5,029 matches
-
să repetăm: tradiționalism, perenitate, responsabilitate... Și spunând acestea, revenim la tradiționalul și necesarul sat românesc. Satul românesc o necesitate Satele noastre, indiferent că sunt la munte, la deal ori la câmpie, sunt și au rămas organisme vii în care puținii localnici care au mai rămas după decembrie 1989 trăiesc ca într-o familie. Că sunt mai puțini astăzi, că mulți dintre ei au îmbătrânit și adesea sunt uitați de fiii sau fiicele care le-au plecat la orașe sau peste hotare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe cea a satelor și cătunelor, cu un număr mai mic de 100 locuitori. De reținut, totuși, că legea de la 1864 acorda greu statutul de „comună urbană", majoritatea târgurilor înființate anterior erau declarate simple „comune rurale", ceea ce nu convenea nici localnicilor și nici celor care lucrau în administrație ori, pur și simplu, erau teoreticienii administrației, ceea ce explică fluctuația acestor „celule" cu ocazia ulterioarelor împărțiri administrative. În „Dicționarul enciclopedic administrativ", Cluj, Gavril Ursu, fost lucrător în administrația de stat multă vreme, definește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în zonele locuite de etnici germani, unde posibilitățile de comunicare și simpatia pentru soldații Reich-ului erau evident mari. De fapt, în mai toate regiunile în care au reușit să se ascundă soldații germani, ei au beneficiat de sprijinul consistent al localnicilor, fie că era vorba despre etnici români sau germani. Pentru a determina populația să nu mai acorde ajutor soldaților germani care se ascundeau, autoritățile de la București au trimis dispoziții în teritoriu, destituind șefi ai structurilor locale de ordine sau trimițând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
exilului poate fi considerată una dintre cele mai relevante. Astfel, el susține că „modelul tradițional al exilului politic poate fi rezumat, în linii mari, astfel: statutul său pare a fi temporar la început, până în momentul în care șocul contactului cu localnicii și mobilitatea socială în care este prins îl fac să-și conștientizeze permanența. Exilatul devine o persoană fără țară, privat de cetățenia de acasă și negându-i-se peste hotare. Cu trecerea timpului unitatea politică a exilaților se prăbușește sub
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
neprecizează, este vorba în principal despre răscoalele din satele Suraia, Vadu Roșca și Răstoaca, lângă Focșani. Ele au început însă în noiembrie 1957 (Suraia), au continuat în decembrie 1957 (Vadu Roșca, unde represiunea a fost condusă de Nicolae Ceaușescu, 14 localnici fiind uciși) și s-au încheiat în ianuarie 1958 (Răstoaca). Știm cu precizie toate aceste chestiuni datorită unei campanii de istorie orală pe care am făcut-o în zonă în vara anului 1997, împreună cu Daniel Popa. De asemenea, nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din Rădăuți) din București și Vladimir Macoveiciuc (din comuna Voitinel, județul Rădăuți). Cel din urmă era urmărit de NKVD și de autoritățile române deoarece `n primăvara-vara anului 1944 participase la acțiuni antisovietice de gherilă, `n fruntea unui grup de 18 localnici, `n spatele frontului sovietic din Bucovina, fiind decorat de armata germană și de cea română. Scopul legionarilor era recrutarea pentru cauza lor a experimentatului partizan. P`nă la `ncheierea războiului n-au existat legături `ntre centrul legionar de la Argestru-Tisa și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de pregătirea lor ocupându-se, cu dăruire și perseverența, iluștri dascăli că: Biserică din satul Sticlăria, cu hramul Duminică tuturor Sfinților, care și-a păstrat și hramul bisericii vechi(Sf. M.Mc. Dimitrie), a fost construită în perioada 1953-1957, prin contribuția localnicilor și a locuitorilor satelor din zonă, la inițiativa preotului Ioan Budai. Acest lăcaș de cult a fost sfințit în anul 1957 de mitropolitul de atunci al Moldovei și Sucevei, viitorul patriarh Justin Moisescu, dar a rămas o filie a parohie
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
-și împartă câștigul. Un alt obicei vechi, care se păstrează, mai ales în satul Badeni, este Ursul, jucat de tinerii așezării, care au obținut, ca și tinerii din Sticlăria, numeroase premii la concursurile județene și naționale. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre flăcăi, se află, de regulă, si alesul inimii, fata care primește „Bereza“ se pregătește intens, cu
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
