18,601 matches
-
și eleganța prozei erotice din Elogiu mamei vitrege. Septimius Ilarie este și el, psihologic vorbind, un personaj aproape de poveste, un fel de fantasmă ideală a masculinității: blând, discret, altruist, ospitalier, îngăduitor, bun ascultător, exemplu de ordine și curățenie, bucătar ingenios, maestru al sexului etc. Un fel de Don Juan paradoxal, fiindcă nu caută să cucerească femeile, dar le satisface pe deplin, un epicureu al spiritului și al senzualității, visând la carcasa anonimatului. Nicio complicație sufletească nu vine să-i tulbure existența
Rafinament fără explozie by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4797_a_6122]
-
să mai privească înapoi. Caragiale și-a anulat spațiul românesc în care a trăit cu ochi magici, ochi care pot jongla fantastic cu „a privi” și „a vedea”. A ales să plece rupînd legătura cu limba în care a fost Maestru. Fiecare pagină din piese, din momente, din schițe, din nuvele, din periodice, din publicistică este o construcție miraculoasă și simplă în jurul cuvîntului. Uneori, dincolo de fraze scurte sînt hohote de rîs. Alteori, cîmpuri de meditație. Infinite tăceri. Neliniști. Tristeți. Ce vreau
Atitudine impardonabilă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4677_a_6002]
-
Maestrul Marin Moraru a împlinit pe data de 31 ianuarie vârsta de 77 de ani. Îndrăgitul actor și-a petrecut aproape o viață pe scenă - mai precis aproximativ șase decenii. Cu ocazia acestei zile, Ziarul Metropolis a selectat din cartea „Suntem
Lucruri pe care Marin Moraru le-a învățat până la vârsta de 77 de ani () [Corola-journal/Journalistic/47086_a_48411]
-
Al lui Eugen Suciu însuși. Critica a văzut de la-nceput în el un manierist (în sens tipologic, desigur). Fantezia lui e predispusă la concetti. Și Țeposu, și Lefter, și Manolescu cad de acord asupra acestei chestiuni. N-a avut alți maeștri afară de el însuși. (Apropierea de Mazilescu fiind una, să zicem, mai mult morală și mai puțin stilistică). De ce să-și fi schimbat acum, trente ans après, capriciile? Alexandria din Motanul e aceeași Alexandrie din Epitaful primei cărți: „A locuit în
O seară la operă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4705_a_6030]
-
îndoiala perpetuă, nesiguranța împlirii pe deplin a vocației fac întotdeauna parte din această meserie, pe care, dacă n-o duci pînă la capăt fără să-ți dorești imediat laurii recunoașterii, poți s-o pierzi. Continuitatea studiului se impune, însă, cu ajutorul maeștrilor, care au datoria de a le insufla tinerilor artiști setea de cunoaștere, de împlinire, de a-i sprijini necondiționat în drumul lor spre marile scene lirice. Acest lucru este cu atît mai necesar acum, cînd o întreagă suită de interpreți
Daruri muzicale: un recital al tinerilor interpreți by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4717_a_6042]
-
localnici din comuna Bârca, unde a copilărit Potrivit primarului din Bîrca, Marin Popa, oamenii au plecat în noaptea de sâmbătă spre duminică spre București, cu un autocar. "Am venit la București cu câte o lumânare s-o aprindem la capul maestrului nostru, cel care a luminat atâta lume. Vom merge cu dumnealui să-l conducem pe ultimul său drum în viața asta. Suntem triști, dar ne consolăm cu gândul că opera maestrului Adrian Păunescu nu va muri niciodată", a declarat primarul
Zeci de localnici din Bârca i-au adus un ultim omagiu lui Adrian Păunescu. Vezi cine a mai fost la sicriul poetului () [Corola-journal/Journalistic/49558_a_50883]
-
