4,285 matches
-
scris poetul, finalul trebuia păstrat. Cam greu de înțeles, textul spune, totuși, la o reluare insistentă a lecturii, că poetul are o singură zare de lumină în viață, acest cerc vicios dar „adevărat” în care se învârte, și asta îl macină, îi înrăutățește sănătatea. Se exprimă încrederea nemăsurată a sa în activitatea de ziarist, care este o muncă sisifică, mereu ridici bolovanul și el mereu cade. Soluția cealaltă, ieșirea din cerc, înseamnă abandon pentru viața casnică. Asemenea discuții nu serveau, însă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
așezată pe baze puternice credința, nădejdea, dragostea atunci vom avea și o societate debilă, pândită de surprize neplăcute, catastrofale, poate și iremediabile, precum crimele politice, jefuiri de bogății din avutul național, și multe altele. Să nu deznădăjduim, căci deznădăjduirea îți macină puterile, îți roade sufletul și te duce la moarte nemântuit. Vremea ce o trăim acum e gravă. Ea cere luptă și sacrificii. Dușmanii Crucii și ai neamului lucrează cu temei. Trăim clipa când pe cel pasiv și îndepărtat de Dumnezeu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fiți ilegaliști, suntem noi ilegaliști!” Încât în felul acesta am intrat într-un sistem cu adevărat talmudic: „pe deoparte acuzați prin presă și prin toate oficinele politice de «ilegaliate», iar pe de altă parte, stând în cadrul perfect al legii, suntem măcinați prin cele mai odioase și ilegale sisteme de către toți reprezentanții guvernelor și ai statului aflați în cea mai flagrantă ilegalitate.” (Corneliu Zelea Codreanu). La acest joc, călăii tac. Mișcarea Legionară a fost cea mai persecutată în toate guvernările și decimată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trecut, porniți pe jaf și stricăciune, grași și rotofei, doldora de euro, nemunciți, pierduți în fabuloasele averi, buimăciți de grija de cum să-și mai dosească jaful, în tainice cotloane, rod din carnea cât a mai rămas a bietului român sărăcit, macină și doboară temeiurile noii rânduieli umane pentru care s-a dat sânge și morminte. Noi, legionarii, am slujit lui Dumnezeu și legilor Sale. Dreptul la credință e mai presus decât legile pământești, de aceea rămânem nezdruncinați și neclintiți în crezul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și evoluția principalelor structuri sociale. Toți acești factori s-au condiționat și s-au stimulat reciproc. De pildă, acumulările de cunoștințe privind cultivarea cerealelor au condus la realizarea de unelte tot mai eficiente pentru plantat, pentru secerat, pentru treierat, pentru măcinat, pentru depozitat, pentru copt sau fiert. Realizarea de unelte tot mai eficiente a impus creșterea nivelului tehnologic (unelte din fier în locul celor din bronz, unelte cu forme mai complexe, mai ascuțite, mai durabile, mai ușor de folosit, dar și dezvoltarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fi mâncate, să constate că semințele lor pot în anumite condiții să încolțească și să dea mai multe semințe. A trebuit să găsească terenuri propice pentru a le semăna, apoi să plivească buruienile, să secere, să treiere, să depoziteze, să macine, să coacă sau să fiarbă, deci a trebuit să inventeze unelte și metode pentru a realiza acest lanț de activități. Deci agricultura a dat naștere la un sistem de unelte și metode ce a presupus un mare efort fizic și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Apusul făcea desfascizarea Germaniei și-a Franței... și-atunci, ei ziceau: „Și noi facem desfascizarea”... Și În numele acestei desfascizări cădea tot: militarii vechi, polițiștii vechi, diplomații vechi, profesorii universitari de orientare naționalistă, elevi, tineret, studenți, muncitori, orice... Această mașină a măcinat orice, a măcinat tot felul de oameni, chiar și comuniști și securiști... Mai țineți minte ce condamnări s-au primit? Cum să nu? Vișovan a primit zece ani, Radu Constantin și eu câte cinci ani... și au mai fost patru
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Germaniei și-a Franței... și-atunci, ei ziceau: „Și noi facem desfascizarea”... Și În numele acestei desfascizări cădea tot: militarii vechi, polițiștii vechi, diplomații vechi, profesorii universitari de orientare naționalistă, elevi, tineret, studenți, muncitori, orice... Această mașină a măcinat orice, a măcinat tot felul de oameni, chiar și comuniști și securiști... Mai țineți minte ce condamnări s-au primit? Cum să nu? Vișovan a primit zece ani, Radu Constantin și eu câte cinci ani... și au mai fost patru ani, și trei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Cuza a încetat din viață la 3/15 mai 1873, la ora unu și jumătate noaptea, la Hotelul Europa din Heidelberg, în vârstă de 53 ani, ca urmare a unei puternice răceli care s-a dovedit fatală pentru un organism măcinat de o boală mai veche (astm), precum și de unele tulburări ale ficatului și inimii. 