. Barbu, de istoria artelor (G. Oprescu) și de istorie literară, în acest domeniu, fiind de consemnat contribuțiile lui Perpessicius - 29 de ani de la moartea lui Alex. Vlahuță, G. Călinescu - Note despre doi scriitori populari (N. D. Popescu, N. Burlănescu-Alin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285928_a_287257]
-
a scrie al personajelor sale. Din mostre ale limbajului acestora se pot lesne întocmi cel puțin trei "antimanuale": de gramatică, de logică și de stilistică. Pentru cel dintâi se pot folosi rezultatele câtorva studii de prestigiu. De exemplu, atât Iorgu Iordan în Limba "eroilor" lui Caragiale 117, cât și Ștefan Cazimir în Caragiale universul comic 118, au investigat riguros aspectul lingvistic al comicului caragialian, aspect predominant având ca surse fundamentale, după cum reiese din această din urmă analiză, specificitatea maximă focalizarea limbajului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
critic în cultura românească, Editura Revistei "Viața românească", Iași, 1909. Ionesco, Marie-France, Portretul scriitorului în secol. Eugène Ionesco (1909-1994), Editura Humanitas, București, 2003. Ionescu, Gelu, Anatomia unei negații, Scrierile lui Eugen Ionescu în limba română, 1927-1940, Editura Minerva, București, 1991. Iordan, Iorgu, Limba "eroilor" lui I. L. Caragiale, Societatea de Științe Istorice și Filologice, București, 1955. Iorgulescu, Mircea, Eseu despre lumea lui Caragiale, Editura Cartea Românească, București, 1988. Iosifescu, Silvian, De-a lungul unui secol, Editura Eminescu, București, 1983. Lefter, Ion Bogdan
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
196, 198, 200, 202, 203, 204, 207, 211, 212, 215, 216, 217, 218, 220, 223, 226, 227, 231, 233, 264, 265, 268, 270, 278, 288, 294, 298, 299, 301, 302, 311, 315, 316 Ionescu, Gelu, 215, 294 Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, 301 Iordan, Iorgu, 163, 164, 298 Iorgulescu, Mircea, 57, 72, 87, 131, 150, 151, 298 Iosifescu, Silvian, 20, 43, 101, 112, 113, 114, 115, 119, 219, 241, 249, 293, 298 Istrati, Panait, 62 J Jankélévitch, Vladimir, 31, 112, 300 Jarry, Alfred, 110
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și romanul Roșu, galben și albastru, publicat de Ion Minulescu în 1924, precum și, într-o anumită măsură, romanele "trăiriste" ale lui Mircea Eliade, Întoarcerea din rai, Huliganii sau romanul lui I. Peltz Nopțile domnișoarei Mili. 112 Titlul studiului lui Iorgu Iordan: Limba "eroilor" lui I. L. Caragiale, Societatea de Științe Istorice și Filologice, București, 1955. 113 Dacă ținem cont de precizările naratologice sintetizate, de pildă, de Jaap Lintvelt, Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă, trad. de Angela Martin, Editura Univers, 1994
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Gogea etc., avem în vedere și capitolul Modelul și strategiile din studiul lui Constantin Trandafir, Efectul Caragiale, ed. cit., pp. 163-200. 116 După cum preciza Caragiale însuși în Câteva păreri (I. L. Caragiale, Opere, III, Publicistică, ed. cit., p. 67). 117 Iorgu Iordan, Limba "eroilor" lui I. L. Caragiale, ediția a II-a, Societatea de Științe Istorice și Filologice, București, 1957. 118 Ștefan Cazimir, Caragiale universul comic, Editura pentru Literatură, București, 1967. 119 Iorgu Iordan, op. cit., pp. 24-28. 120 Idem, pp.21-24. 121 Marta
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Opere, III, Publicistică, ed. cit., p. 67). 117 Iorgu Iordan, Limba "eroilor" lui I. L. Caragiale, ediția a II-a, Societatea de Științe Istorice și Filologice, București, 1957. 118 Ștefan Cazimir, Caragiale universul comic, Editura pentru Literatură, București, 1967. 119 Iorgu Iordan, op. cit., pp. 24-28. 120 Idem, pp.21-24. 121 Marta Petreu, Filosofia lui Caragiale, Editura Albatros, București, 2003, p. 55. 122 Idem, p. 68. 123 Idem, p. 55. 124 Marta Petreu, Filosofia lui Caragiale, Editura Albatros, București, 2003, p. 84. 125
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lucrări (1947-1952) la Catedra de literatură română modernă, iar ulterior cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1953-1970). Rezultatele cercetărilor proprii le publică în „Demos”, „La Roumanie nouvelle”, „Revista de etnografie și folclor” ș.a. În colaborare cu Iordan Datcu, a elaborat un util instrument de lucru, Dicționarul folcloriștilor (1979). Prin câteva lucrări de referință S., elevă a lui I.-A. Candrea și Ovid Densusianu, contribuie la alcătuirea tipologiei și corpusului de texte al snoavelor românești, specie a prozei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
chiar din paginile tomurilor editate cenzura a eliminat numeroase texte incomode pentru un regim care avea alergie la satiră. SCRIERI: La Typologie bibliographique des facéties roumaines, I-II, tr. Elena și Anton Marin, București, 1969; Dicționarul folcloriștilor (în colaborare cu Iordan Datcu), pref. Ovidiu Bârlea, București, 1979. Ediții: Povești și legende, București, 1958; Nevasta cea isteață. Snoave populare românești, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Păcală. Snoave populare și prelucrări, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
Ediții: Povești și legende, București, 1958; Nevasta cea isteață. Snoave populare românești, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Păcală. Snoave populare și prelucrări, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989; Basmele românilor, București, 1984. Repere bibliografice: Iordan Datcu, „La Typologie bibliographique des facéties roumaines”, REF, 1971, 2; Florica Dimitrescu, Pe marginea unei valoroase lucrări despre tipologia snoavelor românești, LL, 1972, 1; Dusan Nedeljković, Facețiile populare românești și sârbești, RITL, 1974, 1; Bârlea, Ist. folc., 554; Ion Taloș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]