3,350 matches
-
ordinea prestabilită va fi Andrei Stoican, individ urmărit de două obsesii: eliberarea de frica morții, prin simularea propriului deces, și nevoia de liniște absolută, imposibil de aflat într-un mediu sufocat de intrigi și conflicte. Prin incendierea unor case din mahala Stoican crede că va putea să evadeze din atmosfera ei terifiantă, să pedepsească, în numele unei legi nescrise, lumea obscură și degradată. Atracția spre morbid, dominantă a existenței lui Andrei Stoican, tulbură curgerea firească, pierdută în nimicuri, a vieții din mahala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
mahala Stoican crede că va putea să evadeze din atmosfera ei terifiantă, să pedepsească, în numele unei legi nescrise, lumea obscură și degradată. Atracția spre morbid, dominantă a existenței lui Andrei Stoican, tulbură curgerea firească, pierdută în nimicuri, a vieții din mahala. Observația socială - studentul și publicistul înregimentat în mișcarea naționalistă de dreapta, socialistul veșnic urmărit și persecutat, funcționarul conștiincios și plafonat, femeile care își vând trupurile - se îmbină cu notația psihologică, pentru a sugera o atmosferă și mentalități caracteristice. O tușă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
majore ale neamului, ca mod de a-și petrece timpul liber etc. Interesante și capabile de a constitui o cercetare individuală mai târziu sunt, la acest nivel al lucrării, descrierile sociale ale marginalilor, cuprinși de autor în sintagma „băcăuanul de mahala”, domnul Popa surprinzând fenomenul prostituției și al violenței urbane, al declasării, al alienării omului tradițional în contactul traumatizant uneori cu orașul. La acest fond al abordării subiectului se adaugă Introducerea, utilă pentru demers în ansamblu, cu o prezentare rezonabilă a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acesta a ales să-și consume propriul timp liber. Astfel, folosind cu precădere informațiile preluate din documentele de arhivă și din presa timpului, am căutat să surprindem viața cotidiană locală prin intermediul următoarei tipologii a băcăuanului - Familistul, Mondenul, Patriotul, Băcăuanul de mahala. De un real folos s-au dovedit a fi și documentatele analize ale cotidianului băcăuan realizate de criticul și istoricul literar Constantin Călin. În acest sens, am descoperit în studiile cuprinse în volumele trilogiei Dosarul Bacovia, dar și în articolele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
superioară. Aici, de-a lungul secolului al XV-lea, privilegiile nu sunt consemnate decât cu titlu de excepție - dreptul de „etapă și depozit” pentru Suceava (ca un element pozitiv, acest fapt va stimula, conform unui document din anul 1461, apariția „mahalalei târgului Sucevei”, ceea ce ne indică inițierea unui proces de expansiune urbană) și scutirea de la plata „vămii mici” - „afară de cei ce vor aduce pește” - acordată locuitorilor din Vaslui (1491) și Bârlad (1495). Voievozilor din Moldova secolului al XV-lea nu le-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
confluența cu Trotușul; bisericile Sfinții Voievozi (1777) și Sf. Ioan Botezătorul (1815) - marcând extinderea orașului de-a lungul drumului sării; vechea biserică armenească (1808) și biserica Sfinții Împărați (1824) - indică extinderea orașului pe malul drept al pârâului Vâlcica, aici apărând mahalalele Văleni (cartier al negustorilor armeni) și Țărăncuța; biserica Sfânta Treime (1810) și biserica Sfinții Apostoli (1832) din Vâlcele - indică creșterile teritoriale din aceste mahalale periferice”. Totuși, explozia urbanistică înregistrată de localitatea Târgu Ocna avea să-și arate limitele în foarte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și biserica Sfinții Împărați (1824) - indică extinderea orașului pe malul drept al pârâului Vâlcica, aici apărând mahalalele Văleni (cartier al negustorilor armeni) și Țărăncuța; biserica Sfânta Treime (1810) și biserica Sfinții Apostoli (1832) din Vâlcele - indică creșterile teritoriale din aceste mahalale periferice”. Totuși, explozia urbanistică înregistrată de localitatea Târgu Ocna avea să-și arate limitele în foarte scurt timp. De-a lungul secolului al XIX-lea, atractivitatea scăzută a economiei locale, profilul slab al sectorului industrial și, în special, concurența acerbă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bipolară, având în cursul pârâului Cuejdi o veritabilă linie de demarcație: vechea vatră domnească din partea dreaptă a pârâului a avut o conducere distinctă (Eforie și, ulterior, Primărie), în vreme ce în partea stângă a Cuejdiului, pe marile moșii boierești, se vor dezvolta mahalalele Mărăței și Poștei. Apariția acestora din urmă a fost posibilă grație locurilor de casă pe care marii boieri le-au oferit târgoveților în schimbul plății unei chirii (bezmăn), „care consista dintr-o dare anuală, stabilită după o clasificare a acestor locuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în posesia unei părți din moșia Mărgineni, cuprinsă între malul Hociung și Șoseaua Domnească. Orașul își extinde astfel intravilanul spre Nord, peste apa Bărnatului, până