4,066 matches
-
Dan D. Farcaș (nume complet: Dezideriu ; n. 1 aprilie 1940, Reșița) este un matematician, informatician, scriitor, cercetător român al fenomenului OZN și al civilizațiilor extraterestre. A absolvit facultatea de matematică și fizică la Timișoara. Are un doctorat în matematici la Universitatea București. Din 1962 a lucrat ca informatician la calculatorul electronic MECIPT-1, de la Institutul
Dan Farcaș () [Corola-website/Science/308653_a_309982]
-
(n. 1598, Milano - d. 30 noiembrie 1647, Bologna) a fost un matematician și călugăr iezuit italian. Cartea sa fundamentală este Geometria indivisibilius continuorum unde și-a publicat cercetările sale privind cercurile, elipsele, sferele, triunghiurile, paralelogramele, cilindrii și trunchiurile de con. El a ajuns sa pună în evidență o metodă - Principiul lui Cavalieri
Bonaventura Cavalieri () [Corola-website/Science/308728_a_310057]
-
ceea ce Cavalieri numea "indivizibil" va obține ulterior numele de "element diferențial". Această metodă a fost preconizată de Johannes Kepler și a fost perfecționată de Cavalieri. Paternitatea descoperirii a fost contestată de Roberval. Cavalieri a fost criticat mult timp de către unii matematicieni, care au considerat că metoda indivizibililor nu ar fi geometrică. Prin rezultatele pe care le dădea, Cavalieri s-a impus în atenția tuturor matematicienilor din Italia, Franța și Anglia, ca Pascal, Wallis, Chasles, Kepler etc. Metoda lui Cavalieri l-a
Bonaventura Cavalieri () [Corola-website/Science/308728_a_310057]
-
Cavalieri. Paternitatea descoperirii a fost contestată de Roberval. Cavalieri a fost criticat mult timp de către unii matematicieni, care au considerat că metoda indivizibililor nu ar fi geometrică. Prin rezultatele pe care le dădea, Cavalieri s-a impus în atenția tuturor matematicienilor din Italia, Franța și Anglia, ca Pascal, Wallis, Chasles, Kepler etc. Metoda lui Cavalieri l-a ajutat pe Kepler să rezolve majoritatea problemelor sale de astronomie. Cavalieri a efectuat cudratura spiralei lui Arhimede prin integrare în coordonate polare. De asemenea
Bonaventura Cavalieri () [Corola-website/Science/308728_a_310057]
-
(n. 8 februarie 1700 - d. 8 martie 1782) a fost un matematician elvețian. Membru al celebrei familii Bernoulli, a fost fiul lui Johann Bernoulli și a avut ca frați pe Nicolaus II Bernoulli și Johann II Bernoulli. S-a născut la Groningen. Având aptitudini multilaterale, a dus mai departe tradiția familiei, dedicându
Daniel Bernoulli () [Corola-website/Science/308726_a_310055]
-
Științe din Sankt Petersburg. A fost membru de onoare al acestei academii, în publicațiile căreia a tipărit 47 de memorii științifice. A purtat corespondență cu Antioh Dimitrievici Cantemir. sa născut în Groningen, în Țările de Jos, într-o familie de matematicieni distinsa. [2] Familia lui Bernoulli a venit inițial din Anvers, la acel moment, în Spania Țările de Jos, dar a imigrat pentru a scăpa de persecuția spaniolă (hughenoților). După o scurtă perioadă petrecută în Frankfurt, familia s-a mutat la
Daniel Bernoulli () [Corola-website/Science/308726_a_310055]
-
a publicat-o înainte de "Hydrodynamica". În ciuda încercărilor lui Daniel la reconciliere, tatăl său a purtat pică până la moartea sa. [4] În jurul valorii de vârsta școlară, tatăl său, Johann, l-a încurajat să studieze afaceri, acolo fiind recompense sărace așteaptă un matematician. Cu toate acestea, Daniel a refuzat, pentru că el a vrut să studieze matematica. Mai târziu, el a cedat dorinței tatălui său și a studiat afaceri. Tatăl său la rugat apoi să studieze în medicină, iar Daniel a fost de acord
Daniel Bernoulli () [Corola-website/Science/308726_a_310055]
-
George Ferdinand Ludwig Philipp Cantor (3 martie 1845 la Sankt Petersburg - 6 ianuarie 1918 la Halle) a fost un matematician german. Este considerat creatorul teoriei moderne a mulțimilor. Cantor s-a născut în 1845 în vestul coloniei Sankt Petersburg din Rusia într-o familie de origine evreiască din Portugalia. George, cel mai mare din cei șase frați, era un violonist
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
acordat lui Cantor titlul de "Doctor Honoris Causa", dar acesta a fost prea bolnav pentru a primi personal această numire. A murit pe 6 ianuarie 1918 în sanatoriul unde și-a petrecut ultimul an de viață. Cantor a fost un matematician profund și a urmărit problemele noi, moderne. El a devenit faimos datorită teoriei sale despre mulțimi, ce a devenit, mai ales din punct de vedere filozofic, o teorie fundamentală în matematică. Cantor a stabilit importanța corespondenței unu la unu între
