4,083 matches
-
1524, în Franța în 1537, în Anglia în 1586. În timpul războaielor religioase, urmărirea pe cale judiciară a editorilor sau difuzorilor acestor foi s-a amplificat. Aceste trei tipuri de foi volante ilustrează așadar, chiar de la origini, cele trei funcții principale ale jurnalismului: informație de mare actualitate, relatări din actualitatea faptelor diverse, exprimarea opiniilor. 6. Primele tipărituri periodice sînt socotite a fi almanahurile, derivate ele însele din primele calendare imprimate la Mainz încă din 1456 (?). Primul almanah francez cunoscut datează din 1486. Tot
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
cu ocazia celor două tîrguri anuale. În Franța, Palma de Cayet a publicat Chronologies novennaires (1589-1598), apoi septennaires (1598-1604); acestea devin ulterior anuale, între 1611 și 1648, sub titlul de Mercure françois. 7. Îndelunga supraviețuire a acestor forme primare de jurnalism. Apari(ia periodicelor imprimate nu a dus la dispariția scrierilor informaționale neperiodice. Dimpotrivă, "relatările" manuscrise se dezvoltă în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, iar nouvellistes au avut, alături de gazetari, o importanță considerabilă în calitatea lor de furnizori
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
fiind puțin cunoscută, nu a exercitat o influență asupra mentalității claselor populare, adesea mai hotărîtoare decît cea a presei. La sfîrșitul secolului al XIX-lea, presa ieftină a condus la dispariția acestor forme primare de informare, ba mai mult, stilul jurnalismului popular s-a inspirat din cel al publicațiilor canards de la care romanele foileton au preluat și subiectele și temele. III. Primele gazete Condițiile publicării unui periodic erau, a(adar, întrunite, iar încercările de apariție pe piață au fost numeroase. Neajunsurile
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
a dispărut definitiv abia în 1683, Gazette ajungînd astfel la dou(sprezece pagini. Aceste publicații erau organul fidel al Curții și publicau în exclusivitate (tiri, îndeosebi din străinătate. Din februarie 1632 pînă în decembrie 1633, Renaudot (ncearc( să practice un jurnalism de analiză și comentariu în suplimentul său lunar Relations des nouvelles du monde; el trebuie să renunțe însă și, în loc, public( Extraordinaires, un fel de ocazionale, cu periodicitate variabilă, privind evenimentele deosebite. Aceste suplimente, foarte numeroase pînă în 1670, ofereau
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
concureze publicația regalistă Gazette. În toți acești ani, Renaudot și-a adunat în volum diferitele sale publicații: prefețele scrise de el rămîn, pînă în zilele noastre, printre textele cele mai lucide ce au fost vreodată scrise asupra măreției și dificultăților jurnalismului. "Istoria este povestirea lucrurilor întîmplate: numai ziarul le conferă importanță... El nu minte, chiar atunci cînd publică o știre falsă care i-a fost furnizată drept adevărată. Nu există, deci, decît o singură minciună, aceea pe care ziarul a inventat
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
reflectare a lumii, se dovedea a fi încă pasivă; ea st(rnea dispute fără a fi într-adevăr creatoare de dialog, lăsînd literaturii tradiționale grija de a conduce luptele. Gazetarul rămîne, în secolul al XVII-lea, un personaj disprețuit, iar jurnalismul apare în ochii elitei sociale și intelectuale ca o subliteratură, fără valoare și prestigiu. Despre aceasta vorbe(te Rousseau în 1755: "Ce este un periodic? O lucrare fără merit și fără utilitate, a cărei lectură neglijată și disprețuită a știutorilor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
și 1711, apoi pentru Spectator al lui Addison, cotidian ce a fost sufocat de taxa de timbru în 1712. Această publica(ie originală cuprindea puțină politică (i a avut un tiraj de maxim 20000 de exemplare, constituind un model pentru jurnalismul de reflec(ie. Wilkes a devenit celebru cu North Briton; în 1762, virulentele sale polemici la adresa Parlamentului au condus la (ntemni(area sa (i apoi la exilul temporar. Unul din episoadele cele mai celebre ale istoriei presei engleze a fost
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
fost semnat în 1859, iar în 1872 li se alătur( și A.P. II. Presa franceză între 1814 și 1870 Între 1800 și 1870, tirajele presei cotidiene au crescut de treizeci de ori. Această remarcabilă expansiune marchează o adevărată mutație în jurnalismul francez. Înaintea acestei dezvoltări surprinzătoare, diferitele guvernări, sensibile mai ales la pericolul pe care presa îl reprezenta pentru regimul politic și la piedicile pe care le putea pune în calea exercitării puterii, căutau să-i frîneze prin toate mijloacele evoluția
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