la „podul Beizadelii Costache de la Săucești”, dar și spre Câmpul Poștei, acolo unde se va dezvolta mahalaua calicimii. În zona sudică și sud-vestică orașul nu s-a putut extinde datorită megieșiei cu Țarina comunală, rezervată exclusiv practicilor agricole ale locuitorilor. Dincolo de hotarul sudic al orașului, în anul 1890, s-a înființat Satul Nou (numit în perioada interbelică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la inițiativa primarului liberal Constantin Zlotescu, satul va fi înglobat Bacăului - pentru o scurtă perioadă de timp - din dorința de a crea pentru viitor „perspectivele dezvoltării orașului”. După cum ne indică unele surse, în anul 1832 orașul era format din dou) mahalale, denumite ciastii - despărțire sau secție a unui oraș -, numele lor fiind împrumutate din spectrul cromatic: Roșie și Neagră. Odată cu trecerea anilor, datorită creșterii demografice, numărul ciastiilor a crescut, astfel că în anul 1845 existau patru astfel de mahalale: Albă, Verde
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din dou) mahalale, denumite ciastii - despărțire sau secție a unui oraș -, numele lor fiind împrumutate din spectrul cromatic: Roșie și Neagră. Odată cu trecerea anilor, datorită creșterii demografice, numărul ciastiilor a crescut, astfel că în anul 1845 existau patru astfel de mahalale: Albă, Verde, Roșie și Galbenă. Trebuie remarcat faptul că la data realizării „Dicționarului geografic al județului Bacău” (1895), Ortensia Racoviță consemnază aceeași tradiție a împărțirii administrative a orașului în „patru subîmpărțiri, secții sau culori”. Semnificațiile ce se ascund în spatele acestor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
statutului social al locuitorilor din respectivele cartiere. O astfel de compartimentare administrativ-comunală pe criterii de apartenență la diferitele categorii socio profesionale ne este indicată chiar de Grigore Grigorovici: „(...) se mai găseau în Bacău (la mijlocul secolului al XIX-lea, n.n.) câteva mahalale, care purtau numele de boierești, negustorești, a calicimei”. La nivelul primei jumătăți a secolului al XIX lea, ciastiile erau prezente și în alte orașe ale Moldovei. În Galați, spre exemplu, odată cu aplicarea prevederilor Regulamentului Organic, orașul a fost împărțit „în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a calicimei”. La nivelul primei jumătăți a secolului al XIX lea, ciastiile erau prezente și în alte orașe ale Moldovei. În Galați, spre exemplu, odată cu aplicarea prevederilor Regulamentului Organic, orașul a fost împărțit „în patru ciastii, ce cuprindeau cele unsprezece mahalale”. Ciastiile gălățene sunt menționate și de documentele care au luat în discuție reorganizarea polițienească a orașului după sistemul rusesc. Astfel, pe 18 mai 1840 apar la Galați primele instrucțiuni ale Departamentului Trebilor din Lăuntru, care fac referire la „(...) curățirea și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de case reparate și 59 de împrejmuiri. La începutul secolului al XX-lea, Primăria Bacău a inițiat un amplu proces de demolare a caselor cu o structură de rezistență precară. Desfășurate pe parcursul intervalului 1904 1919, lucrările au afectat în special mahalalele orașului. Cu o intensitate relativ scăzută, acest proces s-a manifestat chiar și în zonele ultracentrale ale Bacăului (strada Mare, strada I. S. Sturdza etc), acolo unde, din loc în loc, mai puteau fi văzute case ce riscau să se prăbușească
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu ajutorul unor felinare sprijinite pe stâlpi, în care ardeau lumânări de seu. Sistemul de iluminare cu ajutorul fânarelor (felinareloră este descris de Costache Radu în felul următor: „(...) în centru erau fânare cam la 100 de stânjeni (aproximativ 200 metri), iar prin mahalale, la o depărtare și mai mare, câte un par înfipt în pământ avea în vârf un fânar mic și în fânar o lumânărică de său, (...ă se aprindeau de niște oameni care se numeau fanaragii, ce făceau apoi și paza
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de fanaragii, care aveau în grijă 157 de lămpi”. Situația s-a menținut până în 1867, când, la inițiativa primarului Gh. Negel, în centrul Bacăului au fost instalate mai multe lămpi cu gaz (petrol lampantă - Costache Radu vorbește de „aproximativ 100” -, mahalalele fiind iluminate în continuare cu lumânări. Primele proiecte, ce au vizat introducerea curentului electric pentru iluminatul public local, datează din anul 1893. În acest an, firma Siemens & Halske din Viena a înaintat Primăriei Bacău un proiect complex de electrificare a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
s-a încheiat la ora 16,40, odată cu „înapoierea la gară”. În drumul ei spre București, principesa lăsa în urmă un oraș ce câștigase, prin foc, un cartier modern, acolo unde, cândva, până la izbucnirea primei vâlvătăi, trona disgrațios o vajnică mahala. Despre modul în care au perceput contemporanii incendiul din 16 mai 1926 ne vorbește următorul fragment dintr-o pledoarie ținută de avocatul băcăuan I. I. Stoican, în cadrul unui proces în care apăra un comerciant bănuit a-și fi dat singur
