3,576 matches
-
demn de urmat. A condus numeroase teze de doctorat, cu o mare varietate tematică. Prof. dr. doc. Asia Chipail s-a afirmat în viața științifică națională și mondială cu contribuții remarcabile în prevenirea și tratarea unor boli specifice în domeniul pediatriei. Lucidă și cu aceeași minte clară și organizată, și-a îndrumat doctoranzii până în ultimele zile, neabdicând nici un moment de la îndatoririle unui adevărat conducător de doctorat. Prof. dr. doc. Asia Chipail a trecut în lumea umbrelor la 19 decembrie 2001 și a fost
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
visatului cu ochii deschiși” sau al viziunilor (Lumea imaginară). În medicina personală, întotdeauna vor exista plante maestre care vor ajuta și potența calitățile ierburilor de dietă și deasemenea vor ajuta participantul să mențină conștiința majoră și concentrația în timpul viselor (vise lucide). Dieta are o importanță esențială în toate tipurile de vindecare sau învățare. Prin dietă se obțin cunoștințele și informația pentru fiecare practicant. Plantele au anumite calități curative deci dacă practicantul le ia în cadrul unei diete, atunci puterea plantelor este maximizată
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
impresia că sunt pe cale să explodez în mine însumi, apoi am izbucnit într-un plâns cu hohote, apoi tot mai încet și mai lin... și m-am liniștit... Nu degeaba se spune că plânsul liniștește omul... făcându-l și mai lucid. Se săvârșise minunea nesperată a îndepărtării Dumnezeului nostru comunist pe care toți îl răbdam cu mânie, în timp ce el nu vedea și nu simțea clocotul mâniei generalizate. Mi-am dorit să ajung momentul ca să trăiesc fără Ceaușescu și iată acest moment
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
lui, care știa carate mă lovește puternic cu piciorul în spate, gata să mă dea jos. „De ce dați în tatăl ori bunicul vostru?” le zic eu. Ambii erau beți, cel ce mă lovise în față era totuși un pic mai lucid și nu m-a mai lovit, în timp ce caratistul continuă să mă lovească înverșunat. Intuiesc pericolul în care mă aflam și în timp ce el se rotește pe un picior ca să mă mai lovească, eu îl lovesc puternic peste gleznă, se dezechilibrează și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de-a doua axă este con- stituită de cele trei nuvele naturaliste, O făclie de Paște, Păcat și În vreme de război.... O analiză atentă relevă faptul că naturalismul lui Caragiale este mai degrabă unul second hand, ca și balzacianismul lucid și butaforic al lui G. Căli- nescu. Autorul utilizează o rețetă bine asimilată, față de care își marchează prin ecart ironic și estetic distanța critică. Însă, ca și Călinescu, Caragiale aplică rețeta impe- cabil încât avem în aceste proze toate mărcile
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
constituie filtrul prin care evenimentele intră în câmpul nostru de observație, iar naratorul anunță o dereglare sistematică a lor. Tonul relatării păstrează o neutralitate aproape clinică, ceea ce conferă acea siguranță mimetică prozei realiste. Considerațiile accentuează înainte de toate rolul de observator lucid al naratorului, chiar și atunci când gradul său de contrariere este maxim. Putem spune că naratorul chiar înregistrează ceea ce se află în cuprinsul câmpului său vizual, însă se întâmplă ca imaginea să nu aibă sonor sau sonorul să fie bruiat, ceea ce
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să-i îndrepte. Iar dacă ar fi, ei s-ar lăsa pesemne educați cu bonomie.” Deformarea, conchide Alexandru Dragomir, este una ontologică, ea nu presupune încălcarea unor comanda- mente morale sau norme intelectuale, ci instalarea mai mult sau mai puțin lucidă în caragialism. De fapt, defor- marea constituie însăși condiția de existență subalternă a acestei lumi față de un centru ordonator definit global drept Occidentul sau ceva mai restrâns, Europa. În cele din urmă, este vorba de un tropism cultural. Deformarea intră
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
începutul (și sfârșitul!) recent... „Alo Ovidiu?!... Sunt Ada. Cred că o să vă părăsesc curând... vreau să fiu înmormântată în costumul din Ivanov. Să nu uiți asta...” Un mesaj pe telefonul mobil, în miezul sufocat de ploi al lui iulie, rostit lucid, firesc, fără contorsiuni melodramatice, doar cu o palidă smălțuire de lacrimă... În noaptea care a urmat, o noapte vastă cu petece întunecate, imense, de nori conturați cu înfricoșătoare precizie de o sacră lună plină, în noaptea care a urmat, am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Iași. COSTIN, VICTOR (1928- 1988ă INGINER AGRONOM Domeniul economiei agrare a fost pentru Victor Costin o adevărată pasiune care, timp de trei decenii, a modernizat în sectorul său concepția, dar și sistemul