cu câte o lumânare s-o aprindem la capul maestrului nostru, cel care a luminat atâta lume. Vom merge cu dumnealui să-l conducem pe ultimul său drum în viața asta. Suntem triști, dar ne consolăm cu gândul că opera maestrului Adrian Păunescu nu va muri niciodată", a declarat primarul Marin Popa. Sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Adrian Păunescu este depus la Ateneul Român, unde sute de persoane vin să îi aducă un ultim omagiu poetului. Sicriul cu trupul neînsuflețit
Zeci de localnici din Bârca i-au adus un ultim omagiu lui Adrian Păunescu. Vezi cine a mai fost la sicriul poetului () [Corola-journal/Journalistic/49558_a_50883]
-
eveniment nerepetabil, include mai mult de jumătate din producția picturală a artistului, oferind vizitatorilor ocazia să compare cele două variante ale „Fecioarei dintre stânci” sau portretul Ceciliei Gallerani cu cel al unei tinere femei supranumit „La belle ferronière”, pictat de maestru la sfârșitul secolului. „Doamna cu hermină”, una dintre puținele creații ale lui Leonardo da Vinci care poate fi considerată terminată, este mai mult decât suma dintre atracția exercitată de un chip luminos, misterul simbolului reprezentat de mica rozătoare din brațele
Chipuri ale Renașterii by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4954_a_6279]
-
prietenia lui. Profit de ocazie pentru a transmite condoleanțe familiei. Din punct de vedere al respectului și onoarei, le merită din plin tocmai pentru ce a însemnat pentru România. Sunt dureri omenești care intervin, cuvintele sunt de prisos pentru marele maestru. Păunescu va fi înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu, cu onorurile cuvenite unei vieți, aș putea spune emoționante", a declarat primarul Sorin Oprescu despre poetul care a făcut din un simbol cultural al anilor '80. Sicriul cu trupul neînsuflețit
Adrian Păunescu va fi înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu () [Corola-journal/Journalistic/49563_a_50888]
-
ora 8.30, că decesul lui Păunescu a survenit loc 7.15. "Azi, la ora 7.15, inima poetului care a făcut din un simbol cultural al anilor 80 a încetat să bată și nu a mai dorit să pornească. Maestrul a plecat dintre noi ", a spus Brădișteanu. În urmă cu o zi, medicul a spus că starea poetului este "extrem de gravă", "mai având niște stopuri" și că boala lui Adrian Păunescu depășește resursele terapeutice ale unității. Citește și:
Poetul Adrian Păunescu a murit. Citeşte ultima poezie scrisă de maestru, pe patul de spital () [Corola-journal/Journalistic/49569_a_50894]
-
Profesorul Șerban Brădișteanu a declarat că boala poetului depășește resursele terapeutice. Practic, medicii recunosc că aparatele care îl țin în viață pe poet nu mai fac față. Dar ce boală are maestrul Păunescu? În 21 iunie, Adrian Păunescu recunoștea, în tableta sa din Jurnalul Național, că suferă de o boală necruțătoare. Editorialul era un mesaj de rămas bun către copiii săi, Ioana, Andrei și Ana Maria. Iată ce scria marele poet: "Știți
De ce Adrian Păunescu nu are un diagnostic exact. Medicii se declară învinşi () [Corola-journal/Journalistic/49571_a_50896]
-
Maestrul ar trebui să aibă funeralii naționale, dar din păcate nu este stabilit un protocol în aceste cazuri, care să prevadă rolul fiecărei instituții și detaliile ceremoniei. Singura situație de protocol oarecum legiferată privește sănătatea demnitarilor și controlul medical al șefului
Băsescu va participa la funeraliile lui Adrian Păunescu? Mitingul de doliu, un posibil 21 decembrie 1989 () [Corola-journal/Journalistic/49568_a_50893]
-
Mii de oameni așteaptă să depună un ultim omagiu la catafalcul poetului și să participe la înmormântare. Este probabil că președintele va veni personal să depună o coroană de flori, dar participarea la funeraliile poetului care a creat este problematică. Maestrul Păunescu a fost un adversar declarat al regimului Băsescu și a suferit, spun apropiații, din cauza hărțuielilor la care l-au supus ”intelectualii lui Băsescu”, cum sunt numiți ziariștii sau scriitorii portocalii. Așa zisa condamnare a comunismului a fost un alt
