3,697 matches
-
economice care ni se prezintă ca universale se bazează pe o concepție despre lume și despre relația oamenilor cu această lume. Lucrurile evoluează, perspectiva noastră asupra lumii se schimbă la lumina cunoștințelor noastre. Perspectiva echilibrului ar putea părea că justifică liberalismul economic. Cea a distrugerii creatoare cere intervenția armonizantă a puterii publice. Întrebarea pusă lumii se schimbă și ea odată cu timpul. Cu paradigmele mecaniciste (Newton), sau termodinamica (în sensul pe care îl are la Carnot), universul, viața sînt asimilate unor mașini
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
concurență. Jacques Robin și Henri Laborit doreau să aducă "noua grilă de intepretare ce avea să scoată marxismul din uz". Însă marxismul era descalificat după '77 și nu a mai fost adversarul implicit al Grupului celor Zece. Noul rival era liberalismul. Mai mulți membri ai Grupului celor Zece, de exemplu Gérard Rosenthal și David Rousset, au fost printre primii care au denunțat impostura comunistă și marxistă. Morin e un fost comunist care a devenit anti-comunist. Marxismul s-a prăbușit atunci și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Gérard Rosenthal și David Rousset, au fost printre primii care au denunțat impostura comunistă și marxistă. Morin e un fost comunist care a devenit anti-comunist. Marxismul s-a prăbușit atunci și PCF a început să piardă din voturi. În paralel, liberalismul lua amploare. Asta nu-mi era deloc clar la timpul respectiv. În Grupul celor Zece, vorbeam despre asta în termeni de nou conflict paradigmatic. Constatînd această tendință și apropierea de PS, m-am simțit respins pentru că nu mai eram "corect
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Japoniei), nu-și putea permite o altă perioadă de acalmie. Idealismul era înțeles acum nu numai ca o abordare greșită atunci cînd este dus la extrem (așa cum era și realismul, pentru Carr), ci și un semn al "decadenței finale a liberalismului", care nu și-a putut imagina un război legitim, fie el și împotriva fascismului (Morgenthau 1946: 68-71). Liberalismul a stat la originea unei boli care a tulburat gîndirea politică a Occidentului. "Catastrofele politice și militare din anii '30 și începutul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
abordare greșită atunci cînd este dus la extrem (așa cum era și realismul, pentru Carr), ci și un semn al "decadenței finale a liberalismului", care nu și-a putut imagina un război legitim, fie el și împotriva fascismului (Morgenthau 1946: 68-71). Liberalismul a stat la originea unei boli care a tulburat gîndirea politică a Occidentului. "Catastrofele politice și militare din anii '30 și începutul anilor '40 [...] nu sînt decît manifestările exterioare ale unei boli intelectuale, morale și politice, care își are rădăcinile
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
40 [...] nu sînt decît manifestările exterioare ale unei boli intelectuale, morale și politice, care își are rădăcinile în asumpțiile filosofice fundamentale ale acelei perioade" (Morgenthau 1946: 5-6). Lumii i-a fost dată încă o șansă de a se vindeca de liberalismul raționalist în relațiile internaționale. Deși Morgenthau nu a fost atît de machiavelic pe cît a fost uneori considerat, tonul său și perspectiva pe care o adoptă îl deosebesc în mod evident de Carr. În timp ce Carr a avut puține de spus
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
definind în mod diferit granițele disciplinei, ei amenințau realismul, după cum spuneau mulți realiști. Așa că lucrarea lor a fost luată, în mod greșit după cum voi argumenta mai tîrziu drept parte a unei paradigme total diferite, numite în egală măsură pluralism sau liberalism. Keohane și Nye au rezervat un loc important înțelegerii realiste a schimbării, pentru exact aceleași condiții în cadrul cărora aceasta fusese formulată. Dacă ne aflăm într-o situație de non-regim, "în care nu există norme și proceduri acceptate sau în care
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Kuhn. Dar referirea la valori incompatibile explică de ce triadele au cunoscut un asemenea incredibil succes. Coeziunea triadelor noastre se bazează pe o raționalizare a trei ideologii politice principale, așa cum au apărut ele în nucleul anglo-american al disciplinei relațiilor internaționale: conservatorismul, liberalismul (în înțelesul său american) și radicalismul. De aceea părea atît de firesc pentru Michael Banks să amestece abordări atît de eterogene ca cea a lui Beitz (1979), un teoretician cu preocupări normative, puternic influențat de John Rawls, a lui Keohane
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
țină seama de construcția socială a cunoașterii, disputa paradigmelor are în general la bază diferitele proiecte normative ale cercetătorilor. Din acest motiv, din multe dezbateri rezultă triade care se potrivesc perfect cu prin-cipala distincție anglo-americană între ideologiile politice ale conservatorismului, liberalismului și radicalismului. Si-gur că valorile diferite pot determina diferențe în modul de a vedea lumea, dar nu este imposibil ca savanții să dea un sens reciproc acceptabil sau translatabil aceleiași lumi, și totuși să o judece diferit. În al treilea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
