3,897 matches
-
central este cromatica atipică (violet), disipată În atmosferă (amurg) și În tot spațiul: „Orașul tot e violet”. Cadrul natural este trist și dezolant În lirica bacoviană. Ploaia și ninsoarea au rezonanță În sufletul omului, aducând monotonie, nevroză, chin și frig lăuntric. Toamna, anotimpul ploilor interminabile, pustiește sufletul și amorțește simțurile ca În poezia „Nervi de toamnă”. Iarna este infernală, domină Întreaga lume și aduce cu sine pierderea oricărei speranțe, a oricărei iluzii din sufletul poetului, precum În poezia „Din vremuri”. Primăvara
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
componentelor teatrului. TUDOR ARGHEZI Viața și opera Se spune că Tudor Arghezi a fost un revoltat, chiar de la Începutul activității sale poetice. Poetul este un permanent răzvrătit Împotriva unei ordini sociale nedrepte. Se apreciază că răzvrătirea lui, pornită din impulsuri lăuntrice, are caracter ereditar, transmis de generațiile de plugari din care Își trage obârșia. În 1927, Mihail Ralea, Într-un eseu critic publicat În „Viața Românească”, spunea despre autorul „Cuvintelor potrivite” că este „un revoltat anarhic.” În prefața unui volum de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
domeniul căilor de comunicație, prima dintre ele fiind considerată cea maritimă iar apoi cea feroviară. "Linii mai rari străbat țara în lung și lat, nu atât pentru a lega puținele orașe între ele, cât pentru a scurge spre porturi bogățiile lăuntrice, legând noduri industriale importante"84. În 1919 lungimea căilor ferate atingea 4318 km. Rețelei de comunicații i se alătură și drumurile bine îngrijite, aproximativ 50000 km. O deosebită importanță a fost acordată și liniilor telefonice și telegrafice, răspândite aproape peste
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în viața mea nu m-am simțit mai bine!" Discuțiile cu foștii fumători mi-au spulberat alt mit. Crezusem că mă caracterizează pe mine o anume slăbiciune, însă mi-am dat seama brusc că toți fumătorii trec prin acest coșmar lăuntric. Mi-am spus cam așa: „Milioane de oameni se lasă acum de fumat și duc o viață fericită. N-aveam nevoie să fumez înainte să mă apuc și-mi amintesc că m-am chinuit serios până să mă obișnuiesc cu
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
ci și surzirea. Orbirea te împiedică în chip absolut să mai vezi cuvintele. Dar surzenia este și ea fatală, întrucât împiedică priceperea sonorității de toate soiurile a unei cărți. Și nu mă refer atât la surzenia exterioară, cât la cea lăuntrică. Surzii exteriori pot fi, la urma urmei, excelenți percuționiști ai cărților. Dar surzii interiori sunt pur și simplu o calamitate: ei nu au cum să simtă cărțile, pentru că le lipsește empatia legată de euritmie, frazare etc. Le lipsește capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
degetelor. Dar în timp ce, în cazul ciungilor, handicapul este unul impus dinafară, surzenia interioară ține de automortificare, autosuficiență și duce la sterpețe ori chiar la implozie. Întrucât surzenia interioară înseamnă mai cu seamă indiferență și ataraxie. Vai, prin urmare, de surzii lăuntrici care nu pot auzi cărțile! Și de-abia apoi vai de ciungii care nu pot atinge cărțile, pentru că lucrul acesta le-a fost impus, fără să fi depins de ei! Talentul este o știință nomadă, pentru că nu are un punct
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
se trece greu, astfel că investigarea Celuilalt se rezumă la un examen de suprafață, fizionomic, epidermic. Un taxi driver indian, cu un uriaș turban în cap, conducând prin New York, îmi spune mai mult despre spiritul metropolei americane decât despre universul lăuntric al șoferului. Numai în România, dezvăluirea de sine este trepidantă; numai aici, devii frate cu taximetristul înainte să ajungi la destinație. SECRETUL ADRIANEI Adriana BABEȚI Cred că pot să descâlcesc ghemul de motive care mi-a dat brânci, spre miezul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
nici în vreo stare extremă, extaz sau oroare. Ci cu blândețe și curaj. Doar astfel, ele, fantasmele, pot fi îmblânzite și atinse măcar parțial. Firește, Navagio este un loc desăvârșit și din altă pricină: există aici un soi de libertate lăuntrică explodată vaporos și cu tandrețe. Este un fel de triumf suav (iar nu tensionat și frământată al libertății de sine. rockin’ by myself Dumitru UNGUREANU Zappoliphonia (4Ă Ca modalitate de exprimare a „energiei liniare degajate de mai multe monodii simultane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
