3,308 matches
-
pentru ziare . cataloage . aranjamente culinare 7481.24 Servicii fotografice pentru ceremonii Această subclasa elementară include: - servicii constând în fotografierea sau filmarea cu camera video a evenimentelor cum sunt nunți, ceremonii de absolvire, convenții, recepții, parade de modă, evenimente sportive și mediatice și orice alt eveniment de interes curent Această subclasa elementară nu include: - servicii ale agențiilor de știri, clasificate în 9240.10 �� 7481.25 Servicii de fotografiere aeriană Această subclasa elementară include: - servicii constând în fotografierea peisajelor, a structurilor și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
aproape de 16:8 (adică, din cele 24 de unități pe care le are la dispoziție, Consiliul Județean Argeș va Încerca să cheltuiască cât mai puțin, undeva În jurul valorii de opt unități). Situația descrisă mai sus este ceea ce, probabil, În limbaj mediatic, s-ar putea numi „a fi responsabil pentru gestionarea banului public”. În analiza de rețea socială, comportamentul actorilor este definit În termeni de „raționalitate” (maximizarea beneficiilor și minimizarea costurilor). În ce situații rețeaua de schimb nr. 1 Își modifică punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În contul firmelor T4 și P4, vor intra câte 24 de unități care devin, din unități publice, unități private. Din rețeaua de schimb nr. 2, constatăm că firmele care au Încheiat relații de schimb cu CJ Argeș sunt, În limbaj mediatic, „apropiate de PSD”. În limbaj de rețea, Între CJ Argeș și T4, respectiv P4, există, pe lângă legături de schimb, și legături tari1. De fapt, este vorba, pe de o parte, despre o legătură tare de rudenie Între I.M. (președintele CJ
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
plantați adînc în pămîntul patriei, ne taie și acum calea și respirația în marile intersecții băsești, negăsindu-se minte și voință să le pună la pămînt. În ce mă privește, mi-am confecționat în ultimii zece ani un dezabuzat hobby mediatic din revenirea, iar și iar, fără zăbavă și fără speranță, la dinozaurii cu picamere, seceri și ciocane, urcați cîndva, în epoci de aur, pe nobila arhitravă neoclasică a Universității ieșene, și rămași țepeni acolo, neclintiți nici de voința cutremurelor care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sufletul la gură o emisiune t.v., denumită, cam sumbru orwellian, Big Brother-ul televizat, însă neavînd nici în clin nici în mînecă cu lumea spectrală a "marelui frate" roșu din celebrul roman. Deși, extrapolînd, să spunem că mai toate găselnițele mediatice din lumea contemporană fac enorme concesii gustului comun, comunitarismului latent. (Chiar dacă, pentru Occident, aceasta nu poate îmbrăca decît haina lejeră a divertismentului.) Iată însă că nu chiar despre divertisment e vorba în emisiunea-mamut-non-stop, denumită (inconștient) Big Brother și în care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-i întind mîna. Merci, Annie, voi reveni pentru lectură." Încîntător! zicem la rîndu-ne, nu? Amor postmodern. Se cunosc la un Internet Café și, în cîteva minute, dialogul lor amoros atinge cotă maximă. El zice: "Contemplu ideea unui peep show mediatic: să-mi pun pe web site-ul propriu (www.cristi,f2.com.) eboșele următorului party, ca un fel de work-in-progres consumat sub ochiul public; ce zici?" Ea: "Miștooo, foarte mișto! Dar află de la mine: anonimatul e condiția țuț a surfer-ului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unui Iliescu ce vrea să ne convingă că fanul lui din mulțime, care acum cinci ani urla ceva cu... președinte permanent, e chiar inevitabila realitate. De ce, în fond, un festival enescian de talia celui actual n-ar beneficia, și el, mediatic, de înaltul patronaj al șefului statului (chiar dacă, să zicem, statul ăsta nu e cel al lui Enescu, ci republica instaurată de tancurile rusești), de ce înalta muzică nu ar primi obolul capului țării? Dar, care cap? Care țară? Cine s-ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
da, aici, la Foișor, s-a născut Majestatea Sa. Țară tristă, plină de umor, nu? 16 decembrie Ce ar mai fi fost de spus despre divinul monstru sacru? Tot secolul trecut acaparîndu-și-l de altfel în exclusivitate își consumase cvasitotal rezervele mediatice, bibliotecile (fie ele ale Congreselor sau nu) deveniseră neîncăpătoare pentru nesațiul exegetic picassian. Ș totuși mai rămăsese un loc de lățimea unui îngust cotor în care să încapă cartea nepoatei pictorului, Marina (evident, Picasso, evident, pentru că misticul nume avea să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de un Brezianu, reușind, prin nativa-i eleganță și discreție, să-și continue exegeza brâncușiană. Ar fi ipocrizie să nu recunoaștem că tot răul acesta totalitar a fost spre binele celor doi mari rămași, ei beneficiind astfel de atuul difuziunii mediatice occidentale și fiind, cel puțin pînă acum, cei mai cunoscuți români în lume. Cărora li se alătură în cu totul alte conjuncturi temporale Ionescu și Brâncuși. România e totuși aici, există, se știe că există. Se va ști și mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
