4,354 matches
-
direct în Uniunea Sovietică pe 11 octombrie 1944. Tailanda a fost unul dintre aliații Japoniei pe perioada războiului. În acea perioadă, Tailanda era condusă de mareșalul Plaek Phibunsongkhram, un dictator militar naționalist. Tailanda nu s-a implicat în război după izbucnirea conflictului pe teatrul european de luptă, dar s-a folosit de șansa apărută odată cu înfrângerea Franței petru a rezolva unele revendicări teritoriale istorice față de Indochina Franceză. Conflictul dintre Tailanda și regimul de la Vichy este cunoscut ca „războiul franco-tailandez”. În 1941
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
SSI, declara, după război, că acțiunea i-ar fi fost tăinuită până și lui Armand Călinescu, în acel moment prim-ministrul țării, dar că s-ar fi făcut cu știrea lui Ernest Urdăreanu, mareșalul Palatului. În zilele care au precedat izbucnirea celui de-al război mondial, România își declarase în mod oficial neutralitatea, printr-un comunicat dat în 6 septembrie 1939, publicat în Monitorul oficial, nr. 206, din 7 septembrie 1939. Cu toate acestea, regele Carol al II-lea și primul
Mihail Moruzov () [Corola-website/Science/307644_a_308973]
-
Sigebert de Gembloux scria că mai înainte de pornirea „unui război în numele lui Dumnezeu” era esențial ca evreii să se convertească”, iar cei care s-ar fi împotrivit urmau să fie „deposedați de bunurile lor, masacrați și alungați din orașe”. Prima izbucnire a violențelor s-a petrecut în Franța. O cronică contempoană a unui autor anonim din Mainz aduce măruturia că „Primii care s-au ridicat au fost ofițerii, nobilii și oamenii de rând care trăiau în țara Franței [Sarefat] care s-
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
a ținut un jurnal de la vârsta de zece până la aceea de 24 de ani. Activități extrașcolare: șahul, clavecinul, filatelia și horticultura. În copilărie și adolescență, Himmler avea inhibiții în raporturile cu persoanele de sex opus. Potrivit însemnărilor din jurnal, după izbucnirea primului război mondial, Himmler se interesa mult de situația de pe front. A insistat ca tatăl său să se folosească relațiile cu casa regală Wittelsbach, pentru a-i obține un post de ofițer cadet. Părinții s-au opus, dar i-au
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
însă abia în [[1943]], când a fost numit ministru de interne. Himmler a pus bazele atât poliției politice [[Gestapo]] (Geheime Staatspolizei, „Poliția secretă de stat”), cât și ale rețelei de centre de detenție, între care temutele lagăre de concentrare. După izbucnirea celui de-[[al doilea război mondial]], au mai fost înființate unele lagăre de concentrare neaflate sub controlul [[SS]] și al lui Himmler. În [[1943]], după criticile venite din partea populației ca urmare a înfrângerii suferite de armata germană la [[Stalingrad]], aparatul
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
Staffeln"). Odată cu numirea sa din 1936, Himmler a primit autoritate ministerială și asupra poliției judiciare (Kripo, Kriminalpolizei), care a fuzionat cu Gestapo formând "Sicherheitspolizei" (poliția de securitate), sub comanda lui Reinhard Heydrich. Astfel, Himmler devenea șeful tuturor polițiilor civile. După izbucnirea conflagrației mondiale, Himmler a înființat structura umbrelă a forțelor polițienești numită "Reichssicherheitshauptamt" (Oficiul suprem al Securității Reichului), în cadrul căreia Gestapo, Kripo și SD (Sicherheitsdienst, „Serviciul de Securitate”) au fost subordonate ca servicii departamentale (direcții). Totodată, SS și-a creat forța
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
