4,069 matches
-
către știință, fără a arunca nici un zid între ele (p. 64-65). "Deșteptarea" (Bacău), 9 ianuarie 2001 Viorel DINESCU De-a curmezișul Cerem scuze distinșilor comentatori și analiști intens mediatizați de presa centrală, dar, după părerea noastră și a multor altor iubitori ai culturii, la ora actuală, poziția cea mai corectă față de problemele esențiale ale spiritualității românești nu o aflăm în capitala țării, ci într-o margine a ei, la Huși, părere susținută cu strălucite argumentări de profesorul Theodor Codreanu, un adevărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se scrie cărți (așa cum a făcut Marta Petreu). Un articol ca acela al lui C. Rădulescu Motru mai treacă-meargă, atât timp cât termenul "filozofie" e utilizat cu înțelesul lui mai larg; căci, în definitiv, fiecare om are "filosofia" lui, darămite un mare iubitor și cunoscător de filozofie ca autorul Scrisorii pierdute. E un fapt de istorie literară arhicunoscut cum cei doi mari prieteni au avut și momente de "rivalitate", cu tentative "cinice" din partea dramaturgului și cu vorbe grele din partea poetului. Accident biografic. Căci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de Bohotin" sau "Zghihară" (pentru întărirea spiritelor, a solidarității întru bine), ci primim și literatură de aleasă calitate. Când spunem Huși, ne gândim la un orășel patriarhal, situat, pitoresc, într-un amfiteatru divin, mărginit de biserici și podgorii, animat de iubitori de carte, de-ar fi să-l pomenim pe colegul biblioteconom Constantin Donose sau pe părintele Dobzeu. În registrul scriitorilor consacrați în ultimele decenii, îi aflăm consemnați pe Ion Alexandru Angheluș (Dumnezeu să-l odihnească în pace!) și pe infatigabilul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tradițional, una pe care suntem în drept s-o mai așteptăm (și chiar o așteptăm!). În acest caz ce reprezintă, în definitiv, cartea colegului hușean basarabenizat în mare măsură? Am zice pe scurt: e o deschidere a ochilor și minții iubitorilor de carte națională către specificul de origine al unui poet de valoare, "unul dintre poeții basarabeni de marcă, ce trebuie recuperați cu grijă și necesitate de către istoria literaturii române" (p. 40), "un fenomen unic în poezia românească" (p. 67), "un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de acum mari. Făgăraș, 22 ianuarie 2003 Scumpe conule Alecu, La atât timp de la trecerea Sărbătorilor, primiți, scumpul nostru prieten, toate sentimentele noastre bune și unice, dorindu-vă să ne fiți sănătos, tot atât de vesel cum v-am știut totdeauna, mare iubitor de meleagurile noastre de la Cârțișoara. Cum s-au mai dus anii! Parcă ieri a fost clipa când Cosmin, în curtea casei noastre de la Cârțișoara, în atenția drăgălașă a dumneavoastră, a Marianei, dar mai cu seamă a frumoasei și dragii noastre
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nu numai. Abilitatea unor gândiri pozitive și devotamentul muncii de cercetare au păstrat și evidențiat - în acele condiții - valori nebănuite ale demnității și patriotismului românilor adevărați, calități reflectate cu talent în textele scrisorilor respective care s-au păstrat. Un mare iubitor de corespondență, Emil Cioran, a adunat un număr imens de scrisori, care se aflau în arhiva personală, pe care le-a clasificat numindu-le „Către cei de acasă” și sortându-le pe diferite capitole. La începutul fiecărui capitol a scris
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
spiritul frăției între popoare, al dragostei nețărmurite pentru eliberatoarea noastră, Uniunea Sovietică, pentru învățătorul oamenilor muncii din întreaga lume, genialul corifeu al științei și culturii, Tovarășul Stalin" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Oameni devotați patriei, dar iubitori nețărmuriți ai Patriei Sovietice, și mai ales a personificării umane a acesteia, Generalissimul Stalin. Se configurează, astfel, sub auspiciile unui cult externalizat al personalității lui Stalin, o a patra formă, paradoxală, de patriotism sovietic personal, ce poate primi numele de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se întâmplă la revoluții. S. B.: Fiecare cu interese: de la oameni din aparatul administrativ până la interlopi. D. T.: Care au și devalizat, au devastat. Unii au furat și tablouri. Dar aceia nu au fost interlopi, ci chiar intelectuali. S. B.: Iubitori de artă. D. T.: S-au aruncat și cărțile lui Ceaușescu pe geam, s-au făcut gesturile specifice revoluțiilor de acest gen. S. B.: Cum a decurs întâlnirea cu Doru Țigău? D. T.: Nu m-am dus chiar atunci, ci
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
