3,489 matches
-
postește până se Însănătoșește”; „Cinele copioase umplu mormintele”; „Unde moare furnica, dacă nu În zahăr!”; „De mult orz crapă calul”; „Belșugul mâncărurilor oprește ascuțimea minții” etc.) „Cine dorește cel mai puțin, acela are nevoie de cel mai puțin.” (Publilius Syrus) Leacul oricărei dureri e răbdarea. (Nerăbdarea precipită lucrurile și le face insuportabile, pe când stăpânirea de sine le face tolerabile și, prin aceasta, treptat controlabile: „Ce n-a putut Îndrepta adevărul adesea a Îndreptat amânarea sau răbdarea”; „Răbdarea, timpul și banii aranjează
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de a nu pierde reciprocitatea În iubire o trăiește doar cel care iubește foarte mult.) „Femeile nu pot suferi bărbații geloși, dar plăcerea lor este de a le inspira gelozie.” (H. Falcoyano) Împotriva dragostei n-a crescut nici o buruiană de leac. (Dragostei, ca și dorului, nu-i putem spune când să vină și când să plece; și nici nu-i putem comanda cât să ne facă să suferim. Când credem totuși că putem să facem lucrurile acestea, nu dovedim altceva decât
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
printre psihoterapeuți următoarea butadă, făcută de un pacient mai sensibil decât alții: „Domnule doctor, mi-ați putea da un medicament care să mă facă nesimțitor față de ipocriziile celor din jur?”. Comentariul este de prisos, deoarece se știe că nu este leac pentru cel care nu se poate abține să resimtă În sufletul său rușinea faptei altuia mai mult decât acesta este capabil să o resimtă. Μ Cea mai cumplită neputință este aceea a vârstei când nu mai poți să te gândești
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
are complicațiile ei. E bine însă că bieții foști-oameni își doresc să-l găsească. Nu toți, măcar unii... Nu-l dibuiesc. De ce nu-l caută în sine? Nu fiindcă sinele, stîlcit, denaturat, sinistru metamorfozat, nu mai există? Nu-i un leac absolut nici refugiul în credință. Pe Dumnezeu unde îl poți oblici? În ceruri? În biserici? În predici? Sau mai degrabă în suflete, atît cît ele se pot desluși. Așa zdrențuite cum sunt. S-ar părea că elanul spre o zare
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de căință... să ne cîștigăm iertarea și mîntuirea! Ieșiți afară! (aruncă cu Biblia în ei) Duceți-vă la doctorii voștri care vă trimit aici și spuneți-le că noi stăm cu frică în fața Domnului și ne recunoaștem vina! Ăsta-i leacul pentru boala noastră! (aruncă și cu iconița înspre cei doi) Ieșiți! (aceștia, surprinși, nu știu ce să facă și, presați de violența Trimisului, ies; toți ceilalți îl aplaudă) Plutonierul: Măi Trimisule, să mor eu dacă nu mi-ai plăcut... Sursa dublă: Bravo
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
convocase la Curte pe cei doi vechi și buni prieteni ai acestuia, pentru a-i îndemna ca „Atunci când veți avea prilejul/ Încercați să aflați dacă îl roade vreo boală necunoscută nouă/ Căreia, când o vom descoperi, să-i putem găsi leacul” (Hamlet, p. 65). Cum gărzile nu-i furnizaseră informațiile necesare, Claudius elaborează o strategie specială, destinată să scoată la iveală motivele ascunse ale purtării bizare a lui Hamlet: „Când e vorba de un prinț, nebunia trebuie supravegheată”, spune regele, formulând
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Tributul pentru a trăi." Constanța Buzea "De pe pământ", poezii, E. P. L., 1963; La ritmul naturii", poezii, E. P. L., 1966; "Norii", poezii, E. P. L., 1968; "Agonice", poezii, Eminescu, 1970; "Coline", Editura Cartea Românească, 1970; "Sala nervilor", sonete, Editura Cartea Românească, 1971; "Leac pentru îngeri" (selecții), Albatros, 1972; "Răsad de spini", poezii, Editura Cartea Românească, 1973; "Pasteluri", Albatros, 1974. O caracteristică a poeziei sale este starea nostalgică; poeta se află undeva între vis și realitate: "Parcă plânsesem mult și dormeam/ și mi-era
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
intimă poemele reiau ideea sacrificiului cu sens de exemplaritate. "Trimisul" este un Nastratin barbian: "Dar au căzut cu toții, spre dânsul, în genunchi/ în timp ce sta cu capul, plecat pe acel trunchi." Poezia devine expresia unei voci întunecate, pentru că moartea însăși este leacul bolilor("Perechi") Ne dăruim morții, pentru că, așa ca altădată, viața este o împerechere de trăire și somn; respirăm pe buza mormântului, buzele învăpăiate mușcă din pâine deasupra mormântului. Un univers straniu se cuprinde în ciclul "Nostalgii". lată-l eminescian și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a dat tonul migrației îi face în mai multe rînduri reclamă, și nu oricum, ci în versuri. Mai întîi la 19 iunie 1938, invocînd un argument nu tocmai potrivit cu sezonul: „Dacă ești bolnav de gripă, / Nu-i decît un singur leac: / Faci un chef de-o oră-două / La bodega «Pitpalac» ». Apoi la 10 iulie, cu o altă justificare: „De ești trist și amărăciunii / Vrei cumva să-i vii de hac: / O gustare minunată / Și un șpriț la «Pitpalac»”. Trebuie adăugat că