Băsescu va participa la funeraliile lui Adrian Păunescu? Mitingul de doliu, un posibil 21 decembrie 1989 () [Corola-journal/Journalistic/49568_a_50893]
-
Radu Voinescu, Daniela Firescu, Horia Gârbea, Vasile Spiridon, Ana Dobre, Adela Vlad, Nicolae Coande, Gabriela Gheorghișor. Invitata lunii este Gabriela Adameșteanu cu un text confesiv despre o încercare care a marcat-o. Mihai Gălățanu este prezent cu un eseu intitulat „Maeștri spirituali contemporani”, Lucian Vasilescu publică un amplu grupaj de poeme, iar Emil Maladin, sub titlul „Partea vătămată”, publică un fragment de roman. Am reținut din sumarul revistei și articolele avându-i autori pe Radu Aldulescu, Ioan Groșan, Iolanda Malamen și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4961_a_6286]
-
în termeni de destin. La primii, predestinarea e un eufemism ascunzînd lenea omului de a gîndi, la ceilalți destinul e umbra de care nu pot scăpa nici dacă gîndesc. Deosebirea se regăsește în distincția dintre improvizație și providență. Scepticii sunt maeștrii improvizației, visătorii sînt adepții providenței. Atîta doar că improvizația nu e o încropire făcută la întîmplare din nevoia de a te descurca. În realitate, a improviza înseamnă a refuza să-ți pui actele vieții pe un temei de anticipare exterioară
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
câlți, cârpe îmbibate cu catran, cu care se astupă spărturile la bordaje și la pun- țile de lemn) părea picat direct din textele lui Caragiale: „Eu cu cine votez?!”, „Amice, ești... idiot!”. Cu sârguință, zi de zi, îl rescriem pe maestru. Ce caută lumea în stradă? În legătură cu mișcările recente de protest din București și din alte orașe din țară, s-a remarcat faptul că manifestanții nu au niște revendicări clare, concrete și că aproape fiecare din cei prezenți în stradă se
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4979_a_6304]
-
câte știe, Diaconescu se lăuda în fața acestor firme că a câștigat alegerile pentru Traian Băsescu. Pe masa președintelui ar fi ajuns astfel de rapoarte, de aceea, crede Cristoiu, Băsescu nu s-ar fi opus deschiderii unei acțiuni contra unui ziarist. Maestrul Cristoiu a spus că, mai mult ca sigur, președintele n-a fost informat despre acțiune, dar ar fi aprobat în principiu orice asanare a mass media. Tot Ion Cristoiu a dat ca exemplu de multinațională atacată de postul lui Diaconescu
E-uri în ciorba lui Diaconescu. Cristoiu vorbeşte de şantajarea unor multinaţionale. Care firmă are oameni la Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/49967_a_51292]
-
hatâr venind să ia un salariu de la Televiziunea Publică. Bine că a fost doar atât. Bine că nu s-a anunțat mărirea taxei tv, în cinstea venirii domniei sale, normal. Bine că angajații nu vor fi obligați să treacă pe la biroului maestrului pentru a-i mulțumi și pentru a-i pupa ghiulul...ăăă...condeiul cu care scrie așa de frumos. Da, putea fi mai rău... Maestre, din punctul meu de vedere ( sigur, doar un reporter de la știri, nu vreun director), poți să
Adelin Petrișor îl atacă pe Cristoiu: Ia-ți emisiunea și bagă-ți-o în... () [Corola-journal/Journalistic/44004_a_45329]
-
în cinstea venirii domniei sale, normal. Bine că angajații nu vor fi obligați să treacă pe la biroului maestrului pentru a-i mulțumi și pentru a-i pupa ghiulul...ăăă...condeiul cu care scrie așa de frumos. Da, putea fi mai rău... Maestre, din punctul meu de vedere ( sigur, doar un reporter de la știri, nu vreun director), poți să-ți iei emisiunea și să .... o muți pe frecvența liberă a OTV, acolo unde obișnuiai să combați cu nea Dan Diaconescu. Am fost tentat