să-și amintească și să reflecteze asupra faptului că întâlnirea educativă este ,,unică, irepetabilă [...] inconfundabilă", ,,o implicare totală, cu tot sufletul și tot cugetul partenerilor", ,,un moment autentic din viața maestrului și a discipolului/discipolilor", care ,,lărgește și adâncește peisajul lăuntric al fiecăruia", ,,se distribuie într-o reciprocă sporire sufletească", ,,întreține dorința și nerăbdarea unei noi întâlniri", ,,rămâne întotdeauna o clară amintire"108. 3.2. Rolul gestului. Funcții și disfuncții În literatura de specialitate, mai mulți autori au precizat motivele și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau descrucișarea picioarelor pentru a-și schimba poziția corpului etc. Alte gesturi personale ale profesorului sunt legate de caracteristicile fizice sau de artefactele preferate (vestimentație, accesorii): purtarea ochelarilor, pălăriilor, mărgelelor, brățărilor, gulerelor strâmpte, puloverelor largi etc. Ele relevă o parte lăuntrică și permit trecerea de la universul interior la cel exterior. În funcție de cauza determinării gesturilor personale ale profesorului, delimităm: a) gesturi caracteristice normale, ca simptome ale condițiilor interne (scoaterea batistei și ștergerea nasului, masarea frunții cu degetele, sprijinirea de catedră, potrivirea ochelarilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
considerația pe care i-o datora Voiculescu lui Vlahuță. „Când l-am cunoscut eu, spunea Voiculescu în „Amintiri despre Alexandru Vlahuță” într-o broșură din colecția „Teatrul de mâine” nr. 7, 1927, Slobozia, Vlahuță nu mai era decât suflet. Focul lăuntric, ce arsese neadormit o viață, își împlinise chemarea: mistuise toată zgura. Și omul era acum aur de trei ori lămurit prin foc”. Despre Vlahuță și amintirea care i-o purta, Voiculescu avea să aibă cuvinte alese de spus și în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
M. Sadoveanu, I Agârbiceanu și V. Voiculescu (p.220). Mic dicționar de termeni de estetică, teorie literară și stilistică. Expresionism. Mișcare artistică apărută la începutul secolului XX în Germania dar răspândită dincolo de granițele acesteia. Expresionismul cultivă expresia literară a vieții lăuntrice, problematice. ... Expresionismul se manifestă în creația unei lungi serii de artiști germani ca O. Kokosehka, W. Kandinscky, P. Kllee, E. Munch, G. Benn, G. Trakl, F. Werfel, E.Tofler, E. Brecht, R. Wiene, F.W. Murton, F. Lang etc. La
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Munteanu, G. Tutoveanu, I. Valentin și alții. - După sosirea la București „Ion Pillat, Nichifor Crainic și cu mine am întemeiat curentul așa numit tradiționalist în poezie, deși se zice că Adrian Maniu făcuse astfel de poezii mai înainte. Nu știu ce fluid lăuntric ne-a legat pe tustrei: Pillat din Dorohoi, Crainic din Vlașca și eu din Buzău. Țin să declar că activitatea mea poetică se datorește în mare parte lui Ion Pillat. El m-a îndemnat, m-a obligat să scriu”(Gânduri
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
omul n-o mai poate gusta decât într-o oază ca aceea din balta Brăilei. Și-mi aduc aminte astfel de minunatele cuvinte ale lui Knut Hamsun, în celebrul său roman Pan (tradus la noi de I. L. Caragiale): „Ființa noastră lăuntrică e izvorul mâhnirii și bucuriei. Adesea într-o zi tristă de ploaie, o bucurie pune stăpânire pe om, și-l face să meargă alături de fericirea lui. Un geam limpede de la o fereastră, o privire spre un pârâu și poate un
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
exemplele pozitive trebuie să continue și să devină un reper...”. A fost... O zi cu adevărat minunată, cu oameni minunați. Pentru mine, arc peste timp. O zi de sărbătoare, deopotrivă în calendarul creștin - Ziua Crucii, împletită fericit cu o sărbătoare lăuntrică, o bucurie sufletească adăugată, inspirat, în agenda noastră de lucru.http://sandamariaardeleanu.files.wordpress.com/2010/09/4a.jpg (septembrie 16, 2010) Ajutor pentru sinistrați (II) Bună ziua, Trimit acest e-mail în semn de mulțumire pentru fondurile acordate de dumnevoastră în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
viitorul nu va scoate la lumină fețe ascunse ale sufletului românesc, atunci orice Încercare de a pune o piatra la temelia României de mâine ar fi zadarnică. O țară nu se naște și nu crește din afară, ci din condiții lăuntrice”. Astfel Își Începe Emil Cioran argumentarea despre „viciile substanțiale” din structura sufletească a românului Încercând să identifice, În același timp, posibile trepte spre o „schimbare la față a României”. Tocmai despre acel ideal, mai mult sau mai puțin donquijotesc, este
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
a angajamentului pragmatic / 109 Capitolul 7: Atitudinea estetică în lumina conștiinței de sine / 129 Capitolul 8: Interioritate și angajament comunitar. Conștiința reflexivă în mediu de alteritate / 149 Capitolul 9: Conștiință de sine și pattern cognitiv. Răsfrângerea formelor teoretice în viața lăuntrică / 169 Capitolul 10: Constituirea de structuri ca acțiune a conștiinței de sine asupra propriului spațiu lăuntric / 185 Încheiere / 199 Bibliografie / 207 Introducere Diseminările unui concept polisemantic: conștiința de sine "Sinele este prezent pentru Dasein-ul însuși fără reflexie și fără percepție
