5,376 matches
-
jumătate din Tortorești. Documentul nu este foarte clar despre felul în care s-au făcut tranzacțiile, probabil că domnul i-a dăruit lui Cozma satul Băloș pentru satul Tortorești numai așa explicându-se de ce Cozma, a trebuit să restituie banii mânăstirii. La 20 aprilie 1491, Ștefan înzestrează mânăstirea Tazlău cu mai multe sate. Trei dintre acestea făceau parte “din satele noastre drepte domnești ce sunt pe Bistrița, anume: Zăneștii, Stolnicii și Faurii, mai jos de gura Cracăului, care acele sate au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
clar despre felul în care s-au făcut tranzacțiile, probabil că domnul i-a dăruit lui Cozma satul Băloș pentru satul Tortorești numai așa explicându-se de ce Cozma, a trebuit să restituie banii mânăstirii. La 20 aprilie 1491, Ștefan înzestrează mânăstirea Tazlău cu mai multe sate. Trei dintre acestea făceau parte “din satele noastre drepte domnești ce sunt pe Bistrița, anume: Zăneștii, Stolnicii și Faurii, mai jos de gura Cracăului, care acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
multe sate. Trei dintre acestea făceau parte “din satele noastre drepte domnești ce sunt pe Bistrița, anume: Zăneștii, Stolnicii și Faurii, mai jos de gura Cracăului, care acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra.” Îi mai dăruie mânăstirii un sat, Bureștii, pe Siret “care acel sat Bureștii a fost ascultător de curțile de la Bacău.” Înseamnă că domnul a socotit că este mai importantă mânăstirea, ocoalele și curțile domnești, având suficiente resurse ca să poată lua de la ele un sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra.” Îi mai dăruie mânăstirii un sat, Bureștii, pe Siret “care acel sat Bureștii a fost ascultător de curțile de la Bacău.” Înseamnă că domnul a socotit că este mai importantă mânăstirea, ocoalele și curțile domnești, având suficiente resurse ca să poată lua de la ele un sat și să îl dăruiască unei mânăstiri. Mânăstirile erau un sprijin neprecupețit, din punct de vedere spiritual, pentru domnie, dar, dacă ținem cont de așezarea Tazlăului, era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care acel sat Bureștii a fost ascultător de curțile de la Bacău.” Înseamnă că domnul a socotit că este mai importantă mânăstirea, ocoalele și curțile domnești, având suficiente resurse ca să poată lua de la ele un sat și să îl dăruiască unei mânăstiri. Mânăstirile erau un sprijin neprecupețit, din punct de vedere spiritual, pentru domnie, dar, dacă ținem cont de așezarea Tazlăului, era importantă aici existența unui focar ortodox, care să facă față propagandei catolice. Locuitorii din târgurile moldovenești aveau dreptul asupra unor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acel sat Bureștii a fost ascultător de curțile de la Bacău.” Înseamnă că domnul a socotit că este mai importantă mânăstirea, ocoalele și curțile domnești, având suficiente resurse ca să poată lua de la ele un sat și să îl dăruiască unei mânăstiri. Mânăstirile erau un sprijin neprecupețit, din punct de vedere spiritual, pentru domnie, dar, dacă ținem cont de așezarea Tazlăului, era importantă aici existența unui focar ortodox, care să facă față propagandei catolice. Locuitorii din târgurile moldovenești aveau dreptul asupra unor proprietăți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
existența unui focar ortodox, care să facă față propagandei catolice. Locuitorii din târgurile moldovenești aveau dreptul asupra unor proprietăți particulare, de care puteau să dispună în funcție de interesul lor particular. La 16 martie 1490, Ștefan cel Mare primea prisaca Comarna de la mânăstirea Moldovița și da în schimbul acesteia cinci fălci de vie cumpărate de la Bilic din Hârlău, de la Toader din Hârlău, de la Dumitru Rău din Hârlău și de la alți doi inși din Bosancea și Miletin. Domnul dăruia prisaca mânăstirii Putna. La 23 noiembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primea prisaca Comarna de la mânăstirea Moldovița și da în schimbul acesteia cinci fălci de vie cumpărate de la Bilic din Hârlău, de la Toader din Hârlău, de la Dumitru Rău din Hârlău și de la alți doi inși din Bosancea și Miletin. Domnul dăruia prisaca mânăstirii Putna. La 23 noiembrie 1499, Olah Ioanăș și Gașpar din Hârlău vând domnului din “ocina lor dreaptă două fălci și două fertale de vie”, pe dealul Hârlăului. La 7 mai 1475, șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții din Bârlad împreună cu “toți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru cel Bun.” Dintr-un privilegiu dat la 6 aprilie 1488 aflăm că de la Vâlcea și de la Olga, soția sa, a mai rămas și seliștea Gromobitna, la Nistru, pe care Ștefan o dă în schimbul satului Grecii, pe care îl dă mânăstirii Putna. Domeniul domnesc: braniștile. Ele reprezentau pământurile asupra cărora nu se exercita o stăpânire particulară, în momentul în care a avut loc întemeierea țării. Domnii, care s-au perindat pe scaunul Moldovei, au făcut danii din aceste braniști. La 1