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
luciditatea, și imaginația; și interogația, și certitudinea; și ordinea, și haosul; și scenografia minuțioasă, și improvizația bufă. Un text din Sfârșitul drumului, începutul călătoriei oferă o definiție a poeziei care îi sugerează în egală măsură complexitatea și ambiguitatea specifice acestui leac hipnotic ce poate deveni, doar uneori, inginerie textuală: "...îmi vâjâie niște chestii prin creier, nu le-aș zice nici idei, nici imagini, nici scenarii, nici apoftegme, nici concepte, și nici în vreun alt fel nu le-aș zice, pentru că, așa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de Litere, secția Limba și literatura română Limba și literatura engleză, a Universității "Al. I. Cuza" din Iași (2003-2007). Angajat la Muzeul Literaturii Române din Iași (din 2004). Debutează cu poezie în "Examene" (1998) și editorial cu volumul Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o prefață de Dionisie Duma (2005). Colaborează cu versuri la "Cafeneaua literară", "Actualitatea literară", "Conta", "Dunărea de jos", "Timpul", "Antiteze" ș.a. Cărți de poezie: Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o postfață de Dionisie Duma, Princeps Edit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poezie în "Examene" (1998) și editorial cu volumul Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o prefață de Dionisie Duma (2005). Colaborează cu versuri la "Cafeneaua literară", "Actualitatea literară", "Conta", "Dunărea de jos", "Timpul", "Antiteze" ș.a. Cărți de poezie: Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o postfață de Dionisie Duma, Princeps Edit, Iași, 2005; Apaosuri, Editura Ideea Europeană, București, 2013. Premiul pentru debut în volum al editurii Princeps Edit. Membru al Societății de Gestiune a Drepturilor de autor "Copyro" (din 2011) . După
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pentru că Ființa este în sine ironică" (subl. aut.). În acord cu aceste idei din finalul eseului intitulat chiar Ironia ontologică, poetul Mihai Ursachi nu ezită să își asume riscurile inerente ironiei radicale, ontologice ("O singurătate nesfârșită și o dezolare fără leac e prețul nașterii (facerii acesteia, ironia absolută, adică negația radicală a propriei ființe poate constitui limanul acestei automachii sau faceri de sine"), într-un discurs specific ce își arată la rândul său, fără rezerve, natura duală despre care vorbeam mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu banii băbachii! - Nu, jupâne, da' dacă mi-a fost somn, zic. - Somn, 'ai? Te trage traiul ăl bun la somn! (Auzi, cu sfântul Niculae trai bun, căde-i-ar bunul pe inimă lui jupânul!) Tragi la somn? Stai că am eu leac să-ți tai de piroteală.” Și mi-a și pus mâna-n păr. Dacă nu era cocoana să sară pentru mine tocmai la apropont, mă rupea, că nu-ș' ce-avea, era turbat rău de tot (s-aude zgomot). Auliu! Vine
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Doamne, frumos era pe atunci, căci și părinții, și frații și surorile îmi erau sănătoși, și casa ne era îndestulată, și copiii și copilele megieșilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, și toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în tulburarea sa. 1. Transcrie patru regionalisme ilustrative din fragment. 2. Plasează momentul relatat într-un spațiu geografic. 3
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
era căutat pentru puterile sale regenerative și curative, datorită purității lui. Pe măsură ce teama de vampiri crește în Evul Mediu, încurajată fiind de Biserică, în asociere cu morții care și-au pierdut sufletul și nu-și găsesc liniștea, se inventează și leacuri împotriva lor. Dintre numeroasele remedii practicate în Europa estică, în Transilvania și Țara Românească cel mai frecvent este usturoiul, o protecție homeopatică împotriva spiritelor demonice care se presupune că alungă vampirii. Oglinzile întoarse spre perete în casele celor decedați recent
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