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Interioritate și angajament comunitar. Conștiința reflexivă în mediu de alteritate / 149 Capitolul 9: Conștiință de sine și pattern cognitiv. Răsfrângerea formelor teoretice în viața lăuntrică / 169 Capitolul 10: Constituirea de structuri ca acțiune a conștiinței de sine asupra propriului spațiu lăuntric / 185 Încheiere / 199 Bibliografie / 207 Introducere Diseminările unui concept polisemantic: conștiința de sine "Sinele este prezent pentru Dasein-ul însuși fără reflexie și fără percepție interioară, înainte de orice reflectare. Reflexia, în sensul unei întoarceri înapoi, este doar o modalitate a aprehensiunii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
regula adecvării la imediatul circumstanțial. Astfel, orientată către sine, reflexivitatea vizează concluzii privitoare la complexul de acte în lumina unei prealabile construcții doctrinare la care participă alături de conștiința morală, a cărei activitate vizionară o completează cu o cunoaștere a spațiului lăuntric. Prin conștiința morală omul discerne între bine și rău, în timp ce conștiința de sine acceptă, pe de o parte, reflectarea lor subiectivă și oferă, pe de altă parte, determinația care stă la rădăcina actului (adică tot ce ține de planul motivațional
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în afara statu-quo-ului unei armonii curente, care contrazicea bunul simț al unei stabilități doctrinare așezate în intenția unei persistențe garantate. Acesta este momentul maximei tensiuni reflexive, locul opțiunilor fundamentale și confluența tendințelor noetice celor mai importante, într-o ordine a precumpănirilor lăuntrice care orientează întreaga activitate intelectivă. El este subsecvent fenomenului inspirației și decurge dintr-o acumulare încărcată de replieri interioare, care preia selectiv forme turnate de acesta în aluatul subiectiv și le dă o întrebuințare cu trimitere la formule abstracte. E
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
roditor al sistemului spiritual concluziv și mântuie perspectiva oricărei inadecvări generate de posibila eroare de aplicare a preceptului de înțelepciune. Aici conștiința de sine se regăsește cel mai mult în elementul său, întrucât angajează toate mecanismele cogniției la emergența nucleului lăuntric în experiența generală de viață, impunând o ordine de desfășurare care debutează cu subiectivitatea și cu nevoile ei stringente și se sfârșește în multiplele dexterități pragmatice care construiesc succesul unei acțiuni. În formularea lui William James, "ideile [...] devin adevărate exact
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
obiectelor lumii. Aceasta din urmă se angajează în demersuri de evaluare situațională și cheamă colaborarea interiorității la fel precum un circuit cibernetic se lasă dirijat de opțiunea liber-implicată a operatorului. Reflexul mașinal al interfeței cu realitatea are nevoie de ghidaj lăuntric pentru o eficientă inserție a algoritmului procedural, pentru ca înlănțuirea pașilor de acțiune să nu intre în contradicție cu fluctuația de multe ori imprevizibilă a obiectivității. Serviciul conștiinței de sine implică modificarea propriei personalități, adică intervenția competentă în datul de interacțiune
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sinteză ierarhică, o funcție a verticalității care străbate etajele de constituire doctrinară și sumit eficienței concrete întreaga elaborare conștientă de care este capabilă persoana în înalta misiune cognitivă asociată destinului unei vieți. De la ele pornind devine posibil de reunit ordinea lăuntrică (cu legile ei permisive) cu armonia universală (marcată de un spirit normativ a cărui statornicie este determinată de ampla ei cuprindere și de o anumită ciclicitate a dinamicii ei globale). În ideea unei asemenea integrări, conștiința de sine își intră
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
deplină claritate datul de trăire interioară, conștiința de sine nu este străină nici aici de un soi de înțelepciune care combină sarcina punctuală a momentului creator cu o viziune globală asupra vieții (care dictează adesea un regim al ingenioaselor limitări lăuntrice). Înțelepciunea, cu caracterul ei întârzietor, este intim adecvată prudenței reflexive artistice și contribuie hotărâtor la implicarea ocolitoare specifică parcursului creator. În lumina ei, reflexia imprimă cogniției o cadență întretăiată, care alternează lumina ordonatoare cu fermentul echivocității unei simțiri principial constitutive
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
multiplelor rătăciri, avantajul în chip surprinzător prevăzut al confruntării cu necunoscutul interior, experiența fulgurantă a clipelor de inspirație, sunt toate întâlniri de grad zero ale artistului cu pachetul condițional al desăvârșirii creatoare. Prețul plătit unui stăpân al tenebrelor propriului labirint lăuntric este tocmai acela al părăsirii calmului augustinian care rămâne consubstanțial întreprinderilor teoretice, sau care poate caracteriza până la un punct detașarea contemplatorului. Chiar și acestuia din urmă, însă, îi rămâne sarcina de a participa emoțional la povestea operei, de a "prelua
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]