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reprezentau pământurile asupra cărora nu se exercita o stăpânire particulară, în momentul în care a avut loc întemeierea țării. Domnii, care s-au perindat pe scaunul Moldovei, au făcut danii din aceste braniști. La 1 ianuarie 1453, Petru Aron dăruia mânăstirii Moldovița o prisacă în braniștea de la Bohotin. Această braniște trebuie să fi fost întinsă din moment ce același domn îi dăruia, tot acolo, o prisacă mânăstirii Neamț (1 ianuarie 1454). La 29 august 1455, Petru Aron dăruia lui Duma Micaci un loc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe scaunul Moldovei, au făcut danii din aceste braniști. La 1 ianuarie 1453, Petru Aron dăruia mânăstirii Moldovița o prisacă în braniștea de la Bohotin. Această braniște trebuie să fi fost întinsă din moment ce același domn îi dăruia, tot acolo, o prisacă mânăstirii Neamț (1 ianuarie 1454). La 29 august 1455, Petru Aron dăruia lui Duma Micaci un loc în pustie, ca să-și întemeieze un sat în braniștea de la Bohotin, vecin cu prisaca uneia din mânăstirile amintite mai înainte. La 30 septembrie 1503
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domn îi dăruia, tot acolo, o prisacă mânăstirii Neamț (1 ianuarie 1454). La 29 august 1455, Petru Aron dăruia lui Duma Micaci un loc în pustie, ca să-și întemeieze un sat în braniștea de la Bohotin, vecin cu prisaca uneia din mânăstirile amintite mai înainte. La 30 septembrie 1503, într-un privilegiu acordat mânăstirii Neamț, era reîntărită și prisaca “de la Bohotin, la gura Tătărcei.” La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău braniștea care se afla în jurul mânăstirii. La 17
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 29 august 1455, Petru Aron dăruia lui Duma Micaci un loc în pustie, ca să-și întemeieze un sat în braniștea de la Bohotin, vecin cu prisaca uneia din mânăstirile amintite mai înainte. La 30 septembrie 1503, într-un privilegiu acordat mânăstirii Neamț, era reîntărită și prisaca “de la Bohotin, la gura Tătărcei.” La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău braniștea care se afla în jurul mânăstirii. La 17 noiembrie 1502, închinând mânăstirii Putna pe preoții din mai multe sate, se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în braniștea de la Bohotin, vecin cu prisaca uneia din mânăstirile amintite mai înainte. La 30 septembrie 1503, într-un privilegiu acordat mânăstirii Neamț, era reîntărită și prisaca “de la Bohotin, la gura Tătărcei.” La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău braniștea care se afla în jurul mânăstirii. La 17 noiembrie 1502, închinând mânăstirii Putna pe preoții din mai multe sate, se arată că domnul “a făcut mai sus scrisei mânăstiri braniște în jurul mânăstirii”, căreia i se stabilea hotarul care cuprindea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
uneia din mânăstirile amintite mai înainte. La 30 septembrie 1503, într-un privilegiu acordat mânăstirii Neamț, era reîntărită și prisaca “de la Bohotin, la gura Tătărcei.” La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău braniștea care se afla în jurul mânăstirii. La 17 noiembrie 1502, închinând mânăstirii Putna pe preoții din mai multe sate, se arată că domnul “a făcut mai sus scrisei mânăstiri braniște în jurul mânăstirii”, căreia i se stabilea hotarul care cuprindea un teritoriu foarte întins. Domeniul domnesc: locuri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 30 septembrie 1503, într-un privilegiu acordat mânăstirii Neamț, era reîntărită și prisaca “de la Bohotin, la gura Tătărcei.” La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău braniștea care se afla în jurul mânăstirii. La 17 noiembrie 1502, închinând mânăstirii Putna pe preoții din mai multe sate, se arată că domnul “a făcut mai sus scrisei mânăstiri braniște în jurul mânăstirii”, căreia i se stabilea hotarul care cuprindea un teritoriu foarte întins. Domeniul domnesc: locuri în pustiu. Locurile în pustiu (pustie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gura Tătărcei.” La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău braniștea care se afla în jurul mânăstirii. La 17 noiembrie 1502, închinând mânăstirii Putna pe preoții din mai multe sate, se arată că domnul “a făcut mai sus scrisei mânăstiri braniște în jurul mânăstirii”, căreia i se stabilea hotarul care cuprindea un teritoriu foarte întins. Domeniul domnesc: locuri în pustiu. Locurile în pustiu (pustie) sunt, de fapt, suprafețe aflate între sate, locuri care nu aveau un stăpân, din care cauză li