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
Opera lui Cantor era de un mare interes filosofic, lucru de care el era foarte conștient. Teoria lui Cantor privind numerele transfinite a fost de la început privită ca așa de intuitiv contrară - și chiar șocantă - încât a întâmpinat rezistență din partea matematicienilor contemporani, precum Leopold Kronecker, Henri Poincaré, iar mai târziu Hermann Weyl și Luitzen Egbertus Jan Brouwer, în timp ce Ludwig Wittgenstein a ridicat obiecții filosofice. Câțiva teologi creștini (mai exct neoscolasticii) au văzut opera lui Cantor ca o provocare la unicitatea infinității
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
cu prima ocazie teoria numerelor transfinite cu panteismul. Criticile dure au fost acoperite însă de considerațiile internaționale. În 1904 Societatea regală din Londra i-a acordat lui Cantor Medalia Silvestru, cea mai mare onoare ce o putea oferi. Astăzi, majoritatea matematicienilor, care nu sunt nici constructiviști, nici finiști acceptă opera lui Cantor privind mulțimile transfinite și aritmetica, recunoscându-le ca o schimbare de paradigmă. Astfel, matematicieni ca: Hadamard, Hurwitz, Hilbert au adus omagii lui Cantor la Congresul ținut la Zürich în
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
acordat lui Cantor Medalia Silvestru, cea mai mare onoare ce o putea oferi. Astăzi, majoritatea matematicienilor, care nu sunt nici constructiviști, nici finiști acceptă opera lui Cantor privind mulțimile transfinite și aritmetica, recunoscându-le ca o schimbare de paradigmă. Astfel, matematicieni ca: Hadamard, Hurwitz, Hilbert au adus omagii lui Cantor la Congresul ținut la Zürich în 1897. Prin 1900, teoria infinitului a condus la antinomii prin apariția teoremelor lui Richard Arthur, Bertrand Russel, Alfred North Whitehead, Kurt Grelling și alții. La
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
(n. 30 martie 1892 - d. 31 august 1945) a fost un matematician polonez, cunoscut prin lucrările sale de teorie a funcțiilor și de analiză funcțională. A introdus în matematică noțiunea cunoscută ulterior sub numele de spațiu Banach. s-a născut în 30 martie 1892 în Ostrowsko, la 50 km de Cracovia, în
Stefan Banach () [Corola-website/Science/308232_a_309561]
-
ani, își ia diploma. Din cauza sănătății sale nu a fost înrolat în armată în Primul Război Mondial. Și-a obținut existența prin predare la gimnazii și lucrând la o librărie. În 1916 va deveni discipolul profesorului Hugo Steinhaus, un renumit matematician din acea perioadă, cu care va avea o relație specială, și prin care își va cunoaște viitoarea soție, Lucja Braus. Prin acest profesor își face lucrarea de diplomă, care va fi publicată în 1922, cuprinzând ideile principale ale analizei funcționale
Stefan Banach () [Corola-website/Science/308232_a_309561]
-
(n. 29 martie 1912, Arad - d. 6 februarie 1992, București) a fost un matematician român, membru al Academiei Române (din 1963). A fost profesor la Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Cariera universitară și-a început-o în 1935 ca asistent la Școala Politehnică din Timișoara. A adus contribuții în domeniile mecanicii fluidelor
Caius Iacob () [Corola-website/Science/308258_a_309587]
-
În matematică, pentru seriile de puteri leagă limita unei serii de puteri de suma coeficienților acesteia. A fost denumită astfel în cinstea matematicianului norvegian Niels Henrik Abel. Fie formula 1 un șir de numere reale sau complexe și fie o serie de puteri cu coeficienții "a". Dacă seria formula 3 este convergentă, atunci În cazul special în care toți coeficienții formula 5 sunt reali și pozitivi
Teorema lui Abel () [Corola-website/Science/307519_a_308848]
-
trei ori mai mare decât aria cercului generator. În 1658, Christopher Wren a demonstrat că lungimea unei cicloide este de patru ori mai mare decât diametrul cercului generator. Cicloida a fost numită „Elena geometrilor” deoarece a cauzat certuri frecvente între matematicienii secolului al XVII-lea. Cicloida care trece prin origine, creată de un cerc cu raza "r", este formată din punctele ("x","y") cu unde "t" este un parametru real, egal cu unghiul cu care este rotit cercul generator. Această curbă
Cicloidă () [Corola-website/Science/307561_a_308890]