Himmler obișnuia să facă o analogie între Germania nazistă și [[Cruciadă|cruciadele]] [[creștinism|creștine]]. SS-ul a adunat voluntari din toată [[Europa]], între care [[Danemarca|danezi]], [[Norvegia|norvegieni]], [[Suedia|suedezi]], [[Țările de Jos|olandezi]], [[Belgia|belgieni]], [[Franța|francezi]], iar după izbucnirea războiului: [[Ucraina|ucraineni]], [[Letonia|letoni]], [[Lituania|lituanieni]], [[Estonia|estoni]], chiar și musulmani [[bosnia]]ci și [[tătari]]. Propaganda nazistă încerca să acrediteze ideea că ar fi fost o [[cruciadă]] pan[[Europa|europeană]] pentru salvgardarea valorilor europene. [[Fișier:Bundesarchiv Bild 146II-783, Heinrich
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
Pe la jumătatea lunii septembrie 1774 revin la Paris. Fragonard începe inițierea fiului său, Alexandre-Evariste Fragonard în arta picturii. Tânărul va deveni apoi ucenicul lui Louis David, iar în anul 1793 va participa pentru prima dată la expoziția Salonului Oficial. După izbucnirea Revoluției Franceze (1789), Fragonard părăsește Parisul, în luna ianuarie a anului 1790 se află cu familia sa la Grasse. Se întoarce totuși în 1791 la Paris. Protejat de prietenul său, pictorul Louis David, membru al ""Convenției"", intră în ""Commune des
Jean-Honoré Fragonard () [Corola-website/Science/306602_a_307931]
-
prezent în zona sus-numitului oraș, iar al doilea ține de conciliul ținut în zona oreșului în 1176, în timpul căruia doctrina cathară a fost proclamată eretică. Autoritatea în regiune era împărțită între diverșii lorzi feudali locali și consiliile orășenești. Mai înainte de izbucnirea cruciadei, nivelul asupririi era mai redus decât în alte regiuni, iar Languedocul avea un nivel cultural avansat. În momentul alegerii sale în 1198, Papa Inocențiu al III-lea era hotărât să reprime mișcarea cathară. Pentru început, papa a încercat convertirea
Cruciada Albigensiană () [Corola-website/Science/306655_a_307984]
-
din Yaffo decid să întemeieze în nordul localității un nou cartier numit la început Ahuzat Bait , și care va primi după un an numele de Tel Aviv. Primul război mondial opune Imperiul Otoman , aliat cu Puterile Centrale , coaliției Antantei . La izbucnirea războiului orașul avea deja 45,000 locuitori din care aproape ca 8000 evrei. In Tel Aviv locuiesc o mie de evrei. În Yaffa sunt încartiruiți un număr de ofițeri otomani ,între care Mustafa Kemal, care în viitor va fi cunoscut
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
comuniști și cea a unor evrei socialiști , și ciocnirea dintre cele doua groupuri de manifestanți la periferia Yaffei. Incidentul a fost interpretat de agiatorii arabi drept o amenintare a necredincioșilor și a bolșevicilor asupra ordinii și a moravurilor arabe. După izbucnirea pogromului antievreiesc cunoscut în istoriografia israeliană ca „evenimentele din anul 5681” (Meoraot TARPA), poliția engleză a intervenit cu întârziere de câteva zile ; s-a reușit în schimb împiedicarea înaintării atacatorilor arabi spre Tel Aviv. Tulburările arabe de la Yaffa s-au
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
care a preluat răspunderea pentru renovarea moscheei, cu ajutorul a unor donații. În 1994 moscheea Hassan Bek renovată, cu un minaret de aproape de două ori mai înalt, a fost redată serviciului religios musulman. Dar toamna anului 2001 a fost martoră a izbucnirii celei de-a doua răzmerițe (Intifadat al Aksa) a arabilor palestineni din teritoriul ocupat al Cisiordaniei și Gazei, care s-a remarcat printr-un val de atentate explozive ale unor sinucigași arabi împotriva populației israeliene pe tot cuprinsul Israelului între
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
mormântul sfintei Tabitha, văduva milostivă Dorkas , cea înviată de apostolul Simon Petru la Jaffa. Terenul pe care a fost zidită biserica a fost cumpărat de Misiunea ecleziastică rusă datorită eforturilor arhimandritului Antonin (Kapustin), renumit bizantinolog și arheolog. În 1914, după izbucnirea primului război mondial, personalul rus a fost expulzat, iar biserica a fost rechiziționată de autoritățile otomane pentru militarii turci. După 1918 ea a intrat în posesia Biserici "rușilor albi" din exil. După întemeierea Israelului în 1948, patriarhia rusă din Moscova