nu au reușit să-i identifice după război. Polițiștii din Iași au jefuit ca și ceilalți, dar se pare că au comis mai puține asasinate decât colegii lor. Tribunalul din București a definit cu simplitate și pe scurt faptele polițistului localnic Gheorghe Bocancea XE "Bocancea, Gheorghe (polițist)" : „A schinghiuit, a bătut, a amenințat cu moartea și a jefuit diferiți evrei”44. Mulți polițiști care cunoșteau familiile evreiești nu s-au mulțumit cu arestarea părinților, ci au efectuat percheziții (vezi infra) - „Unde
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Împrejurimile nu ar fi fost posibile fără colaborarea civililor români, deși În acest scop nu a fost necesară o mobilizare și o participare totală a populației românești la pogrom. De aceea nici o Încercare de a scoate În evidență faptele puținilor localnici care au acordat ajutor sau au acceptat să ascundă evrei, sau au derutat patrulele nu poate schimba tabloul general. Nici unul dintre locuitorii Iașiului nu a protestat. Nimeni nu s-a manifestat atunci sau după aceea Împotriva pogromului și nimeni nu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În timpul războiului sau În stare excepțională. Era un fel de om de legătură Între autoritățile militare și cele civile, și a rămas În funcție atât timp cât În zonă s-au aflat unități militare. Primarul târgului era Aurel Totoescu XE "Totoescu, Aurel" , localnic, avocat și proprietar de pământuri. Exista și un post de poliție; șeful comisariatului de poliție, Virgil Ionescu, XE "Ionescu, Virgil" și oamenii lui au fost și ei implicați În tratarea evreilor. La fel și medicul-șef al târgului, dr. Constantin
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
definite de dramaturgul evreu Mihail Sebastian ca „locul unde nu se Întâmplă nimic”), În căldura Înăbușitoare de Început de iulie, de-a lungul caselor evreilor paralizați de spaimă și Închiși cu forța În locuințe, În fața ochilor larg deschiși ai românilor localnici și ai țăranilor aflați acolo din Întâmplare - a fost un spectacol suprarealist, a cărui descriere are nevoie de talentul unui artist. În orice caz, statul și istoricii români au făcut totul pentru a șterge aceste imagini din memoria colectivă românească
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pe care l-am găsit mai sus”3. Și Într-adevăr, soldați, români și germani, au ucis toți evreii găsiți În târg În timpul ocupării localității - pe străzi, În case, În pivnițe, În poduri și În orice alt loc -, probabil cu ajutorul localnicilor, care au ajutat la identificarea caselor evreiești și a evreilor Înșiși. Frima Schwartzman XE "Schwartzman, Frima" , soțul ei, cei patru copii și Încă doi membri ai familiei s-au ascuns Într-o pivniță și nu au fost descoperiți de soldații
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
făcut, după afirmații sale, la ordinul pretorului Pâinișoară XE "Pâinișoară" 55. Un raport informativ pregătit În 1946 de către Ministerul de Interne, Înainte ca ancheta să fie predată Curții Marțiale, a stabilit că În acest sat au fost Împușcați cincizeci de localnici 56. Comandantul Regimentului 1 Infanterie, care s-a contopit cu Regimentul 6, nu a putut confirma În 1945 că acțiunile diviziei pe Frontul de Răsărit s-au făcut „În contra legilor internaționale”, conform „unor ordine superioare”, dar a știut, În calitatea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
spre căi lăturalnice și nu prin centrul orașului, ca să nu atragă atenția populației românești. La demolarea cimitirului s-au „remarcat” personalități românești, Începând cu primarul orașului, mitropolitul Irineu XE "Irineu" , care refuzase să intervină, inspectori de la Primărie, premilitari români, mulți localnici care au venit să-i Încurajeze și o figură mai puțin cunoscută, Stamboliu, profesor de istorie de la Liceul Național. Deși distrugerea cimitirului s-a bazat, În aparență, pe necesitatea construirii de locuințe pentru locuitorii din Țicău XE "Țicău" și din
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
multe ori greșit condusă și înfăptuită. Aceste numiri se făceau prin recrutarea de persoane a căror pregătire în domeniile respective era complet necorespunzătoare. Astfel, lipsa de cadre competente era completată cu diferiți aventurieri, de obicei de alte etnii, întrucât dintre localnici erau puțini știutori de carte. Din statisticile vremii doar 4-6 % dintre moldoveni erau știutori de carte, pe când la evrei, nemți sau ruși, procentul era de peste 40%. După anexarea Basarabiei, împărțirea administrativă a provinciei a rămas o perioadă după vechile orânduieli
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