-
arheologie la Universitatea București, ulterior director al Institutului de Arheologie și al șantierului de la Histria, respectiv academician. Florica C. Moisil (1909-1977), mama ei, cercetător la Biblioteca Academiei, a fost fiica lui Constantin Moisil, întemeietorul numismaticii științifice în România și sora matematicianului Grigore C. Moisil. A urmat Liceul Clasic, apoi, între anii 1956 și 1961, Facultatea de Istorie din București, specialitatea Istorie antică și arheologie. După absolvirea facultății, a lucrat în învățământul superior ca profesoară de istorie antică la Facultatea de Istorie
Zoe Petre () [Corola-website/Science/307725_a_309054]
-
(n. 19 iulie 1955, în satul Coșnița, raionul Dubăsari, actuala Republică Moldova) este un poet, publicist, matematician și editor român. S-a născut la data de 19 iulie, 1955, în satul Coșnița din raionul Dubăsari. În 1977, absolvește Facultatea de Matematică și Cibernetică a Universității de Stat din Moldova, Chișinău. Între 1982 și 1985 este doctorand la
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
bolii, ci nu drept cauza lor. În perioada renașterii (1600 - 1700) patologia vegetală încearcă să se elibereze de dogmele medievale. În manualele de agricultură încep a fi descrise și bolile plantelor de cultură. "Leonardo da" "Vinci," renumit pictor, sculptor, arhitect, matematician, a studiat dinamica uscării caisului și a încercat să combată boala prin tratarea pomilor cu diferite produse chimice. În 1753 apare lucrarea lui "K. Linne" “"Species plantarum"”, în biologie fiind introdusă denumirea binară a speciilor. "Tournefort "(1705) clasifică bolile plantelor
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
(n. 7 iulie 1906, Brăila - d. 25 decembrie 1981, București) a fost un matematician și statistician român, membru titular al Academiei Române. Împreună cu Octav Onicescu a pus bazele Școlii matematice românești de teoria probabilităților și statistică matematică. În 1908, familia Mihoc s-a mutat la București. Aici, a urmat școala elementară și liceul „Gheorghe Șincai
Gheorghe Mihoc () [Corola-website/Science/306670_a_307999]
-
prezicătoare similare. Termenul numerolog poate fi folosit pentru cei care au încredere în tipare numerice și trag concluzii pseudoștiințifice din ele, chiar dacă acei oameni nu practică numerologia tradițională. De exemplu, în 1997 în cartea sa: "Numerology: Or What Pythagoras Wrought", matematicianul Underwood Dudley folosește termenul pentru a discuta despre practicanți ai principiului undelor Elliott de analiză a pieței de valori. Numere ajunse celebre sunt acele numere care au intrat în istorie. Prin folosirea diferitelor cifre, evreii au căutat să descifreze voința
Numerologie () [Corola-website/Science/307909_a_309238]
-
Jean le Rond D’Alembert sau Jean Le Rond d’Alembert (n. 16 noiembrie 1717, Paris, d. 29 octombrie 1783, Paris) a fost un matematician, fizician, filozof și enciclopedist francez. Rezultatele sale din domeniul matematicii, în particular cele legate de rezolvarea ecuațiilor diferențiale și de derivatele parțiale, au găsit aplicații imediate în fizică și astronomie. Mai multe noțiuni din matematică și fizică au primit numele
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
1708 de către Charles-René Reynaud (profesorul cu care D'Alembert a studiat elementele de bază ale matematicii). În 1742, la vârsta de 24 de ani, a fost numit asistent la secția de astronomie a Academiei de Științe (unde era coleg cu matematicianul Alexis Clairaut). În 1743 a publicat faimosul său „"Traité de Dynamique"” (Tratat de dinamică), acesta fiind considerat de către specialiști treapta din istoria mecanicii ce face legătura între contribuțiile lui Newton și cele ale lui Lagrange. La 28 de ani (în
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
originală dată de d'Alembert. În 1750, a adus o contribuție esențială în noțiunea generală a numerelor iraționale. O altă contribuție importantă, în analiza matematică, o constituie crearea, în 1768, a teoriei seriilor divergente, completată și dezvoltată ulterior de alți matematicieni. În acest sens, „"Criteriul raportului (D'Alembert)"” pentru convergența seriilor numerice se enunță astfel: Fie formula 2 o seriie numerică cu termeni strict pozitivi pentru care raportul formula 3 tinde către limita formula 4. Atunci: D'Alembert s-a ocupat și de rezolvarea
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]