8. Aluzie la detronarea lui Napoleon al III lea, în septembrie 1870 și la moartea lui, întâmplată în ianuarie 1873. Doamne! mult au fost fatale Zorile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am mai spus, un mănunchi însemnat de oameni de valoare. Dar dihonia intrase în partidul de la cârmă.7 238 bucureștii de altădată (1866) și Franței (1870-1871) era interesată în provocarea unor stări conflictuale în această parte a Europei, care să macine între ele marile puteri, sprijinind, în acest scop, politica intervenționistă a Rusiei, pentru a determina deteriorarea relațiilor acesteia cu Anglia; Franța - slăbită în urma războiului pierdut - dorea și ea menținerea Imperiului Otoman, dar manifesta față de Rusia o atitudine binevoitoare, gândindu-se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
către atari exerciții. Dacă aș fi lucrat numai în învățămînt, aș fi produs, ca literatură, „însemnări de belfer”, dar, probabil, cu dificultate și puține. Însă în perioada pe care o înfățișez am lucrat exclusiv în redacție, una în care se măcina și se cocea tot timpul literatură. Literatura era atît în manuscrise, cît și în aer. Acolo munca începea cu „planul numărului viitor”, un fel de negociere de tematici și titluri. Adesea, se articula greu, după scene de fabulă, gen „racul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se petrece acolo la mii de kilometri distanță îmi dă un soi de satisfacție, preocuparea față de aspectele sănătății mele, pe care o bănuiesc a nu fi prea bună, mă neliniștește și mă indispune. Prefer deci să evadez, decît să mă macin în griji care s-ar putea - sper eu - să nu aibă temei. Uimitor ce le mai „nimeresc” comparatiștii noștri! într-un articol despre real și imaginar, Roxana Sorescu, cercetătoare la Institutul „G. Călinescu”, afirmă, între altele, că Lumea în două
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
știuleți de porumb. Un știulete - o pară! S-au dat și ajutoare. Ei, trei copii orfani de tată (care murise de tifos pe 5 aprilie 1945) și mătușa, au primit 25 kg de grăunțe. Tata - numai două. Ca să le poată măcina, le-a pus laolaltă cu ale lor. *Astăzi (joi, 8 mai) va fi înhumat mareșalul Iosif Broz Tito. Începînd de duminică, radioul, televiziunea, ziarele comentează realizările lungii sale cariere politice. Lumea e unanimă în a-i releva marile merite: opoziția
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îl plătesc pentru ele? Cînd mi-o scrutez, constat că viața mea nu are coerența dorită. Mereu sînt hărțuit, împins într-o parte sau alta, deviat de la ceea ce-mi pro pun să fac. Tracasări dintre cele mai diverse îmi macină timpul; timpul meu e mărunțit ca nisipul. *„Egalitatea de șanse” (un concept de care propaganda noastră abuzează) interpretată dintr-un alt unghi: „Auzim uneori că este de dorit ca toți oamenii să pornească în cursa vieții pe picior de egalitate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mi s-a întîmplat) dacă stăteam cîteva ore la bibliotecă, arhive, centrul de librării. „De ce?”, întreba în registrul de prezență. M-am declarat uimit că nici în al doisprezecelea ceas nu realizează că e vinovat față de noi, că ne-a măcinat timpul în certuri, că ne-a obstrucționat, sabotat, stresat, că ne-a vorbit de rău folosind calificative pe care nu le merităm, că pe unii (pe Sergiu, de pildă) i-a jignit și umilit în anumite ocazii. S-a întrebat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sau chiar semnat de doi autori, orgoliul poate i-ar reține. Nu știu dacă reușesc să mă fac suficient Înțeleasă. D-stră știți că În lumea scriitoricească, artistică În general, concurența e la 1048 Înălțime. Gândul „de ce altul și nu eu” macină pe foarte mulți. și eu socotesc de aceea că e bine, pentru a nu fi desconsiderați sau poate sabotați În ideea noastră, să-i invităm pe toți să-și aducă contribuția la primul volum al „Muzeului Fălticenilor” sau al „Galeriei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fantomatic al scenei, umbra profetului care n-a fost să fie. „Cum puteai cere seriozitate de la ei, de la adunătura aceea de huruitoare și de spărgătoare de nuci! Cum puteai solicita Înțelegere pentru marile probleme ale tatii de la aceste râșnițe ce măcinau la nesfârșit pasta colorată a cuvintelor! Surzi la tunetele de mânie ale profetului, negustorii În caftanele lor de mătase, strânși În grupuri mici, se așezaseră pe vine În jurul munților de postavuri, comentând printre râsete calitățile