exploatării agrare. A fost unul din cei mai lucizi și moderni teoreticieni ai sistemului de organizare și rentabilizare a procesului producției în condițiile pedoclimatice a diferitelor zone geoclimatice. În jurul său s-a înfiripat a școală care, la timpul său, a devansat concepția tradițională sau oficială. Victor Costin s-a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Iași. GONȚA, ALEXANDRU (1918-1977ă ISTORIC Sunt oameni a căror existență este atât de bogată în evenimente și activități încât este foarte greu de rezumat biografia lor. Este cazul lui Alexandru Gonța, teolog, istoric, cercetător, specialist în explorarea trecutului național, vizionar lucid și militant pentru cauza neamului său. Personalitatea sa este reprezentativă pentru generația interbelică formată la școala românească din care zeci și sute de mii de vlăstare au fost supuse unor grele suferințe începând cu anul 1940, odată cu ocuparea Basarabiei de către
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
semnul tragismului. La aceasta a contribuit, în mod deosebit, intransigența convingerilor sale democratice și incapacității de a se supune voinței absolutiste a unor conducători politici. În 1930 a fost înlăturat din viața publică, luând sfârșit calvarul politic al unei conștiințe lucide și leale care avea să declare, în același an: „Istoria democrației române nu va putea face abstracție de numele meu”. Autoapreciere dreaptă, verificată apoi de istoria și de istoriografia obiectivă. C. Stere nu a putut face carieră politică, dar le-
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și consacrând în mod natural vindecarea. Emblema călăuzitoare a doctoriței Ionescu a fost întotdeauna principiul întâi al jurământului hipocratic, respectiv Non nocere!Să nu faci rău, să nu lezezi! Cu harul său deosebit de vindecător, de susținător psihic al tuturor, de lucid igienist, de organizator inspirat, de mamă excepțională, pianist de talent, doctorița Elena Ionescu rămâne, prin energia uriașă depusă în slujba binelui oamenilor, a sănătății, a încrederii și a victoriei vieții, o personalitate fascinantă.
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și dorința arzătoare de a face o caracterizare exhaustivă a unei noi specii a Înlocuit-o pe aceea de a descoperi un nou număr prim. Călătoria la Biarritz din august 1907 mi-a adus noi bucurii miraculoase (deși nu la fel de lucide și de numeroase cum vor fi cele din 1909). În 1908, ajunsesem să cunosc perfect lepidopterele europene cunoscute de Hofmann. În 1910, visam În mână cu primele volume ale uluitoarei cărți ilustrate a lui Seitz, Die Gross-Schmetterlinge der Erde, achiziționasem
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și să relev punctele sale de tangență cu diverse alte operațiuni ale minții creatoare, mai evidente și mai fructuoase, Începând de la cartografierea mărilor periculoase, până la scrierea unuia dintre acele romane incredibile În care autorul, cuprins de o criză de nebunie lucidă, și-a impus singur anumite reguli unice pe care le respectă, anumite obstacole de coșmar pe care le depășește, cu sârgul unei zeități care clădește o lume vie din cele mai imposibile ingrediente - stânci, carbon și falși fiori. În cazul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
să uite, repeta de zece ori același lucru, o lua razna și devenise din cale afară de suspicios. El, care dusese până atunci greul gospodăriei, era acum un biet bătrân complet neputincios, rămas în grija unei bătrâne la fel de neputincioase, dar perfect lucide, care, la 84 de ani, își mobilizase toate forțele (ultimele!) pentru a face față situației. Și totuși, până la urmă, tot ea a murit prima; ca pentru a respecta o ordine a „ieșirii din scenă” pe care, în sinea ei, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și mai știu eu ce. Căzuse în baie, se lovise cu capul de cadă și pierduse mult sânge până s-o găsească Nelu și să cheme Salvarea. La spital, când am vizitat-o, cu vreo săptămână în urmă, era perfect lucidă, a întrebat - cu diplomația ei simpatică dintotdeauna - de tata și de nepoții Doinei. Totul părea în regulă. Doar petele mari de cerneală de sub ochi (așa le-am interpretat câteva secunde, înregistrându-le) mi-au dat ceva fiori. Când Doina s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
patul morții. Numai în acea împrejurare specială cuvintele mele vor dobândi greutatea necesară, numai în acel ultim moment voi fi, probabil, crezut. Cu condiția, desigur, de a avea șansa unei morți „frumoase”, solemne, ca în filmele în care eroul muribund, lucid până la capăt, spune tot ce are de spus, înainte de a-și înclina, semnificativ, capul pe umăr. * Unul din regretele mele cele mai statornice este acela de a nu putea cunoaște mai mulți oameni. Pe de altă parte, cum se spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