primăverii»". Un împărat, care a atins vârsta de 68 de ani, "adică viața jumătate", fără să aibă copii, ia hotărârea de a porni la drum în căutarea unor "buruieni de copii" [Ursu de aur, Oprișan, II]. Ajunge apoi în posesia leacului râvnit, două mere. Împărăteasa se-nfruptă din cotorul mărului, "floarea aia din cap, l-a mai curățât puțân de coajă șî l-a mâncat"; "meștereasa l-a mâncat cu coajî cu totu, măru și cu coadă și cu floarea aia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
astfel îngreunate, dând naștere fiecare la câte "un coconaș, mai frumos decât tot ce este frumos pe lumea asta, și le puse nume: unuia Dafin și altuia Afin." [Omul de piatră, Nișcov]. Un fir de iarbă se transformă într-un leac ce înlesnește apariția unui copil. În urma unui "vis grozav", împărăteasa găsește un fir de iarbă. După ce bea ceaiul făcut din acest fir, rămâne gravidă și dă naștere unei fetițe de o frumusețe rară ("la fel cum e soarele"). Când împăratul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
transformă în perlă sau în floare [...]". Un caz special de naștere apare în basmul Fata moșului [Ioniță]. Un moș și o babă, care nu au avut copii niciodată, au auzit că undeva, departe, există un călugăr care-ți dă un leac ca să ai copii. Pleacă moșul peste mări și țări, găsește călugărul care-i dă într-adevăr un leac, pe care-l împachetează într-o hârtiuță cu interdicția de a desface hârtiuța până ce i-o dă babei. Moșul își încalcă promisiunea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
moș și o babă, care nu au avut copii niciodată, au auzit că undeva, departe, există un călugăr care-ți dă un leac ca să ai copii. Pleacă moșul peste mări și țări, găsește călugărul care-i dă într-adevăr un leac, pe care-l împachetează într-o hârtiuță cu interdicția de a desface hârtiuța până ce i-o dă babei. Moșul își încalcă promisiunea. Găsește în pachețel o frunzuliță care zboară și se așează tocmai în pulpa piciorului moșului. Pulpa i se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
felul de necazuri. Eu le spun dacă mai au șanse de scăpare și vreau să-i ajut. Pe unii îi trimit la preot, pe alții în altă parte la alte femei care desfac, adică pe fiecare acolo unde le este leacul" (I.R., 50 ani, Botoșani). Unii autori chiar consideră divinația o formă a magiei, numind-o magie divinatorie 154. Dacă prin conținut divinația se apropie mai mult de știința ocultă, prin implicațiile pe care le are în concret ea devine o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lor, adesea străină de normele limbii române, accentuează isprăvile de care este în stare o persoană care se numește "prezicător", "om cu har", "vrăjitor", "clarvăzător", "terapeut" etc. După cum rezultă din cercetările noastre, serviciile oferite sunt destul de complexe: de la rețete și leacuri magice până ritualuri de vrăjitorie, de la desfacere de blesteme până la ședințe telefonice de divinație etc. În plus, "specialiștii" se prezintă ca persoane bântuite de duhul unor locuri sau divinități care au o anume rezonanță în cultura omenirii. O marcă a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cei care au binecuvântări de la diferite autorități morale și religioase, deținătorii de plante și talismane miraculoase etc.; 2) publicitate socio-afectivă, în care accentul cade pe valoarea socio-individuală a isprăvilor magico-vrăjitorești ("vă poate vindeca urgent de boli care se află fără leac în fața medicilor") și pe audiența de care se bucură în rândul anumitor categorii sociale cu pretenții (medici, ingineri, profesori, politicieni, cântăreți, artiști etc.). Tot aici am putea include și acea formă de publicitate mascată de genul mulțumirilor; 3) publicitate autoritar-științifică
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
făcut cu chelea goală... Cu ci discântic ni le-o discântat cierariu ista nu pot să știu cî ni le-o discântat și el, cierariu ista..." "Eu ci-am înțăles di la babă spui eu aici în cosîtor di am leac că altfeli n-am nici un leac. Am învățat un băiet tătă noaptea și eu i-am spus și el o scris și i-am spus exact ci-i aici. Nu poate înțălegi, nu poati să prindă. Eu l-am furat
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
discântic ni le-o discântat cierariu ista nu pot să știu cî ni le-o discântat și el, cierariu ista..." "Eu ci-am înțăles di la babă spui eu aici în cosîtor di am leac că altfeli n-am nici un leac. Am învățat un băiet tătă noaptea și eu i-am spus și el o scris și i-am spus exact ci-i aici. Nu poate înțălegi, nu poati să prindă. Eu l-am furat. Cât o stat baba în foc
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]