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
lui Litvinov, Viaceslav Molotov. E de presupus că Stalin a încercat, prin îndepărtarea lui Litvinov de la conducerea ministerului de externe, să evite orice piedică în negocierile cu naziștii, care nu ar fi vrut să discute cu un ministru evreu. După izbucnirea celui de-al doilea război mondial pe frontul de răsărit în iunie 1941, Stalin l-a numit pe Litvinov în funcția de Adjunct al Comisarului pentru Afaceri Externe. Din 1941 până în 1943, Litvinov a fost și ambasador al Uniunii Sovietice
Maxim Litvinov () [Corola-website/Science/306721_a_308050]
-
Simon Petlura (în ucraineană: Симон Петлюра; n. 10 mai 1879, Poltava - d. 25 mai 1926, Paris) a fost un publicist, scriitor, jurnalist, politician și om de stat ucrainean, lider al luptei pentru independența Ucrainei în perioada de după izbucnirea Revoluției Ruse din 1917. În timpul războiului civil rus, el a fost, pentru puțin timp, președinte al Ucrainei. În 1926, Petliura a fost asasinat la Paris. Petliura s-a născut în Poltava, în familia lui Vasili Petliura și Olga Marcenko, orășeni
Simon Petliura () [Corola-website/Science/306752_a_308081]
-
După căderea Kievului și emigrarea lui Vinnicenko, Petliura a devenit șeful Directoratului. Ca șef al armatei și statului, Petliura a continuat lupta atât împotriva roșiilor bolșevici, cât și împotriva albilor monarhiști, timp de 10 luni. În ianuarie 1919, în momentul izbucnirii războiului ruso-ucrainean, Petliura a devenit cel mai important personaj al Directoratului. În timpul războiului civil, el a luptat împotriva bolșevicilor, albilor lui Denikin, germanilor, ucrainenilor lui Pavlo Skoropadski, polonezilor și românilor. La sfârșitul anului 1918, Ucraina a fost ocupată de rușii
Simon Petliura () [Corola-website/Science/306752_a_308081]
-
(n. 26 septembrie, Rouen - 1791 - d. 26 ianuarie 1824, Paris) a fost un important pictor și litograf francez, exponent al romantismului în pictură. Géricault s-a născut în anul 1791, la doi ani după izbucnirea Revoluției Franceze. Anii de tinerețe corespund perioadei războaielor napoleoniene. Este martor al unor vremuri de răscruce, când o lume învechită se prăbușește și cedează locul unei noi epoci care se naște. Creația lui Géricault poartă semnul transformărilor istorice ale unei
Théodore Géricault () [Corola-website/Science/306753_a_308082]
-
în America, Richar a luat (pentru prima oară) concediu și s-a căsătorit cu Kate. În 1932, după inventarierea ultimelor obiecte găsite în mormântul „copilului faraon”, Adamson s-a reîntors în Anglia unde a trăit liniștit până în 1939, când - odată cu izbucnirea celui de-al doilea război mondial - s-a înrolat iarăși ca voluntar. După terminarea războiului, retras la vatră și-a văzut liniștit de-ale sale până în 1967, an în care și-a pierdut soția. În anul imediat următor (1968), Richard
Richard Adamson () [Corola-website/Science/306958_a_308287]
-
familie de țărani în Podosinovski, (în prezent, în Regiunea Kirov), în Rusia Centrală. A urmat cursurile școlii primare sătești, după care s-a angajat ca lucrător la exploatările de cherestea. A fost recrutat în armata țaristă în august 1916. La izbucnirea revoluției ruse din 1917 a fost lăsat la vatră. În 1919 a intrat în rândurile Partidului Bolșevic și ale Armatei Roșii, într-o unitate de artilerie. În timpul războiului civil a luptat în rândurile Armatei Roșii în Orientul Îndepărtat Rus. Comandantul
Ivan Konev () [Corola-website/Science/306984_a_308313]
-