își propune să cerceteze în ce condiții perspectiva realistă (pe care o subsumează unei versiuni brute a teoriei stabilității hegemonice) și cea liberală/instituționalistă asupra cooperării sînt mai convingătoare. Keohane pledează la nivel teoretic pentru o sinteză a realismului și liberalismului, iar la nivel politic pentru posibilitatea unui management multilateral al regimurilor. O CRITICĂ A CELOR TREI TEZE Critica ce urmează se va concentra mai întîi asupra argumentelor teoretice ca atare, apoi le va completa cu o critică empirică a aplicației
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
uneori posedă, ca cea mai puternică armă a lor, o ideologie internațională - așa cum puterea Habsburgilor a fost protagonista Contrareformei, așa cum Franța lui Napoleon a fost purtătoarea Revoluției franceze prin Europa feudală, așa cum Anglia secolului al XIX-lea a fost campioana liberalismului." (Wight 1979 [1946]: 289) Dar folosirea economiei în disciplina relațiilor internaționale operează două atenuări importante ale realismului clasic. În primul rînd, modelarea de teorii în relațiile internaționale pe baza metodologiei pozitiviste implică folosirea unei singure legături cauzale. Cartea lui Kindleberger
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și comercial. Avantajul comparativ al Marii Britanii și interesul securității sale naționale necesitau o abordare liberală, bazată pe o strategie a pieței deschise. Pe scurt, Pax Britannica a oferit cadrul politic pentru apariția economiei internaționale liberale și, în același timp, pentru liberalism (economic) ca doctrină. Această doctrină va fi în curînd criticată de către naționaliștii economici, cum ar fi Hamilton sau List, care vor pleda pentru o teorie dinamică a avantajului comparativ, în care dotările ar trebui create prin politici conștiente și protejate
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
economiei politice internaționale, fie ea liberală sau nu. Definiția și ideologiile economiei politice internaționale Dezvoltarea istorică a economiei politice internaționale din ultimele cîteva secole este baza tipologiei lui Gilpin (1975) asupra perspectivelor din economia politică internațională: naționalismul economic (sau neomercantilism), liberalismul (numit după Raymond Vernon, modelul suveranității strîmtorate) și neomarxism (sau dependența). Mai tîrziu, aceleași modele, create în vederea înțelegerii investiției străine directe, au fost transformate în trei ideologii ale economiei politice internaționale în general (Gilpin 1987: cap.2; vezi și Choucri
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
transnațional de analiză, care privilegiază actorii și dinamica non-stat, cu vechea convingere idealistă încetățenită, și simplificată, conform căreia comerțul intens aduce armonie. Prin fuzionarea acestor două idei, conceptul său de "orientare liberală" este o punte între politica transnațională și idealismul liberalismului economic. Prin urmare, Gilpin ajunge în dificultate din cauza definiției sale generale a economiei politice internaționale. Din punctul de vedere al economiei politice, analiza politică sau cea a puterii este o variabilă endogenă explicării. Cu toate acestea, teoria eco-nomică internațională liberală
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1987: 8, 11). Această definiție permite integrarea teoriei economice liberale ca model pentru studiul piețelor, chiar și în cazul în care puterea este considerată variabilă exogenă. Cu toate acestea, Gilpin a sfîrșit prin a admite pînă la urmă că totuși "liberalismul este lipsit de o adevărată economie politică" (Gilpin 1987: 45). Însă toate acestea creează mai degrabă perplexitate. Accentul pus pe economia politică (ca în prima sa definiție) era o reacție împotriva compartimentării temei principale în două discipline diferite, dintre care
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
-și îmbogăți poporul și de a face acest lucru într-un mod cît mai echitabil. Pax Americana se bazează pe un anume tip de stat liberal, statul bunăstării, iar statele bunăstării colaborează, sub conducerea SUA, într-un sistem internațional al "liberalismului împămîntenit" (Ruggie 1982). Gilpin (1987: 59) analizează revoluția keynesiană ca reacție la problemele inerente capitalismului din secolul al XIX-lea, pe care Marx le-a identificat într-un mod mai mult sau mai puțin corect. Capitalismul este totuși, prin natura
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
bunăstării, face ca statele să fie mai naționaliste decît înainte. După părerea lui Gilpin, doar un stat hegemonic poate impune o ordine liberală în acest mediu concurențial. Numai statul hegemonic poate oferi bunurile publice necesare pentru a face posibil compromisul liberalismului împămîntenit, adică a face să funcționeze un sistem multilateral prin îngăduirea politicilor economice naționale autonome. Dinamica economiei politice internaționale: dialogul dintre Lenin și Kautsky Dacă actualul sistem internațional este al doilea în seria hegemoniilor liberale (nu doar a imperiilor), atunci
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
