28,495 matches
-
a/au achitat contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei (Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 a Completului competent să judece recursul în interesul legii). ... 39. Din examinarea comparativă a reglementărilor adoptate succesiv în materie, în jurisprudența de unificare a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a concluzionat că atât angajatorii, cât și angajații au contribuit la sistemul de asigurări sociale de stat, sistemul contributiv dualist regăsindu-se și în reglementarea anterioară, astfel încât, principiul contributivității
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
judecătorești în sensul că, în condițiile în care dispozițiile din Legea nr. 263/2010 sunt similare cu cele din Legea nr. 19/2000, care au fost interpretate de instanța supremă, soluția trebuie să fie identică, inclusiv în privința motivelor pentru care în jurisprudența de unificare au fost înlăturate dispoziții similare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat“, ceea ce, în viitoarea reglementare, dă expresie principiului contributivității în sensul jurisprudenței de unificare anterior menționate și renunțării la condițiile suplimentare ca veniturile respective să fi avut caracter permanent și să fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare, cerințe prevăzute atât în Legea nr. 19/2000, cât și
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
se constată că sunt îndeplinite atât cerința privind titularul sesizării, cât și cea vizând soluționarea diferită, prin hotărâri judecătorești definitive, a problemei referitoare la interpretarea prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. ... 55. Însă, scopul procedurii, adică unificarea jurisprudenței divergente, prin asigurarea interpretării și aplicării textului de lege supus examinării, sub forma unei dezlegări de principiu, nu poate fi realizat. ... 56. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat faptul că „premisele recursului în interesul legii sunt acelea că
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
164 alin. (2) din Legea nr. 19/2000. ... 59. În ambele forme de reglementare însă, interpretarea și aplicarea respectivelor dispoziții legale s-au realizat printr-o serie de decizii pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială, astfel cum rezultă din examinarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție redată la capitolul V, paragrafele 23-31 din prezenta decizie. ... 60. Față de cele expuse, se reține că solicitarea titularului sesizării în legătură cu stabilirea caracterului valorificabil al tuturor veniturilor salariale efectiv încasate, cu privire
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
practica neunitară în materie s-a menținut și după pronunțarea deciziilor obligatorii sus-evocate, însă acest aspect nu justifică prin sine însuși intervenția instanței supreme cu o nouă asemenea decizie. ... 63. Aceasta cu atât mai mult cu cât perpetuarea divergențelor de jurisprudență a fost explicată de către titularul sesizării și prin prisma faptului că ultima hotărâre pronunțată în această materie de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv Decizia nr. 71 din 11 octombrie 2021
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
Justiție a reținut că problema interpretării art. 165 alin. (1)-(3) din Legea nr. 263/2010, care a preluat întocmai dispozițiile art. 164 alin. (1)-(3) din Legea nr. 19/2000, nu este nouă, întrucât a mai fost anterior analizată, atât în jurisprudența instanțelor judecătorești, cât și prin decizii ale instanței supreme în procedurile de unificare a practicii judiciare“ (paragraful 98). ... 78. În consecință, se reține că un aspect aparent neînțeles de instanțele naționale are în vedere criteriul aplicabil pentru luarea în considerare
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
aspect aparent neînțeles de instanțele naționale are în vedere criteriul aplicabil pentru luarea în considerare la stabilirea drepturilor de pensie a veniturilor de natura celor care fac obiectul prezentei sesizări. Or, prin dezlegările anterioare pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței naționale s-a statuat în sensul că singura raportare ce trebuie efectuată este cea la principiul contributivității. Un al doilea aspect, dezlegat de asemenea în mod esențial prin deciziile anterior menționate de unificare a jurisprudenței naționale, este cel referitor la
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
în mecanismele de unificare a jurisprudenței naționale s-a statuat în sensul că singura raportare ce trebuie efectuată este cea la principiul contributivității. Un al doilea aspect, dezlegat de asemenea în mod esențial prin deciziile anterior menționate de unificare a jurisprudenței naționale, este cel referitor la distincția dintre noțiunile de „bază de calcul al pensiei“ și de „bază de calcul al contribuției de asigurări sociale“, fiind statuat că veniturile de natura celor ce fac obiectul prezentei sesizări, în măsura în care
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
la împrejurarea că argumentele care au fundamentat Decizia de recurs în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012 își păstrează valabilitatea și cu privire la dispoziția similară din legea nouă. ... 83. Or, așa cum s-a reținut deja în jurisprudența instanței supreme, chiar în ipoteza respingerii sesizării, ca inadmisibilă, decizia prealabilă „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, pronunțată de
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
cu privire la circuitul documentelor, cât și cele referitoare la modalitatea de repartizare în structurile Camerelor respective nu ridică probleme de constituționalitate, ci de aplicare a normelor regulamentare, circumscriindu-se, astfel, principiului autonomiei regulamentare, întocmai cum a fost statuat în jurisprudența constituțională în mod constant. ... 25. Cu privire la presupusa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, se arată că, referitor la stabilirea atribuțiilor comisiei comune permanente, fiecare comisie își poate adopta propriul regulament de organizare și funcționare. Autonomia
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