încheiat în 1975, numit Protocolul de la Alger, prin care granița dintre cele două țări era stabilită de talvegul cursului Shatt al-Arab, pe toată lungimea lui, acord acceptat de Irak în schimbul retragerii suportului iranian asigurat rebelilor. După numai cinci ani, odată cu izbucnirea revoluției islamice și slăbirea statului iranian, în 17 septembrie 1980, Irakul a abrogat . Într-un discurs rostit în fața Adunării Naționale, Saddam Hussein a afirmat că Iranul a încălcat tratatul bilateral, în consecință, prevederile acestuia sunt anulate, și că Shatt al-Arab
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
s-a adăugat teama exportului de revoluție din Iran, teamă amplificată de faptul că majoritatea populației Irakului este șiită, în timp ce clasa politică conducătoare este sunită. De altfel, relațiile dintre cele două țări începuseră să se deterioreze începând cu 1979, odată cu izbucnirea revoluției islamice în Iran, percepută ca un pericol la adresa stabilității regimului secular irakian. În fine, tulburările post-revoluționare din Iran, epurarea pe criterii politice a cadrelor de vârf ale armatei, fuga masivă a elitelor intelectuale și conducătoare din Iran, au constituit
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
comunității internaționale, acesta este un fapt... [atacul] nu poate fi justificat sub Carta Națiunilor Unite, de nici o reglementare sau principii recunoscute în dreptul internațional, sau în fața oricărui principiu al moralității internaționale, care atrag după sine întreaga responsabilitate a conflictului. Chiar dacă înainte de izbucnirea conflictului au existat anumite încălcări ale teritoriului irakian de către Iran, acestea nu justifică în nici un fel agresiunea Irakului contra Iranului, care a fost urmată de ocupația continuă a teritoriului iranian de către Irak pe toată durata conflictului, însoțită de violarea principiului
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
mai târziu Raffinski s-a transferat la Clubul Atletic Timișoara pentru care a evoluat două sezoane până în 1927. În același an Ladislau Raffinski avea să facă pasul către cel mai galonat club timișorean - Chinezul Timișoara. Mutarea sa a coincis cu izbucnirea unei grave crize financiare în cadrul echipei Chinezul, însă Ladislau a stat la gruparea de pe Bega doi ani. În 1929, împreună cu colegul său Emerich Vogl, a părăsit formația timișoreană pentru a se trensfera la Juventus București. În tricoul Juventusului Raffinski reușește
Ladislau Raffinsky () [Corola-website/Science/307866_a_309195]
-
17 martie 1965), în Guvernul Ion Gh. Maurer (2) (18 martie - 20 august 1965), în Guvernul Ion Gh. Maurer (3) (21 august 1965 - 8 decembrie 1967), în Guvernul Ion Gh. Maurer (4) (9 decembrie 1967 - 12 martie 1969). Cu ocazia izbucnirii Revoluției din Ungaria la 23 octombrie 1956, în zonele susceptibile de tulburări - în opinia guvernanților -, datorită ponderii populației de etnie maghiară, au fost trimiși demnitari comuniști capabili să țină sub control eventualele acțiuni de solidaritate cu țara vecină. Alexandru Sencovici
Alexandru Sencovici () [Corola-website/Science/308322_a_309651]
-
care se suprapun, a fețelor colțuroase și a contururilor negre, dar introduce în compoziție propriile elemente plastice. Contrastele dintre culorile deschise și cele întunecate, liniile drepte și curbe, formele rotunde și dreptunghiulare sugerează rapiditate și dau iluzia mișcării. Imediat după izbucnirea primului război mondial, Fernand Léger este mobilizat și repartizat ca genist la detașamentul trupelor tehnice. Gazat cu iperită, la sfârștul anului 1917 este declarat inapt pentru continuarea seviciului militar. Întors la Paris, artistul își schimbă cu desăvârșire stilul, decizie pe
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]