amar, de Santis își strânge însă toate forțele pentru finalul filmului, care e, aici, de-a dreptul extraordinar: țăranii l-au capturat pe Alberto (sau Alfredo) și se pregătesc să-l judece. Răsună primele voci imperative, cerând răzbunare. Dar, mai lucid decât ceilalți, cu o înțelegere mai limpede a raportului istorie-destin individual, fostul tovarăș de suferință al proscrisului izbutește să răstoarne, prin argumente ce merg direct la inima fiecăruia (deruta de după război, șomajul, contribuția decisivă a prizonierului la încheierea cu succes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
opac sau, dimpotrivă, mai clarvăzător: o anumită - nu prea mare - distanțare față de obiectul privit este uneori obligatorie ca să vezi mai bine. M-am întrebat nu o dată și continui să mă întreb... Străduindu-mă neîncetat să judec drept și să rămân lucid - în toate împrejurările. Pe la începutul anilor ’70, trecând prin București și vizitându-ne, Tania, verișoara primară mai tânără cu circa treizeci de ani a mamei, ne-a povestit, indignată, cum, la Chișinău, unde locuiește, ducându-se într-o zi să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu e în principiu nimic infamant în asta, depinde doar de natura și prețul compromisului. Uneori, cea mai oportună soluție e intransigența intratabilă. Alteori, o oarecare maleabilitate, un tact al tranzacțiilor abile. Intransigența nu trebuie să fie căpoasă, îndărătnică, ci lucidă, degajată, curajoasă și demnă. Maleabilitatea să nu fie lașă, complezentă, defetistă. Trebuie să rămâi arbitrul compromisurilor tale, simțul oportunității să nu te facă să luneci pe panta oportunismului rentabil, conjunctural. Poți concede, dar nu trebuie să cedezi. Când ți se
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
poți dumneata decide că acest lucru este „sfânt și însemnat”, iar altul, poate similar, nu? Pe nici un criteriu. Doar prin simțul divinului. Nu e prezumțios? O fi, nu știu. Sunt nenumărate astfel de semne, dar câți sunt destul de atenți, destul de lucizi ? Luciditate sau, dimpotrivă, misticism nebulos, voință de iluzionare? Cum e cu auzitorii de voci, cu văzătorii de înfățișări impalpabile ? Cu aceștia e bine să fim rezervați și prudenți. Sunt lucruri nedemonstrabile. Numai simțul divinului, care operează abrupt și infailibil, le
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
decență. Aceasta a fost posibil fiindcă suntem în prezența unui om cu desăvârșire liber, în înțelesul cel mai profund al cuvântului. Explicația acestei libertăți o oferă chiar regele, în câteva fraze de la sfârșitul cărții : „Un creștin adevărat este o ființă lucidă, nu se lasă ademenită pe căi potrivnice naturii lui. El aparține adevărului, și adevărul ne eliberează”. „Eu știu că de nimic nu s-au temut comuniștii mai mult decât de credința oamenilor în Christos. Ei înțelegeau mai bine decât toți
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Despoții veacului nostru numai luminați n-au fost, iar admiratorii lor, infatuați și oportuniști, uluiesc prin imbecilitate. Priviți evenimentele ce se desfășoară accelerat și spectaculos sub ochii noștri. Și-ar fi imaginat „realiștii” așa ceva? Pe noi, „naivii”, adică pe noi, lucizii, evenimentele acestea nu ne miră. Nu le mai speram, dar nu ne miră. Cum apare azi celebra întrebare a lui Stalin, așa de gustată de lumea unui Averell Harriman : „Câte divizii are Papa?”. Triumful oligofreniei S-au împlinit patru decenii
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Șerban Cioculescu greșea scriind, în recenzia admonestatoare făcută cărții la apariție, că „frizează banalitatea în simili-analizele critice, unde nu inovează cu nimic”. Ba da, din contra, inovează. Și nu numai în legătură cu Proust. Observațiile de detaliu ale junelui iconoclast sunt, repet, lucide și juste, atestând un simț critic afară din comun. În „studiile” din Nu, năstrușnice sunt tezele generale, concluziile, negativismul premeditat - dar acesta este însuși jocul, cu efectele lui scontate. Tezele generale și concluziile sunt totdeauna aspectele cele mai sumare, am
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
care o văd pe buzele iubitei mele, al cărei gust îl simt în gură amar”, Nu, p. 294), față de această realitate, ce derizorie, ce vană e „viața literară” cu ambițiile, gloriolele, rivalitățile ei publicitare, susceptibilitățile și narcisismele ei ! Un spirit lucid nu o poate privi decât sub specia farsei. Dincolo de circul acesta, rămâne ceea ce Lovinescu numea „sentimentul labilității universale”. După câteva milenii, egale în definitiv cu o clipă în nesfârșitul vremii, până și numele lui Shakespeare va fi uitat. Cel mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]