Adelin Petrișor îl atacă pe Cristoiu: Ia-ți emisiunea și bagă-ți-o în... () [Corola-journal/Journalistic/44004_a_45329]
-
de la știri, nu vreun director), poți să-ți iei emisiunea și să .... o muți pe frecvența liberă a OTV, acolo unde obișnuiai să combați cu nea Dan Diaconescu. Am fost tentat să scriu să ți-o bagi direct în fundul de maestru, dar nu poți să i te adresezi așa unui om care vrea doar să-ți facă o favoare. În altă ordine de idei, să știi că TVR a avut emisiuni despre cărți cel puțin la fel de bune ca cele pe care
Adelin Petrișor îl atacă pe Cristoiu: Ia-ți emisiunea și bagă-ți-o în... () [Corola-journal/Journalistic/44004_a_45329]
-
emisiuni despre cărți cel puțin la fel de bune ca cele pe care, în mărinimia ta, ai acceptat să le realizezi. Voi aminti doar două nume: Cristian Tabără și Tudor Călin Zarojanu. Primul e încă angajat al TVR. Ce vreau să spun, maestre, e că poți să ne lași, să nu ne mai faci nicio favoare. Ne descurcăm...”, a scris Adelin Petrișor
Adelin Petrișor îl atacă pe Cristoiu: Ia-ți emisiunea și bagă-ți-o în... () [Corola-journal/Journalistic/44004_a_45329]
-
rostitoare, ci și extenuarea grea, catifelată a simțurilor pe care doar cuvintele le mai pot înviora. Aici, exemplele sunt nenumărate. Îl mai adaug pe Ion Cocora, din Ar mai fi de trăit, cu sindrofiile autumnale ale senectuții. Ca un desăvârșit maestru de ceremonii, poetul trece „foșnind prin zona de risc”. 4. Sfidarea de la distanță, pe care aș numi-o a morții parafine (împrumutând titlul lui Robert Șerban), e cea a poeziei tinere, care bravează fără plasă fiindcă, oricât de adânc ar
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
de o vervă inexplicabilă la doi interpreți aflați în plină maturitate artistică, au făcut praf partiturile binecunoscute, nerespectând preparațiile, pauzele, nimic, dar adăugând de la ei înflorituri, exces de echilibru în prize, ca la circ. Unde a fost ochiul atent al maeștrilor de repetiții (căci coregraful deja plecase), patru la număr, care ar fi trebuit să-i îndrume, să le controleze elanul, pornit într-o direcție total nepotrivită? Probabil că există și un destin al operelor de artă. Uneori fericit, alteori ingrat
Don Quijote din nou pe scena Operei din București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4409_a_5734]
-
J.M. Coetzee - „Nici alb, nici negru”, austriacul Peter Handke - „Enigma perfectă”, rusul Eduard Limonov - „Aventura dusă la extrem”, japonezul Haruki Murakami - „Atletul întâlnirilor în doi”, spaniolul Jorge Semprún - „Luminile memoriei”, italianul Antonio Tabucchi - „Cărțile neliniștirii”, și peruanul Mario Vargas Llosa - „Maestrul povestitor”. Grupajele dedicate fiecăruia conțin prezentări, interviuri și câte unul sau două eseuri critice, oferind o lectură cât se poate de consistentă. În plus, numărul conține și paginile de început ale celui mai recent roman al lui Chuck Palahniuk, Snuff
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4413_a_5738]
-
orădene și vor fi înghițiți de generația ’60. După 1989, i se vor consacra mai multe studii și chiar un colocviu anual la Sibiu. Nego a îmbrățișat din prima clipă cea mai radicală poziție modernistă, întrecându-l până și pe maestrul său, E.Lovinescu, atât în privința „simbolismului” critic, cât și în aceea a reducerii poeticului la lirismul pur, neîntinat de anecdotă, de retorism sau de vreun corelat obiectiv. În perioada în care a fost sufletul Cercului și al Revistei, Nego era
Veșnic tânăr și ferice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4415_a_5740]