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bistrița. Treptat, odată cu popularea malului drept al Bistriței (viitorul cartier evreiescă, dar și a zonei de Nord-Vest a orașului, pe nucleul stradal mai sus amintit a fost creată, în mod haotic, nereglementat, o complexă încrengătură de ulițe: cele deschise în mahalaua Poștei (1850-1851), ulița de lângă biserica Sfinții Împărați (1851), ulița din zona de Nord a bisericii Precista (viitoarea stradă Lecca) ș.a. Un document din anul 1865, intitulat „Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău”, ne oferă următoarea statistică a străzilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
XX-lea, atunci când administrația locală a demarat, cu rezultate modeste, procesul reglementărilor din domeniul construcțiilor. De aici a rezultat un peisaj haotic, deconcertant, scăpat de sub control, specific orașelor dezvoltate spontan: rețea de străzi lipsite de direcționare, multe dintre ele, înfundate, mahalale dominate de construcții precare, ridicate printre mici unități industriale, ce devin de nelocuit din cauza lipsei de spații publice și de servicii igienice elementare - apă curentă, scurgere, colectarea gunoiului etc. Acest decor produs de o politică de tipul „laissez faire”, demonstrează
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
amestecați în grupurile de țărani, vorbind cu ei și dându-le aceleași sfaturi nepatriotice ca și soldaților”. Pe lângă timidele activități propagandistice, primăvara agitată a anului 1907 s-a manifestat în Bacău atât prin „afișarea icoanelor la ferestrele caselor din zona mahalalelor”, cât și prin creșterea numărului petițiilor adresate primarului. În cazul acestora din urmă, principala nemulțumire era legată de micșorarea suprafeței agricole comunale, în special de repetatele „decupări” ale Țarinei orașului. Dintr-o altă perspectivă, nemulțumirile unor locuitori au atins și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dezechiparea pentru scăldat avea loc fie în localul de baie, fie la o distanță de cel mult cinci metri față de malul apei; dincolo de această limită, nimeni nu avea voie să se afișeze în costumul de baie. IV. E. Băcăuanul de mahala După cum ne indică sursele literare și arhivistice, Bacăul, la fel ca majoritatea orașelor din vechiul Regat, a fost, de la începutul modernității și până la sfârșitul perioadei interbelice, o vastă „periferie” ce a gravitat în jurul unui centru restrâns, în care s-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și până la sfârșitul perioadei interbelice, o vastă „periferie” ce a gravitat în jurul unui centru restrâns, în care s-au concentrat atât conducerea administrativă cât și elita comercială locală. De bunăseamă, acest profil citadin a permis apariția și dezvoltarea năravurilor specifice mahalalei. Mai mult decât atât, în cel de al patrulea deceniu al secolului al XX-lea acestea se instalaseră chiar și în centrul orașului, riscând să-l compromită definitiv. Prostituția și alte forme ale conduitelor imorale Deși problematica dezvoltată de acest
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trei ca plată de locuință, încălzire, mâncare, serviciu și spălatul rufelor” ș.a. Legislația națională din domeniu, oferea prostituatelor dreptul la liberă practică, atât în casele de toleranță, cât și pe cont propriu. Cele mai multe proveneau din mediul rural sau din zona mahalalelor, un eșantion important fiind recrutat din rândul servitoarelor. În general, motivele pentru care șeful poliției locale refuza să semneze actele „de muncă” pentru aspirantele la profesia de prostituată gravitau în jurul ideii de conduită imorală și scandaloasă. Pe lângă îndatoririle legate de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sfârșitul lunii februarie a anului următor, atunci când, grație raziilor întreprinse de angajații Poliției Bacău, „hoții au fost, în sfârșit, descoperiți și arestați”. Portretizările huliganilor, surprind un anumit tip de resemnare în fața acestei situații: „(...) apași ascunși de lumina zilei în bârloagele mahalalelor, începând a porni după pradă de îndată ce înserează și izbutind adesea, prin îndeletnicirea lor mizerabilă, să aducă actul la sfârșit favorabil, jefuind și sădind întristarea în sufletele celor năpăstuiți”. Paleta obiectelor ce suscitau atenția hoților era extrem de variată. Practic, se fura
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
XX-lea, atunci când administrația locală a demarat, cu rezultate modeste, procesul reglementărilor din domeniul construcțiilor. De aici a rezultat un peisaj haotic, deconcertant, scăpat de sub control, specific orașelor dezvoltate spontan: rețea de străzi lipsite de direcționare, multe dintre ele, înfundate, mahalale dominate de construcții precare, ridicate printre mici unități industriale, ce devin de nelocuit din cauza lipsei de spații publice și de servicii igienice elementare - apă curentă, scurgere, colectarea gunoiului etc. Acest decor demonstrează slaba implicare a administrației în dezvoltarea urbanismului local
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]