ale celor două Camere, astfel încât se constată că o atare critică este vădit lipsită de fundament juridic. ... 26. Cu privire la presupusa încălcare a prevederilor art. 64 alin. (3) și (5) din Constituție, care consacră regula mandatului reprezentativ, invocând jurisprudența Curții Constituționale, Biroul permanent al Senatului susține că norma constituțională oferă celor aleși libertatea de a adera la un grup parlamentar sau altul, de a se transfera de la un grup parlamentar la altul sau de a se declara independenți
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
Camerei Deputaților, și anume: Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România, Grupul parlamentar AUR, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, Grupul parlamentar al minorităților naționale. ... 38. În jurisprudența sa, Curtea s-a mai confruntat cu o situație similară în care a fost sesizată pentru exercitarea controlului de constituționalitate a unor prevederi din Regulamentul Senatului de un grup parlamentar care nu figura ca făcând parte din structurile Senatului. Prin
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
a Parlamentului cu privire la înființarea unui grup parlamentar, urmată de enumerarea componenței acestuia, nu reprezintă temeiul constituirii acestuia și nici nu este prin el însuși un aspect suficient, de natură să ateste existența grupului. ... 42. Potrivit regulamentelor parlamentare și jurisprudenței Curții Constituționale antereferite, prezentarea în plen a noilor grupuri parlamentare de către liderii lor, la începutul sesiunii parlamentare, reprezintă ultima etapă într-o suită de reguli cărora trebuie să se subsumeze înființarea acestora, însă această prezentare nu poate fi constitutivă
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
352 alin. (11) din Codul de procedură penală sunt insuficiente pentru a permite avocatului accesul la astfel de informații fără ca acesta să urmeze procedurile prevăzute de legislația specială pentru obținerea unui certificat sau a unei autorizații de acces. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia inculpatul trebuie să ia cunoștință de toate elementele dosarului pentru a-și pregăti apărarea. Deși instanța de la Strasbourg a admis faptul că acest drept nu este absolut, excepțiile trebuie să fie justificate
DECIZIA nr. 498 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263903]
-
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în jurisprudența sa, că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate, în caz contrar, Curtea va fi ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv
DECIZIA nr. 498 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263903]
-
de acces la informațiile clasificate analizate constituie un remediu procesual pentru situațiile în care prezumția de onestitate sau profesionalism ale persoanei care gestionează informații clasificate este pusă la îndoială. ... 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele Deciziei nr. 199 din 24 martie 2021, mai sus menționate, își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
DECIZIA nr. 498 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263903]
-
acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care arată că sunt criticate dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, și anume la Decizia nr. 383 din 18 iunie 2020, solicită menținerea acesteia și respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 5 decembrie 2018, pronunțată
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale“, iar, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Raportat la aceste dispoziții constituționale, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că prevederile legale care guvernează activitatea instanțelor judecătorești și fixează poziția lor față de lege acceptă în mod unanim că atribuțiile judecătorului implică identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
În considerarea acestui rol constituțional, instanța supremă a pronunțat, în temeiul art. 475 și 477 din Codul de procedură penală, Decizia nr. 3 din 28 februarie 2018, precitată. ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice această jurisprudență, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
înfăptuirii justiției în numele legii și cel potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege (paragraful 29 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 20. Curtea constată că cele statuate în Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, precitată, sunt aplicabile mutatis mutandis și în
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
posibilă. Totodată, cât privește continuitatea completului de judecată, în Decizia nr. 129 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 10 mai 2021, paragraful 18, instanța de control constituțional a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care obligă la luarea în considerare a principiului continuității completului de judecată, prin prisma exigențelor regulii nemijlocirii ce decurge din art. 6 paragraful 1 din Convenție (a se vedea Hotărârea din 2 decembrie 2014, pronunțată
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
1), ale art. 118, ale art. 120 alin. (2), precum și ale art. 120 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală. În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea a statuat cu valoare de principiu, în jurisprudența sa, că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate, în caz contrar, Curtea va fi ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv
DECIZIA nr. 500 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264014]
-
similare. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile art. 120 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere prevederilor constituționale și convenționale menționate anterior. ... 15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele Deciziei nr. 513 din 30 iunie 2020, mai sus menționate, își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
DECIZIA nr. 500 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264014]
-
de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia nr. 220 din 17 aprilie 2018. Apreciază că nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice această jurisprudență, și că atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Susține că dreptul la o judecată în procedură simplificată nu este un drept fundamental, ci reprezintă o procedură accelerată de judecată. Posibilitatea
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]