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău braniștea care se afla în jurul mânăstirii. La 17 noiembrie 1502, închinând mânăstirii Putna pe preoții din mai multe sate, se arată că domnul “a făcut mai sus scrisei mânăstiri braniște în jurul mânăstirii”, căreia i se stabilea hotarul care cuprindea un teritoriu foarte întins. Domeniul domnesc: locuri în pustiu. Locurile în pustiu (pustie) sunt, de fapt, suprafețe aflate între sate, locuri care nu aveau un stăpân, din care cauză li s-a spus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de ani doar 10 privilegii în care este vorba de dăruirea unor locuri în pustiu, alte trei locuri fiind menționate în documentele de după 1504. În două dintre aceste documente este întărită cumpărarea unor locuri în pustiu, un loc este dăruit mânăstirii Tazlău ca să își facă o prisacă și un altul este dăruit mânăstirii Putna. Așadar, pentru întemeierea unor sate, domnul dă doar 6 privilegii. În primul document din 8 decembrie 1466, Ștefan întărea lui Bodea de la Dumbravă un loc în pustiu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
locuri în pustiu, alte trei locuri fiind menționate în documentele de după 1504. În două dintre aceste documente este întărită cumpărarea unor locuri în pustiu, un loc este dăruit mânăstirii Tazlău ca să își facă o prisacă și un altul este dăruit mânăstirii Putna. Așadar, pentru întemeierea unor sate, domnul dă doar 6 privilegii. În primul document din 8 decembrie 1466, Ștefan întărea lui Bodea de la Dumbravă un loc în pustiu “unde a fost mânăstirea” pe care Bodea l-a cumpărat ca să își
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
facă o prisacă și un altul este dăruit mânăstirii Putna. Așadar, pentru întemeierea unor sate, domnul dă doar 6 privilegii. În primul document din 8 decembrie 1466, Ștefan întărea lui Bodea de la Dumbravă un loc în pustiu “unde a fost mânăstirea” pe care Bodea l-a cumpărat ca să își facă sat și prisacă. La 9 aprilie 1481, domnul întărește lui Ivașcu Andronic un loc în pustie, pe care l-a cumpărat ca să își facă un sat și iaz cu moară, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
facă sat și prisacă. La 9 aprilie 1481, domnul întărește lui Ivașcu Andronic un loc în pustie, pe care l-a cumpărat ca să își facă un sat și iaz cu moară, în matca Răutului. La 20 aprilie 1491, domnul întărea mânăstirii Tazlău un loc în pustie peste Siret. În 24 noiembrie 1492, domnul dăruia mânăstirii Putna “un loc în pustie de cealaltă parte a Podragăi”. La 12 ianuarie 1495 domnul dăruie fraților Focșa, Berehoiu și Bantăș un loc în pustie, “la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
loc în pustie, pe care l-a cumpărat ca să își facă un sat și iaz cu moară, în matca Răutului. La 20 aprilie 1491, domnul întărea mânăstirii Tazlău un loc în pustie peste Siret. În 24 noiembrie 1492, domnul dăruia mânăstirii Putna “un loc în pustie de cealaltă parte a Podragăi”. La 12 ianuarie 1495 domnul dăruie fraților Focșa, Berehoiu și Bantăș un loc în pustie, “la fundul Covurluiului”, ca să își facă sat. La 1 martie 1502, Ștefan dăruie lui Nealeșca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
multe sate, dar și trei locuri în pustie, ca să întemeieze sate. La 24 aprilie 1434, îi sunt întărite popii Iuga două sate și un loc în pustie. La 25 mai 1434, domnul dăruia popii Ioil o pustie ca să își facă mânăstire. La 4 mai 1436, Ilie și Ștefan voievozi îi dăruiau lui Duma Uranie și fratelui său Petru, un loc în pustie “de cealaltă parte a Itchilului, anume Cobâle, de la obârșie până la gură și Bezinul de la obârșie până la gură și Sabolna
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu morile ce sunt acolo”. Documentul ne dezvăluie modul în care se întemeiază un sat în pustiu, un loc fără stăpân, de obicei împădurit, prin defrișare creându-se spațiul pentru întemeierea unui sat. La 4 octombrie 1440 i se întărea mânăstirii Bistrița un sat pe care îl dăruise Oană Porcul, unul dintre cei mai bogați boieri din Moldova, iar cu această ocazie, domnii Ilie și Ștefan îi dăruiau mânăstirii “o pustie, pe Sușița, la fântâna lui Spravin ca să se întemeieze un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]