pînă în 1929. În 1868 s-a creat Press Association, un fel de comunitate redacțională a ziarelor de provincie, destinată să le elibereze de sub tutela lui Reuter și a companiilor de telegraf. IV. Presa americană între 1783 și 1865: apariția jurnalismului modern În 1790, Statele Unite nu numărau decît 4 milioane de locuitori, iar ziarele din orășelele de aici aveau tiraje foarte scăzute. Totuși, încă din acea epocă ziarele americane, ce copiau adesea formulele engleze, aveau un stil direct, violent, abuzînd de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1833 de Day și care în 1835 ajunsese deja la 19.000 de exemplare. Gordon Bennet (1795-1872), cel care a creat, în 1835, New York Herald cu prețul de 1 cent, trec(nd la 2 cenți în anul următor, impune formula jurnalismului modern: reportaje, subiecte confidențiale, fapte diverse. Încă din 1839 el avea corespondenți în Europa și scotea 33.000 de exemplare. Șocat de excesele acestui tip de jurnalism care sacrifica prea mult în căutarea informațiilor și neglija apărarea ideilor politice, unul
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de 1 cent, trec(nd la 2 cenți în anul următor, impune formula jurnalismului modern: reportaje, subiecte confidențiale, fapte diverse. Încă din 1839 el avea corespondenți în Europa și scotea 33.000 de exemplare. Șocat de excesele acestui tip de jurnalism care sacrifica prea mult în căutarea informațiilor și neglija apărarea ideilor politice, unul dintre redactorii de la Herald, Horace Greeley, a fondat în 1841, la pre(ul de 1 cent, New York Tribune care a fost nevoit și el să treacă la
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de circumstanțele istorice, o fizionomie originală, ale c(rei trăsături se p(streaz( chiar și astăzi, fixate (ntr-atît (nc(t obișnuințele legate de lectură căpătate atunci de mase au rezistat schimbărilor. Imaginea presei în lume și caracteristicile esențiale ale formulelor jurnalismului, ca și cele ale pieței presei din fiecare țară erau, în 1914, foarte apropiate de cele de astăzi, în țările industrializate cel puțin, căci, în afara lumii occidentale presa mai avea încă multe progrese de făcut, deoarece gradul de dezvoltare a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
vîndute la număr, ziare specializate (sport, finanțe, viață literară...) și pe altă parte dezvoltarea considerabilă a presei periodice, de la diverse magazine la reviste de doctrine, în trecere prin publicațiile specializate, de la ziare dedicate femeii la publicații pentru copii. 3. Evoluția jurnalismului. Democratizarea presei și mărirea numărului de pagini au transformat atît stilul cît și conținutul ziarelor. Știrile, cele importante dar și cele de mai mic impact, au căpătat un spa(iu considerabil în ziare, iar reportajele au înlocuit cronicile. În Statele-Unite
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
viața tumultoasă a acestei prese este caracterizată de două nume: acela al lui Joseph Pulitzer (1847-1931) și cel al lui William Randolph Hearst (1863-1951). Ziarele pe care ei le conduceau se vindeau cu un cent și reprezentau ultima etapă a jurnalismului popular. Pulitzer, evreu ungur, imigrat în Statele Unite în 1864, a luat parte la Războiul de Secesiune și apoi a lucrat ca avocat în Saint-Louis unde a avut primele succese ca jurnalist. În 1878, a cumpărat două ziare vechi și a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
luat parte la Războiul de Secesiune și apoi a lucrat ca avocat în Saint-Louis unde a avut primele succese ca jurnalist. În 1878, a cumpărat două ziare vechi și a lansat Saint Louis Post Dispatch, în care a experimentat noul jurnalism popular al faptelor diverse și reportajele "umane", participînd curajos la luptele electorale locale. În 1883, a cumpărat New York World, exploatînd fără limite senzaționalul. Lansînd multiple campanii, el reușește să îl plaseze pe primul loc. În 1886, este nevoit să treacă
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
pînă în 1914. Pall Mall Gazette, jurnal de seară, fondat în 1865, a fost cumpărat în 1883 de W.T. Stead care i-a diversificat conținutul și i-a lărgit audiența. 2. Presa la 1/2 penny. Veritabila inovație a jurnalismului britanic a venit de la jurnalele populare de 1/2 penny. Încă din 1868, Echo, imitînd Petit Journal, își încercase norocul, dar a eșuat. Prima reușită a venit din partea ziarelor de seară, Evening Post în 1881 și mai ales Star a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în 1905, avusese o primă reușită cu o serie de hebdomadare, ca publicația populară de ecouri și de varietăți Answers lansată în 1888. El cumpără în 1894, Evening News, apoi fondeaz( în 1896 Daily Mail, unde a practicat formula "noului jurnalism": varietatea subiectelor, mult spațiu acordat faptelor diverse, paginile pentru femei, punere în pagină aerată și titluri mari, rubrici sportive care se prelungeau prin concursuri cu pronosticuri. Succesul a fost răsunător: de la un tiraj de 400.000 de exemplare în 1898