acelor evenimente. În capitala chineză am avut relații de colaborare și cu un corespondent al Agenției de presă a U.R.S.S., NOVOSTI, provenind din Republica Moldova, cunoscător al limbii române, dar care prefera, ca limbă de lucru, rusa și era mare iubitor al măslinelor, telemelei , salamului de Sibiu și, bineînțeles, al vinurilor românești și al țuicii. Discuțiile noastre se soldau, adesea, cu informații care erau, bineînțeles, comunicate la Ministerul Afacerilor Externe al țării noastre, pe canale cunoscute, în legătură cu evoluția situației politice atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de unde să știu. Aveam să-l cunosc cu adevărat pe profesorul Burduja după terminarea facultății, în unele excursii făcute cu studenții și la unele inspecții de gradul I. L-am descoperit ca pe un mare specialist, un mare sistematician și iubitor al naturii. În excursii făcea o notă particulară prin pantalonii săi bufanți și prin echipamentul de naturalist. L am iubit pe profesorul C. Burduja, a fost un mare om. Cel mai frumos curs al studenției mele rămâne cel de Anatomia
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Artistas Steinway" sau Faustino Oramas, "El Guayabero", cel care a desăvîrșit "la guaracha". Hoteluri de lux, locuri pentru toate gusturile, formațiunile coraliere cele mai frumoase din Cuba, plajele cu nisipuri albe, toate la un loc creează un paradis al turiștilor. Iubitorii de scufundări, de drumeție, de aventuri pe mare, sînt încîntați și doresc să revină. Turistul nu simte seceta, nu simte că o mulțime de cubanezi sînt nemulțumiți, dacă el este mulțumit. O femeie ne explică măsurile luate de Comandamentul creat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
s-a sfârșit în 1672. Hai în biserică și am să-ți traduc inscripția grecească aflată deasupra intrării în pronaos. „S-a ridicat acest dumnezeesc locaș, cu hramul sfinților vestiți și pretutindeni lăudați și înaintemergători Apostoli Petru și Pavel de către iubitorul de Dumnezeu și strălucitul Domn Io Duca Voievod al întregi Moldove, spre mântuirea sufletului său, fiind patriarh al sfintei cetăți a Ierusalimului Domn Domnu Dositei și păstorind Preasfințitul Mitropolit al Moldo-Vlahiei Domn Domnu Dosoftei, în anul de la zidirea lumii 7180
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
altar, unde Spiritul domnesc îmi atrage atenția asupra unui Tetraevanghel pe care se găsește o inscripție slavonească. - Ce spune această notiță, mărite Spirit? - Ascultă: „Acest Tetraevanghel l-a scris cu mâna mult păcătosul popa Gavriil Melentiescul, în zilele Evseviosului și iubitorului de Hristos domnului nostru Ioan Petru Voevod (Rareș), cu mila lui Dumnezeu Domnitor țărei Moldovei, în anul 7053 (1545), luna iunie 30 zile.” De ce ai rămas pe gânduri, dragule? - Mă gândeam cum să dezlegăm încâlceala din zapisele vremii privitoare la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
puncte de vedere. Conform principiului juridic latin « audiatur et altera pars » (să fie ascultată și cealaltă parte) . Pentru a cunoaște mai multe amănunte, vă rugăm să citiți și « Cartea întâi a Racovei », de prof. Dan Ravaru pg. 290-296. * timați cititori, iubitori de cunoaștere mai detaliată a unor personalități cu obârșia pe meleagurile Văii Racovei, iată în continuare, cu ajutorul domnului profesor Cațâchi Ștefan, mare iubitor a locurilor natale, câteva biografii: Victor Tăbăcaru S-a născut la 4 iunie 1898 în satul Toporăști
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
vă rugăm să citiți și « Cartea întâi a Racovei », de prof. Dan Ravaru pg. 290-296. * timați cititori, iubitori de cunoaștere mai detaliată a unor personalități cu obârșia pe meleagurile Văii Racovei, iată în continuare, cu ajutorul domnului profesor Cațâchi Ștefan, mare iubitor a locurilor natale, câteva biografii: Victor Tăbăcaru S-a născut la 4 iunie 1898 în satul Toporăști, actualmente comuna Pungești, județul Vaslui, în familia preotului Constantin Victor Tăbăcaru (1856 -1911) și a prezbiterei Caliopia (n. 1860 d. 1928.) Tatăl său
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
nu crede e mereu cuplat la orizontul credinței. Ca în versetul 24 din capitolul 9 al Evangheliei după Marcu: „Cred, Doamne, ajută necredinței mele!“ Drumul spre sine În Antichitatea târzie, când filozofii erau mai nume roși decât profesorii de filozofie, iubitorul de înțelepciune era definit ca un truditor al modelării de sine. Nu ți se cerea să cauți o formă de cunoaștere generică, un adevăr „obiectiv“, străin de ființa ta, un adevăr fără efecte palpabile asupra modului tău de a fi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
