4,609 matches
-
într-alta, ca între două emisfere. O perfectă scenă suprarealistă - ar fi pus Maria diagnosticul. Găseai tot acolo: rampele, scările, pasarelele, podurile și trapele, miile de rafturi drepte și sucite și, în spatele unuia dintre ele, privind scena printr-o deschizătură luminată, chiar noi, eu și cu Mihnea, bărboși, îmbrățișați de frig și uimire. În computerul de-alături, sclipeau Düsseldorf-ul și villa Krupp, cu closetele ei nichelate, din aur, platină și-argint. Nu fusesem niciodată acolo, dar istoricii vorbiseră atât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înainte, spre un deznodământ previzibil sau neașteptat, și Pif-ul pe care îl țineam pe picioare. Acolo se-afla explicația finală, răspunsul la toate întrebările și mai ales la una, pentru care venisem la Viena și pe care-o așteptam acum luminată. Eram curios, dar calm și calculat. Mai rămâneau câteva lucruri de pus la punct, înainte de-a deschide coperta, câteva întrebări care-mi dădeau târcoale și pe care nici Mihnea, nici inginerul Grosescu nu mi le lămuriseră. Pentru cine lucra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
învățământ. Două bastioane ale conservatorismului îi stăvileau eforturile înnoitoare: stările feudale (printre care se numărau și "națiunile politice" transilvănene) și ordinul iezuit. A atacat privilegiile primelor, încercând "impunerea" nobilimii și a desființat pe cel de-al doilea. În spiritul absolutismului luminat, religia a fost redusă la rolul de utilitate de stat. Înnoirile reformatismului iosefin s-au întipărit și asupra evoluției conștiinței naționale a românilor transilvăneni. Sub efectul politicilor raționaliste, inspirate din luminism, conștiința de sine românească preia o turnură laicizantă (Blaga
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
jumătate de secol mai târziu, în 1763, când Frederic al II-lea (cel Mare) a emis General Land-Schule Reglement prin care reafirma caracterul obligatoriu al educației în școlile rurale prusace. Ne putem întreba, legitim, ce l-a determinat pe despotul luminat să declare interesul statal în educația supușilor săi? După cum explică și F.O. Ramirez și J. Boli (1987) în analiza lor asupra "construirii politice a școlarizării de masă", Frederic cel Mare a utilizat educația publică pentru a contracara forțele centrigufale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de limpede dezideratul civic al educației: "Ich brauche keine Gelehrte, sondern brave rechtschaffene Bürger" " Nu am nevoie de oameni de știință, ci de cetățeni cinstiți care respectă legea". După cum remarca și O. Ghibu (1975, p. 99), "Statului îi trebuiau cetățeni luminați din punctul lui de vedere". Luminare întru supunere și loialitate, aceasta pare să fi fost deviza în funcție de care au fost organizate reformele educaționale habsburgice. Ca întrupare a monarhului absolutist luminat, Iosif al II-lea a urmărit prin politicile sale educaționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și O. Ghibu (1975, p. 99), "Statului îi trebuiau cetățeni luminați din punctul lui de vedere". Luminare întru supunere și loialitate, aceasta pare să fi fost deviza în funcție de care au fost organizate reformele educaționale habsburgice. Ca întrupare a monarhului absolutist luminat, Iosif al II-lea a urmărit prin politicile sale educaționale să dezvolte învățământul primar public ca bază a loialității dinastice. Călăuzit de principii iluministe combinate cu precepte utilitariste, Iosif al II-lea a continuat reformele inițiate de Maria Tereza în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
șuiera pe străzi, echipajele își afundau roțile în noroi, trăpașii și gloabele tropăiau sonor, înfundându-și potcoavele prin bălți și lovind cu ele caldarâmul. Mulțimea posacă și plouată a pietonilor rătăcea pe trotuare. Nu lipseau nici bețivii. Vedeți aceste mezanine luminate? întrebă generalul. Aici locuiesc toți foștii mei camarazi, iar eu, cel mai merituos și mai prigonit dintre ei, merg pe jos spre Teatrul Mare, spre casa unei femei dubioase! Un om, care are în piept treisprezece gloanțe... nu mă credeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se teme, ci de altcineva, de cu totul altcineva. — Păi spune mai repede, îl interogă prințul cu nerăbdare, văzând grimasele misterioase ale lui Lebedev. Tocmai aici e secretul. Și Lebedev zâmbi ironic. — Secretul cui? — Secretul dumneavoastră. Singur mi-ați interzis, luminate prinț, să vorbesc în prezența dumneavoastră... îngăimă Lebedev și, încântat de faptul că a împins curiozitatea interlocutorului până la o stare de nerăbdare bolnăvicioasă, încheie brusc: de Aglaia Ivanovna se teme. Prințul se încruntă și tăcu cam un minut. — Lebedev, zău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să-i oprească acolo, dar ei nu vor să se