unde populația moldovenească era numeroasă, școlile parohiale funcționau, mai ales, cu scopul de a impune învățarea dogmelor pravoslavnice, adică a limbii ruse. În aceste școli rurale, în multe cazuri, erau trimiși învățători care nu știau limba română, de aceea interesul localnicilor de a învăța carte era foarte scăzut. Cu toate că a fost creată o rețea școlară destul de dezvoltată, din rândul moldovenilor media știutorilor de carte era de doar 4-6%. Treptat, limba română în școlile de toate gradele a fost scoasă din programe
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
după-masa zilei de 22 octombrie 1941. Încă din primele zile ale ocupației Odessei autoritățile române, în speță comandamentul militar al orașului și comandamentul Diviziei a 10-a infanterie au primit diverse informații atât de la serviciul secret român cât și de la localnici, potrivit cărora clădirea în care se instalase fostul sediu al NKVD situat pe strada Engels fusese minat în retragere de către sovietici 62. Deși clădirea a fost controlată de geniști și nu a fost identificat nimic suspect, totuși în după-masa zilei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ateliere de corsete, frizerii, cafenele și altele. Firmele au fost înregistrate, însă comerțul în sine nu se exercită, pretextându-se că nu sunt posibilități de furnizare de mărfuri. Din totalul de 257 firme evreești înregistrate la Moghilev, 41 sunt ale localnicilor și 216 a celor veniți prin evacuare. În total, 75% din evreii stabiliți în acest județ se află la Vest de linia ferată Jmerinka-Odessa și numai 25% la Est. 2. În Județul Iampol sunt un număr de 6494 evrei repartizați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
stabiliți în acest județ se află la Vest de linia ferată Jmerinka-Odessa și numai 25% la Est. 2. În Județul Iampol sunt un număr de 6494 evrei repartizați în felul următor: a. În orașul Iampol 1086 evrei, dintre cari 814 localnici și 262 din acei aduși din țară, opriți în calitate de specialiști. b. Raionul Iampol, 1176 evrei. c. Raionul Crijopol, 1383 evrei. d. Raionul Cernovți, 1464 evrei. e. Raionul Tamaspol, 1464 evrei. 3. În Județul Duboșari nici un evreu. 4. În Județul Râbnița
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din alte părți", adică, acei veniți din târgurile și satele din județ, sau de aiurea. Aceasta conform ordinului Domniei Voastre Nr. 45/1941 și accentuat de Lt. Colonel Petrescu care mi l-a înmânat. Parte din aceștia și toți cei localnici din Dorohoi au fost trecuți prin minuțioasa și repetata triere făcută de comisiune, împreună cu mine, pentru a nu se face vreo eroare nici de omenie, nici în dauna interesului general. Au fost examinate nu mai puțin de 905 cereri cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și cu toate acestea au plecat în dauna interesului general. Plecarea transporturilor de evacuare s'a făcut după cum urmează: Evreii aflați în Dorohoi din târgurile din județ, au plecat în două transporturi în zilele de 7 și 8, iar cei localnici din oraș urmau să plece în trei transporturi în zilele de 12, 13 și 14. Din aceștia s'au executat numai transporturile din zilele de 12 și 13, căci în ziua de 14 înainte de plecarea ultimului transport evacuarea s'a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lor, ca o pedeapsă cerească pentru toate cele făcute de ei. Plasarea evreilor veniți din țară în Transnistria, a creiat însă îngrijorări în sânul populației locale, temându-se că foarte multe alimente vor fi consumate de acești evrei în dauna localnicilor. În regiunile colonizate cu evrei prețurile pieții s'au ridicat considerabil, pentru motivul că populația locală dându-și seama că evreii n-au de unde să-și procure cele necesare, îi speculează. Până în prezent au fost aduși la Bug un număr
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se răspândesc în lagăr. 9. Semnalarea către Comandamentul Militar cel mai apropiat a prezenței sau trecerei oricărui avion prin apropierea lagărului. 10. Izolarea intelectualilor evrei și riguroasa supraveghere a contactului ce aceștia au cu persoane străine de lagăr sau cu localnicii. Șeful de Stat Major al C. 2 A. Lt. Col. ss. indescifrabil AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 1129, f. 8-10. Documentul nr. 211 SECRET Nr. 226 din 22 Februarie 1942814 M.U. "BOGDAN"815 Biroul Lt. Colonel Alion către
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care dau patrule de control la bariere pentru a face un control sever asupra tuturor persoanelor care ies din oraș întrucât în ultimul timp s'a constatat că foarte mulți evrei au părăsit orașul nestingheriți de nimeni. Evreii, cât și localnicii, care caută a părăsi orașul fără autorizații, prinși de aceste posturi la bariere sau în altă parte, vor fi pe loc arestați și înaintați Pretoriatului C.M.O. Totodată, vă rugăm a dispune ca aceleași unități să instaleze pe lângă posturile de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]