informațional și capacitățile de a prelucra informația. După cum, dacă privim viața individuală și colectivă mai larg și În procesualitatea ei, rămâne grava Întrebare: rațional pentru ce și pentru cine? De altminteri, problematica accesului la informație, oferta ei selectivă din partea surselor mediatice, blocajele și distorsiunile ce pot interveni În Însușirea și procesarea ei constituie din ce În ce mai pronunțat tema centrală nu numai pentru psihologia cognitivă și cogniția socială, ci și pentru sociologi și economiști. Importanța informației, atât În comportamentul individual, cât și În cel
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
București, Editura Tritonic, 2004 (184 p.) A asculta radioul aproape că face parte din viața oricăruia dintre noi. Relația care se stabilește Între cel care ascultă și animatorii sau prezentatorii emisiunilor de radio diferă de legătura realizată de alte canale mediatice - și vorbesc aici, În special, de televiziune. Acesteia din urmă Îi stau la Îndemână mai multe mijloace de comunicare, sprijinindu-se, Îndeosebi, pe elemente vizuale - culoarea, lumina, Îmbrăcămintea și gesturile actorilor alcătuind un mediu atractiv și plin de expresivitate. Radioul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reamintește prin ipostazele, implicările și consecințele acțiunii lui. Liviu Antonesei ne vorbește, pe pielea lui, de cenzura noastră, cea de toate zilele, de formele insinuării, ca și de unele strategii de evitare a acesteia. Laurențiu Șoitu, tot Într-un registru mediatic, ne amintește despre temerile, renunțările la opinie, autoabandonările și dedublările omului de presă. Liviu Chelcea și Puiu Lățea interoghează modul de consum, statornicit În comunism, radiografiind (printr-un studiu de caz) modul de structurare a „culturii” penuriei prin practici speciale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mândri de rolurile ce li s-au distribuit și de beneficii: recompense În bani, uniforme, poziții distincte față de cei din afara jocului. În al cincilea, dar nu În ultimul rând, cei ce au gestionat evenimentul l-au transformat Într-un spectacol mediatic. A fost clar că totul nu a fost expresia unei pasiuni care ține de educație și de personalitatea protagoniștilor, ci o Înscenare de natură să distribuie roluri, să instituie bariere, să consfințească poziții, să impresioneze pe cei de rând, să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vlahilor din sud-estul Serbiei 2 71-88 Geacu, Sorin, Dușan, Stoian Grădinăritul Într-un sat din sudul Moldovei - Drăgușeni (jud. Galați) 4 267-276 Fetchenhauer, Detlef Irrationality and automaticity in human behavior from an evolutionary human perspective 3 145-178 Fulga, Gheorghe Sistemul mediatic și sfera politică 4 186-195 Ghețău, Vasile Declinul demografic al României: ce perspective? 2 5-41 Grecu, Mihai, Andrysek, Oldrich Dreptul la educație În Regiunea transnistreană a Republicii Moldova și atitudinea comunității internaționale 2 89-105 Grofșoreanu, Cornel Influența industrializării asupra țăranului român
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de apă din Republica platoniciană strălucirea paradoxală a transcendenței, modul ei apofatic? Gîndirea simbolică și analogia inversă Totuși, s-ar putea obiecta, pe bună dreptate, că opusele în tensiune pe care ni le tot perindă sub ochi spectacolul public și mediatic (de la euroscepticism vs euroentuziasm la fast-food vs Jamie Oliver, lăsînd la o parte criza actuală și ciorovăielile politice curente) nu au nimic de-a face cu zenitul transcendent. țin, dimpotrivă, de treburile curente ale omului, de negoțul pragmatic cu sine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
privește realul de la ambele capete, din ambele puncte de vedere, cel perspectival și cel trans-perspectival. Ea identifică în împrejurările cele mai banale oglindirea transcendenței, în lucrurile umile răsfrîngerea celor supreme. De aceea, poate pregăti întrucîtva întîlnirea ochilor. Spectacolul public și mediatic, spectacolul vieții noastre curente, cu toată contingența lui prea adesea derizorie, nu constituie, pentru această gîndire, un material inutilizabil. Dimpotrivă. Contingența lui are destulă distanță față de absolut încît să producă tensiune simbolică. Faptul că ne include, că îi sîntem actori
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să se situeze participativ și totodată în distanță față de el : fiind în lume ca și cum nu ar fi în ea, făptuind fără a se lăsa captivate de roadele faptei lor, acționînd prin simpla lor autoritate spirituală. Desigur că spectacolul public și mediatic continuă să dea vizibilitate unor forme de religie asociate, mai clar sau mai disimulat, cu puterea : tradiționalismul asociat cu puterea obișnuinței ; fundamentalismul asociat cu puterea literei, a ideologiei, a armei ; noile religiozități asociate cu revolta individualistă împotriva pretinsei puteri represive