potolească. — Fiul lui Pavlișcev! Fiul lui Pavlișcev! N-are rost, n-are rost! zise Lebedev dând din mâini. Nici nu merită să-i ascultați; și nu-i frumos din partea lor, luminate prinț, să vă deranjeze. Asta-i. Nu merită să... — Fiul lui Pavlișcev! Dumnezeule! strigă prințul extrem de tulburat. Știu... dar... i-am încredințat lui Gavrila Ardalionovici această problemă. Acum câteva clipe Gavrila Ardalionovici mi-a spus... Însă Gavrila Ardalionovici ieșise din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și că ei n-au nici un drept să pretindă ceva într-o asemenea manieră, mai ales că această chestiune i-ați încredințat-o deja lui Gavrila Ardalionovici și ați făcut-o tot datorită prea marii dumneavoastră bunătăți, și că acum, luminate prinț, rămânând între aleșii dumneavoastră prieteni, nu puteți renunța la societatea lor de dragul acestor domni și că ați putea, cum s-ar zice, să-i dați chiar acum afară, așa că eu, în calitate de proprietar al casei, chiar cu cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
văd și eu și știu că a început; așa o să-i spun și ei. Nu ești deloc în apele tale, Lev Nikolaici! IVtc "IV" Apropiindu-se de casă împreună cu Rogojin, prințul observă, cu mare uimire, că pe terasa lui, bine luminată, se adunase o mulțime de oameni gălăgioși. Vesela adunare râdea, vocifera; se pare că polemicile se purtau chiar cu strigăte; de la prima privire, se putea bănui că era vorba de distracția cea mai plăcută. Și, într-adevăr, urcând pe terasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Nikolaevici, care, încă stupefiat, asculta cu gura căscată. Probabil că bătrânelul voia să-și dea seama mai bine ce fel de om era prințul; din anumite motive, persoana lui începuse să-l intereseze foarte mult. — Pavlișcev a fost un spirit luminat și un creștin, un adevărat creștin! spuse deodată prințul. Atunci cum a putut să se supună unei credințe... necreștine? Catolicismul e totuna cu o religie necreștină! adăugă el brusc. Ochii îi străluceau și parcă îi învăluiau pe toți cei prezenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la 1782, guvernul austriac au făcut Divanului Moldovei douăzeci și șase de întrebări juridice. Răspunsurile Divanului sunt clare: Tot locul țării dintru început loc domnesc au fost... Toate moșiile ce se stăpânesc din vremile vechi și mai pe urmă de luminații Domni sunt date danii, cu hrisoave domnești, după slujba și cinstea fiecăruia, pe cât au voit Domnul. Din ideea aceasta decurge apoi proprietatea răzeșească sau a moșnenilor. Un document al lui Vlad Țepeș ne arată cum se întemeia această proprietate: deci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe un preț convenabil, decât de lustruirea cu peria a stradelor. E un principiu conservator de-a nu avea ambiții în disproporție cu mijloacele de cari dispui, de-a nu încorda puterea impozabilă până la istovire. Ar rămânea ca minți practice, luminate, pe deplin sigure de natura impozitelor proiectate, să vază câte din condeiele listei primăriei jigniesc în mod simțitor interesele populației neavute, câte nu. Se 'nțelege că orice venit însemnat se percepe pretutindenea, direct ori indirect, asupra populației neavute. Există însă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
declasat al Universității din Moscova, compromis în mai multe afaceri și care are a datori generalului Ignatief c-a putut intra și rămânea în Bulgaria. Șefi inteligenți, lacomi de putere, ambițioși, mișcîndu-se într-un mediu social moale, facil, nu prea luminat, acești cîțva oameni - douăzeci de toți poate - au parvenit repede a fi aleși membri ai Adunării Naționale, apoi deputați și, odată aleși, au ajuns să domineze Camera și, dominînd-o, să fie numiți miniștri. Cât despre oarecari cunoștințe câștigate, de experiență
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
echilibru; țăranul cu doi boi, pălmașul, își încheie anul c-un mare deficit ce se traduce în datorii. A, daca clasele dirigente compensau munca țăranului prin munca lor, daca o administrație cinstită [î]l ocrotea de spoliare, daca un cler luminat [î]l ferea de vicii și de demoralizare, daca o legislațiune onestă ținea seamă de starea lui și-l ocrotea în loc de a-l pune sub dispoziții cosmopolite; daca, c-un cuvânt, exista înțelegere, pentru ceea ce e în adevăr esența statului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este o expresie a naționalismului, după unii, a patriotismului, după alții. Condiții excepționale au făcut ca America să își făurească spiritul său propriu, prin confruntarea cu pericolele și oportunitățile frontierei (vezi FRONTIER THESIS), în care domnește legea, pe baza spiritului luminat al Părinților Fondatori, autorii Constituției, o societate democratică fără privilegii ereditare și crezând în Visul american (vezi AMERICAN DREAM). Întrebat de un reporter în Franța, în primăvara lui 2009, dacă el crede în excepționalismul american, președintele Obama a replicat, " Cred