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
canalului Panama, dimensiuni naționale de o amploare niciodată atinse, constituie dovada unei vigori excepționale. Niciodată presa nu mai fusese atît de prezentă la toate instanțele și în toate sectoarele vieții franceze, niciodată nu fusese atît de ascultată. Metodele și stilul jurnalismului au fost profund afectate de preponderența, de acum înainte indiscutabilă, a informației, dar originalitatea ziarelor franceze rămîne foarte mare (n continuare, (n compar(ie cu cea profesat( de ziariștii anglo-saxoni. Mai întîi prin locul pe care politica internă continu( să
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1914, cu 1,5 milioane de exemplare, tirajul său era "cel mai mare comparativ cu cele ale ziarelor din întreaga lume". Grupul său edita un mare număr de periodice diverse. Le Matin, fondat în 1883, a adoptat în Franța stilul jurnalismului de știri după model american; el a fost preluat în 1896 de Maurice Bunau Varilla care îl va conduce pînă în 1944; acest patron plin de sine a ridicat tirajul de la 90.000 în 1899 la 900.000 în 1914
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Gaulois, sub conducerea lui Arthur Meyer, director de mare clasă ale cărui calități de ziarist făceau să fie iertate ridiculitățile, devine organ al aristocrației fanceze. L'Action française, inspirată de Charles Maurras și animată de redutabilul polemist Léon Daudet, reînnoiește jurnalismul monarhist. Simplă revistă creată în 1898, ea devine cotidian în 1908. Violența campaniilor sale, importanța mișcării care o susținea făceau din aceasta o publicație importantă, în ciuda slăbiri cronice a tirajelor sale. G) Ziarele specializate. Crearea lui Vélo în 1891 și
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
la conformismul ansamblului presei germane. 3. Noua presă populară. Renașterea presei a fost mai puțin clară în Germania decît în Franța sau Anglia. Cu certitudine, noile ziare erau mai aerate, conținutul lor mai plin de viață și mai diversificat, însă jurnalismul german rămîne totuși circumspect față de excese și de reușite decît cel din țările anglo-saxone și din Franța. Noua presă de piață rămîne cel mai adesea o presă locală cu abonamente. Aceasta a apărut sub forma lui General Anzeiger, foaie de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
sau de fapt eliminarea publicațiilor cu tiraj mic, prin concurența ziarelor cu tiraj mare, exista deja înainte de 1914 și, la acea dată, existau, de asemenea, în cea mai mare parte a țărilor occidentale grupuri importante de presă. Noile condiții ale jurnalismului în cazul cotidienelor, ca și al periodicelor, obliga, din păcate, la mijloace tehnice și umane destul de importante pe care numai instituțiile de presă de talie mare le puteau asigura publicațiilor proprii. Concentrația accentuată firesc prin concurență a fost precipitată de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
deja schițată de la începutul secolului, transformă fizionomia ziarelor, invit(nd la incursiuni (n spa(ii aflate dincolo de "lectură". Dezvoltarea belinografului generalizase, încă din 1925, transmiterea fotografiilor la distanță. Apariția telefonului în anii 1880 și generalizarea sa au modificat profund practicile jurnalismului de informare. Utilizarea sa, curentă după războiul din 1914-1918, aducea un nou stil reportajului și dădea naștere, în presa americană mai întîi, apoi în Europa, stenografelor de presă și practicii de rewriting, adică a redactării sau a rearanjării textelor de către
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Această extraordinară dezvoltare a presei britanice nu s-a făcut fără o scădere a calității. Concurența acerbă a ziarelor și grupurilor între ele a condus la exploatarea senzaționalului care a îndepărtat cea mai mare parte a acestor publicații de tradițiile jurnalismului englez. Această nouă presă era mult apropiată de cea a tabloidelor americane, dar ea rămînea funciar insulară în ideile și în opiniile politice. IV. Relativa stagnare a presei franceze între cele două războaie 1. Marile direcții ale evoluției. A) Piața
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
care îl transformă într-un magazin ilustrat de informații generale: un an mai tîrziu avea deja un tiraj de 1,1 milioane iar Marie-Claire, magazinul feminin al grupului, se tipărea (n 985.000 de exemplare. Succesul acestui nou tip de jurnalism obligă cea mai mare parte a celorlalte ziare să-i urmeze exemplul și să-și modifice integral prezentarea. 4. Presa de provincie. Principalii factori și caracteristici ale dezvoltării sale au fost deja amintiți. Succesul marilor publicații regionale se datora creșterii
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]