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Kessel (2011), care explică modurile în care este înțeles populismul în interiorul unei anumite țări. Pe baza unei analize empirice a principalelor surse ale presei scrise din Regatul Unit, autorii demonstrează că populismul tinde să primească o conotație negativă în spațiul mediatic și că adjectivul "populist" este adesea folosit ca sinonim pentru "popular". În context latino-american, populiștii aflați la putere nu doar că lansează atacuri la adresa mass-mediei, deoarece aceasta apără status quo-ul și interesele elitelor, ci fac și presiuni pentru aplicarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și interesele elitelor, ci fac și presiuni pentru aplicarea unor reforme menite să ducă la înființarea de noi trusturi media care să promoveze ideologia populistă. În esență, populismul nu crede în existența unei mass-medii independente, ci mai degrabă percepe peisajul mediatic prin lentila mahieistă a distincției între "poporul pur" și "elitele corupte". Pe de o parte, există o mass-media onestă și legitimă, care exprimă "voința poporului", iar pe de altă parte, există o alta, frauduloasă și antidemocratică, menită să apăre interesele
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să aibă legătură cu apropierea acestora de ideologia populistă. Cu cât guvernul stângist este mai populist, cu atât este mai vehementă critica la adresa mass-mediei și cu atât sporește intervenția statului spre a se asigura "democratizarea" accesului la exprimare în spațiul mediatic. O a cincea temă viitoare de analiză se referă la dezvoltarea unei abordări comparative originale a populismului în general și a relației ambivalente dintre acesta și democrație în special. Chiar dacă în cuprinsul acestui volum ne-am concentrat asupra populismului contemporan
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
impregnare timpurie, cu un model sociocognitiv fără alternative, reușea până la urmă să se insinueze ca model și ideal social. Această „impregnare” a individului, de către context, realizată prin experiențele sale în cadrul grupului social, prin comunicare socială (transmisie orală, interacțiuni instituționale sau mediatice) și prin însușirea limbajului natural, cotidian, expresie a cunoașterii spontane naive, Moscovici (1984) o mai numește și „sens comun”. O cunoaștere, fondată pe observarea mediului și experiențe proprii, sancționată de practică, ce se convertește apoi într-un „spirit colectiv” unificator
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
individului de a comunica cu alte persoane prin intermediul rețelei electronice, fără limitări impuse de timp sau spațiu. Industria TIME - Telecomunicații, Informații, Medii și Divertisment, forță motrice a erei informaționale - se formează pe baze noi din telecomunicații, ramura informaticii, precum și cea mediatică și de divertisment. Respectivele ramuri industriale, împreună cu infrastructurile lor - telefon, rețele de computere (internet), precum și televiziunea prin satelit sau cablu - se află astăzi într-o competiție acerbă pentru supremația asupra magistralelor globale de date. Industria computerelor deține rolul de precursor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
la tot ceea ce vine din afară". 43 2.3. "A treia cultură" strategie a comunicării interculturale Fred L. Casmir folosește prima dată termenul de "a treia cultură" și definește trei niveluri de analiză ale comunicării: * comunicare individuală; * comunicare organizațională; * comunicare mediatică. Comunicarea individuală în spațiul "culturii a treia" este una în care individul capătă abilitatea de a-și suspenda identitatea culturală temporar și acceptă diversitatea. Un astfel de individ va servi drept legătură în schimburile dintre culturi. El face posibil fluxul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
trebuie îndeplinite. Trăsăturile celei de "a treia culturi" sunt: * deschiderea fiind capabilă să absoarbe noi elemente pe care ulterior le dezvoltă; * expansivitatea putându-și lărgi granițele contextuale, fiind în stare să includă noi situații de comunicare individuale, organizaționale, instituționale sau mediatice; * sensibilitate la provocări răspunzând la noile solicitări provenite din ajustările și reajustările continue, necesare pentru alinierea percepțiilor și așteptărilor participanților (atât ale unora cu privire la alții, cât și ale ambilor referitoare la situația care îi obligă la colaborare și comunicare interculturală
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
trebuie susținută de câteva principii cu caracter de generalitate: asumarea diversității lingvistice; integrarea aspectelor religioase; corelarea diversității culturale cu drepturile omului; valorificarea aportului emigrației: exploatarea periferiei ca teren de învățare a diversității culturale; acordarea dreptului de vot imigranților; garantarea pluralismului mediatic, prin asumarea dimensiunii interculturale; formularea turismului cultural. Toate aceste aspecte implică intervenția domeniului politic, care din acest motiv va fi discutată în continuare. 2.17. Asumarea politică a alterității Comunicarea interculturală nu este independentă de evoluțiile istorice și de contextele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]