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
timp o societate multiculturală, chiar și atunci când, precum Statuia Libertății, îi invita pe obidiții lumii să își găsească adăpost în Lumea nouă, încă doritoare de mână de lucru europeană și nu numai. De asemenea, vehicularea unor idei filosofice de către intelectuali luminați privitoare la dezirabilitatea unui pluralism cultural în America secolului al XIX-lea a avut probabil la fel de mult efect precum declararea prin lege a educației ca prioritate națională în România secolului al XXI-lea. Încă o dată, elementul esențial pentru multiculturalism îl
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
În oraș; ▪ populația și locul ei de muncă; ▪ funcțiile productive și neproductive (servicii) Îndeplinite. Orașul reprezintă un conglomerat de case. În trecut, orașele erau construite din diferite materiale, predominând lemnul. Piatra era rară și greu de lucrat. Casele erau slab luminate, ferestrele fiind mici, apărate de grilaje sau obloane. Între case, străzile erau rareori acoperite cu dale de piatră sau prundiș. Grădinile și curțile interioare erau prezente În cartierele privilegiate, dar cele mai multe cartiere erau Îngrămădite, favorizând propagarea incendiilor și epidemiilor. Abia
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
contrară firii Starea de perfecțiune relativă a primului om, ajutată de harul divin, se referă atât la suflet cât și la corp. Perfect era primul om din punct de vedere intelectual, pentru că mintea sa se afla Într‑o stare curată, luminată, dreaptă și liberă de rătăcire, avea cunoaștere dreaptă, mai ales În ceea ce privește cunoașterea adevărului suprem, care e Bunul Creator. Aceasta reiese din faptul că a pus nume potrivite tuturor animalelor, a Înțeles drept poruncile lui Dumnezeu, cu care stătea În cea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu sunt decât con‑ secințe ale păcatului. Nici o slăbiciune, nici o durere, nici o suferință nu‑l atinseseră și puteau să nu‑l atingă vreodată și de aceea și trupul era destinat nemuririi, ca și sufletul. Unele dintre aceste perfecțiuni, precum : mintea luminată, inima curată, voința ordonată și trupul sănătos țineau de Însăși firea omului, adică erau Însușiri ale lui, fără de care nu ni l‑am putea Închipui și fără de care n‑ar fi fost superior celorlalte viețuitoare de pe pământ. Altele, precum : nemu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Suveranul Pontif Papa Ioan Paul al II-lea a suferit cea mai mare înfrângere a pontificatului său, care este și cea mai grea înfrângere a Europei. El trebuie să fi murit cu o imensă neliniște pentru viitorul Europei. Acest papă luminat avea o gândire transmodernistă, pe când croitorii politici ai Uniunii Europene sunt încă postmoderniști. Acum se vede importanța lepădării de Dumnezeu a postmodernității, care a cuprins ca un cancer elitele Europei. Deosebirea esențială dintre Constituția Americii și cea a Noii Europe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Brooklyn N.Y., 1994. 232 Christian Tămaș, Crize contemporane: ofensiva islamului, Editura Ars Longa, Iași, 2004, p. 114. 233 Ibidem, p. 104. 234 Ibidem, p. 92. 235 "Este adevărat scrie Christian Tămaș că, din sec. al XVIII-lea încoace, mințile luminate ale lumii se străduiesc din răsputeri să-l scoată pe Dumnezeu din istorie pentru a-l pune la păstrare într-un muzeu de antichități sau a-l transforma într-un mod de a petrece timpul liber, prin plasarea lui într-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
2.) Ca urmare, iat] cele dou] idei simple menționate mai sus despre originile eticii. Conform contractului social, toate fiintele însuflețite sunt la fel de egoiste, iar oamenii se deosebesc doar prin inteligență lor prudent]. Ei au fost pur și simplu primii egoiști luminați. Dimpotriv], în viziunea religioas], întruparea sufletelor a atras dup] sine nu doar inteligență, ci și o gam] larg] de noi motivații, multe altruiste. Spre îngrijorarea lui Darwin, colaboratorul s]u, A.R. Wallace, a adoptat cea de-a doua viziune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate oferi elementele esențiale unui astfel de model și c] ele sunt împ]rt]site în mod egal de c]tre toți. Cicero enumer] aceste tr]s]turi dup] cum urmeaz]: un caracter cinstit (necesar pentru o perspectiv] complex] și luminat] asupra lucrurilor), abilit]țile de comunicare, un sentiment natural de compasiune (pentru a sprijini viața social]) și bineînțeles, gândire rațional] (Legile I.vii-xiii). Universalitatea mai mic] sau mai mare a acestor tr]s]turi, precum și posesia lor egal] de c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]