mărfurilor. Bursa neagră risipea cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sută de ani. Curând s-a recules și a început să se apere cu cele mai disperate arme ale politicianismului și ale intrigii. Mișcarea Legionară, ieșită din ultima prigoană cu pierderi incalculabile, trebuia acum să fie antrenată în politicianism și măcinată în certuri inteme, iscate pe motive de tactică sau pe motive de șefie. După căderea Căpitanului era natural că Mișcarea, ca să continue lupta, trebuia să-și pună problema succesiunii lui și că un altul dintre legionari trebuia să-i ducă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din dorința de a da Regelui posibilitatea să înțeleagă momentul politic și să se sprijine pe noi. Nu am fost ascultat! Dimpotrivă, s-a căutat cu mare vrăjmășie ca Garda de Fier să fie lovită în unitatea ei, compromisă și măcinată în puterea sufletească, iar în ultimele zile înainte de arbitrajul de la Viena, căutându-se punct de sprijin în afară de Axă. Astăzi când dezastrul țării este îngrozitor de mare, când puterea Statului este fărâmițată, când un întreg popor nevinovat e azvârlit în cea mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Analiza psihologică se centrează pe disecarea acestui psihism zdruncinat, aflat în cădere liberă și din punct de vedere moral, și din acela al desăvârșirii ca individualitate în lume. Nerealizat profesional, personajul intră în politică, căutând o compensație, dar este permanent măcinat de scrupule și îndoieli. În fundal apar diverse „măști” care trimit la vârful puterii, iar în multe portrete pot fi recunoscute figuri ale mediului politic și social al epocii; din acest motiv romanul lui G. a fost considerat un „roman
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
ani în urmă i-a „farmat cariera”, vine Titu Maiorescu - „cel mai bun voitor ce am avut în viața mea”, după cum va scrie, pe drept cuvânt, mai târziu C. Norocul începe din nou să-i surâdă: „și altă făină se măcina acum la moară”. Printr-un decret semnat de Titu Maiorescu, C. e numit, de la 1 septembrie 1874, la școala solicitată din Păcurari. Scăpase încă o dată „deasupra nevoiei”, vorba lui Moș Vasile, unchiul dinspre tată al povestitorului. Anul 1875 este un
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
vă iubesc pe toți”, TR, 1982, 34; Alexandru Condeescu, Poeme „rock” și elegii, LCF, 1983, 6; Al. Dobrescu, Romane și nu tocmai, CL, 1984, 9; Simion Bărbulescu, Poezia ca investigare a sinelui, LCF, 1989, 21; Nichita Danilov, Poezia, „atelier de măcinat cuvinte”, CRC, 1990, 13, 14; Țeposu, Istoria, 93-94; Gheorghe Tomozei, Scrisorile lui Dan David, L, 1995, 38; Popa, Ist. lit., II, 556-557; Mircea A. Diaconu, Poezia între cultură și natură, CL, 2002, 8. C.H. DÁVID Gyula (13.VIII.1928, Araci
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
se spune că ar pândi un monstru înfiorător, se mai numește „pădurea cu povești”), așază în cadru o Moldovă pentru care slăvitul Ștefan cel Mare rămâne icoana tutelară. Supusă presiunilor turcești și pătimind din cauza năvălirilor hoardelor de nohai, țara e măcinată pe dinăuntru de veșnicele lupte pentru putere. Într-o viziune atinsă de maniheism, boierii, care, cu rare excepții, apar ca fiind lași, vicleni și trădători, îi poartă gând rău cârmuitorului. Tocmai de aceea, voievodul caută și găsește un sprijin în
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
al lui Viart - a romanului total: Malraux În romanul angajat, Butor În Noul Roman, Olivier Rollin În “romanul cultivat” arheologic (sau, Îndrăznesc, “postmodern”, prin asociere cu tematica arheologică a unor Pynchon sau Barth). Personajul romanului contemporan francez ar fi cel măcinat de o “neliniște existențială” conchide, cu rezonanțe heideggeriene, Dominique Viart. Romanele din zilele noastre sînt, crede autorul, sintetice În scriitură, recuperatoare, și critice din punct de vedere al autonomiei estetice - acesta este enunțul unui ideal mai degrabă decît constatarea unei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unui sens care să le motiveze existența. Debutul romanelor in medias res este simptomatic pentru deriva unei lumi care-și trăiește dezabuzat agonia: pentru că totul se Întîmplă foarte repede, pentru că nici o acțiune, nici un gest nu are coerență, pentru că sentimentele se macină odată cu destructurarea fizică a lumii Înconjurătoare, singurele soluții salutare ale personajelor sunt anamneza (care eșuează) și, mai radicală, dar și infinit mai grea, adaptarea. Registrele discursive alternează, la fel și vocile. Nu există o unitate naratologică, lipsește, aparent, “autorul”. Adică
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]