spus că "nu există societate, ci doar indivizi", aceasta presupune o asumpție ontologică. Evident, aceste asumpții nu sînt neutre din punct de vedere al valorii. Prin urmare, conceptul de Weltanschauung impli-că și un al doilea nivel, un nivel normativ. Pentru liberalismul lui Thatcher, de exemplu, asumpția ontologică poate avea implicații asupra justificării necesităților colective în raport cu libertățile individuale, să spunem taxele, sau chiar asupra însăși noțiunii de drepturi colective. Ceea ce s-a întîmplat în disputa paradigmelor a fost că aceste două componente
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cumulare, ci de revoluție științifică. În orice caz, odată ce incomensurabilitatea a fost redusă la ideologie, s-au considerat inevitabile trei dintre acestea, din cauză că lumea anglo-americană, unde disciplina relațiilor internaționale este, după cum știm, predată și cercetată cu precădere, distinge între conservatorism, liberalism și radicalism. Cu toate acestea, aplicarea acestei triade la problemele metateoretice produce cîteva contradicții interne. Prima problemă este eterogenitatea celulelor astfel conturate. Mai ales categoria de mijloc, fie că se numește liberalism, interdependență, pluralism sau orientare grotiană, cuprinde o varietate
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
predată și cercetată cu precădere, distinge între conservatorism, liberalism și radicalism. Cu toate acestea, aplicarea acestei triade la problemele metateoretice produce cîteva contradicții interne. Prima problemă este eterogenitatea celulelor astfel conturate. Mai ales categoria de mijloc, fie că se numește liberalism, interdependență, pluralism sau orientare grotiană, cuprinde o varietate de perspective eterogene, care sfidează orice folosire a unei categorii metateoretice comune. Societatea globală, după John Burton, conexiunile la James Rosenau și la alții, unele behavioraliste, altele nu; Școala engleză a relațiilor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Rosenau și la alții, unele behavioraliste, altele nu; Școala engleză a relațiilor internaționale; teoria regimurilor; teoriile normative, atîta timp cît ele sînt liberale (cum ar fi, de pildă, cea propusă de Charles Beitz în 1979) - avem de unde alege. Altfel spus, liberalismul este o categorie reziduală a tuturor acelor teorii care nu pot fi plasate cu ușurință în celelalte două celule. Însă problema mai importantă apare odată cu presupusa legătură dintre angajamentele valorice sau normative și teoriile explicative. Faptul că valorile influențează analiza
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Koslowski, Roy and Friedrich V. Kratochwil (1994) 'Understanding change in international politics: the Soviet empire's demise and the international system', International Organization 48, 2 (Spring 1994), pp. 215-47. Krasner, Stephen D. (1985) Structural Conflict: The Third World Against Global Liberalism, Berkeley: University of California Press. -(1982a) 'Structural Causes and Regime Consequences: Regimes as Intervening Variables', International Organization 36, 2 (Spring), pp. 185-205). -(1982b) 'Regimes and the Limits of Realism: Regimes as Autonomous Variables', International Organization 36, 2 (Spring), pp. 479-510
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
47, 1 (Winter), pp. 139-74. -(1986 [1983]) 'Continuity and Transformation in the World Polity: Toward a Neorealist Synthesis', in Robert O. Keohane (ed.) Neorealism and its Critics, New York: Columbia University Press, pp. 131-57. -(1982) 'International Regimes, Transactions, and Change: Embedded Liberalism in the Postwar Economic Order', International Organization 36, 2 (Spring), pp. 379-415. Runyan, Anne Sisson and V. Spike Peterson (1991) 'The radical future of realism: feminist subversions of International Relations theory', Alternatives 16 (Winter), pp. 67-106. Russett, Bruce (1985) 'The
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe prieteni îi binecuvânta ca un cap de religie: "Christ și Magdalina cu voi!" Eclectic, adopta ideea coruperii prin civilizație a omului a lui J. J. Rousseau, rectificînd-o prin dogma păcatului originar. Cu această filozofie a lui Iehova-Natura, Eliade combate liberalismul, propunând un conservatorism progresist, ieșit din spontana conlucrare a antitezelor, foarte frumos formulat: "Progresul fără conservație e o clipă și ajunge la nimic. Conservația fără progres e o stagnație și ajunge la putrezire, și iar la nimic" etc. Bunul cetățean
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
română și să luăm limba latină, și prin urmare să schimbăm pantalonul și surtucul pe togă, să ne chiemăm Cincinatus și Brutus în loc de Costachi și Dimitrachi, și să cerem înapoi stăpânirea lumii de odinioară." Capitolul V ANTIBONJURIȘTII C. FACA Liniile liberalismului și conservatorismului, ale modernismului și tradiționalismului se disting de la început. Cu toate că reformele fuseseră făcute de boieri, reacțiunea porni chiar din mijlocul lor, mai mult în sens moderator decât retrograd. Fură totuși și protestatari, dar aceștia aparțin clasei micilor boieri intrați
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]