o dată cu includerea lor în cadrul Imperiului habsburgic, ceea ce ar fi putut duce, în final, la realizarea într-o manieră sui-generis a unității naționale, prin reunirea sub același sceptru a tuturor țărilor românești. Lucrarea pe care o oferim acum specialiștilor, dar și iubitorilor de istorie, se întemeiază pe ampla bibliografie parcursă privitoare la iluminism, iosefinism, istoria Bucovinei și a Monarhiei de Habsburg etc., precum și pe informațiile rezultate din colecțiile de documente editate și, mai ales, din fondurile documentare existente în depozitele Arhivelor Naționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și buni creștini. Din carele urmează folositoare și cu voie slobodă, buni lucrători, înțelepți și chevernisitori la casăle lor. Buni în însoțire, înțelepți părinți, pacinici și liniștiți megiași; îndestulați întrucât să află și oameni cinstiți și temători de Dumnezeu și iubitori de pace și credincioși și supuși, întru toate cinstitori monarhului împărăției și stăpânilor lor celor de loc și gata voitori spre împlinirea pravilelor și poruncilor împărătești"124. În realizarea practică a procesului instructiv-educativ, accentul era pus în principal pe învățământul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lui Radu Gyr, aș cita câteva dintre cuvintele pe care, în urmă cu 76 de ani, marele poet le scria în ziarul „Gândirea”, condus la vremea aceea de Nichifor Crainic, care și el avea să sufere vicisitudinile temnițelor, ca mare iubitor de Dumnezeu și de neam: „Bogăția sufletescă a unui neam se aprinde în arta lui populară. Se fixează aici în această artă, eternități de suflet din sufletul Neamului. Prin nimic altceva nu se poate cunoaște mai bine fondul sufletesc al
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
și tot în 1940 este ales membru al Academiei Române, revenindu-i fotoliul lui Octavian Goga. Discursul de primire este ținut de Lucian Blaga, cel care-l apreciază fără reținere pentru manifestările sale literare, dar se disociază de Nichifor Crainic ca iubitor fără rezerve al adevărului revelat. Blaga, însă, recunoaște în opera lui Nichifor Crainic „fructul unei duble tradiții: pe de o parte, tradiția poeziei de patos național, urcând din folclor, prin Coșbuc și Goga, pe de alta, tradiția gândirii răsăritene, gândirea
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
din copilărie educația creștină. Școala primară o face în limba maghiară, iar liceul în Caransebeș, pentru ca apoi să urmeze, începând din toamna lui 1926, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cernăuți, unde destul de repede se manifestă și este apreciat ca un iubitor de neam. Pentru acest motiv, dar și pentru alte calități ale sale, după absolvirea facultății, în noiembrie 1930, este ales ca președinte al Centrului Studențesc Cernăuți. Pe drumul de întoarcere spre Caransebeș se oprește pentru un an la Sibiu, ca
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
scăderea puterii de germinare chiar. Ei bine, ca plantă recunoscută drept mare iubitoare de căldură, bostanul e semănat prin mai. Cam devreme, ar zice biocâmpul, arătând dorința de germinare prin iunie... Timp În care bostanul așteaptă ca Înaintemergătorul porumb, alt iubitor de căldură, dar căruia biocâmpul Îi dezvăluie trezirea Încă din martie-aprilie, când de fapt e și semănat, să-i pregătească porția de negentropie... Desigur, semănat când „știe“ el, bostanul n’ar mai ajunge, la noi, la maturitate. Așa că se grăbește
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
albului zăpezii și negrului pământului umed, Între negentropie și entropie adică, ambele la fel de greu de suportat. Și Încă, avem și acum fluturi: molia din covor și din punga cu făină, și ele tot cenușii. Niște fluturi antropofili aș putea spune, iubitori de oameni adică, neștiind că noi nu-i dorim. Dar riscă, În inconștiența lor, servitute a bietului ganglion nervos ce le ține loc de creier, de fapt un stadiu incipient al polarizării cap-coadă, adică gură-anus sau alimentare-evacuare ce definește orice
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
știi niciodată cu ce ai să te Întâlnești. Și așa, textul monologului programat a devenit un dialog, care a redundat câteva aspecte, dar a stârnit altele noi. Poate că un astfel de dialog nu e Întâmplător: ambii interlocutori sunt și iubitori, dar și slujbași ai unor pisici: Gabriela a unei birmaneze, eu al unui european, „de streașină“, cum spune franțuzul, unul care depășește bine pragul de 1%... Poate ne Încuscrim... iar răspunsul, peste microfonul dintre noi, al blondei Gabriela, e un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai precis personajul ei principal - zic eu; amicul Cristi ar spune că acela e Natura - mi-a adus noi prieteni - à propos: distinsa doamnă Gloria Lăcătușu a „botezat“ cu numele meu un proaspăt pripășit pisoi; iar atât de apreciata de iubitorii de muzică Daniela Vlad Îmi transmite adesea omagiile motanului Dănilă, acela care o ține În gazdă - dar și mulți dușmani. Ultimii au fost mai puternici totuși; sau mai mulți, vorba Lăpușneanului. Iată de ce există, atât de „bine“ reprezentată secțiunea Postume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]