103,225 matches
-
diferite niveluri ale sistemului politic în funcție de ce anume va influența nouă reglementare. Deși instituțiile de la Bruxelles dețin rolul inițial în conturarea acestor politici, după cum am văzut anterior, statele joacă și ele un rol important. În conturarea strategiei față de Rusia, statele membre lucrează în cadrul structurilor asupra cărora Rusia și Uniunea Europeană s-au pus de acord în prealabil. La începutul stabilirii de relații cu Federația Rusă de multe ori s-a apelat la acorduri bilaterale. Însă cum structurile de la Bruxelles reglementau tot mai
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
reglementau tot mai multe aspecte pentru toate statele europene, s-a decis crearea unei relații directe bilaterale, dar nu intre Rusia și un stat individual, ci între Rusia și Uniunea Europeană ca actor internațional cu puterea de a reprezenta voința statelor membre în cadrul negocierilor.69 În acest context, sistemul pus în practică de UE face ca în problema relațiilor cu Rusia, pașii urmați să fie următorii: în cadrul summit-urilor UE-Rusia să se deschidă noi căi de dialog pe care mai apoi Comisia
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
de UE face ca în problema relațiilor cu Rusia, pașii urmați să fie următorii: în cadrul summit-urilor UE-Rusia să se deschidă noi căi de dialog pe care mai apoi Comisia Europeană le transformă în propuneri în urma consultării părții ruse. Statele membre se pronunța asupra noilor documente care vor fi adoptate cu ocazia unui nou summit. După cum menționam anterior, datorită acestui sistem, în crearea unei strategii față de Rusia contează nu doar muncă instituțiilor europene, dar și opinia statelor membre, care pot bloca
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
părții ruse. Statele membre se pronunța asupra noilor documente care vor fi adoptate cu ocazia unui nou summit. După cum menționam anterior, datorită acestui sistem, în crearea unei strategii față de Rusia contează nu doar muncă instituțiilor europene, dar și opinia statelor membre, care pot bloca procesul și cere o renegociere a documentului. Summit-urile UE-Rusia sunt întruniri bianuale din cadrul cooperării celor doi parteneri la care participă atât reprezentanți ai statelor membre și președintele Comisiei Europene, cât și președintele Federației Ruse pentru o
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Rusia contează nu doar muncă instituțiilor europene, dar și opinia statelor membre, care pot bloca procesul și cere o renegociere a documentului. Summit-urile UE-Rusia sunt întruniri bianuale din cadrul cooperării celor doi parteneri la care participă atât reprezentanți ai statelor membre și președintele Comisiei Europene, cât și președintele Federației Ruse pentru o trecere în revistă generală a situației colaborării precum și pentru discutarea viitoarelor acțiuni. În istoria summit-urilor UE-Rusia, s-a putut observa că în blocarea ultimelor negocieri au intervenit atât
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
părți cu importanță egală în conturarea viitoarelor acțiuni. Concluzia centrală a acestui capitol este aceea că Uniunea Europeană are probleme în "a vorbi cu o singură voce" în domeniul energiei. Din motive istorice sau pur și simplu din motive financiare statele membre au adoptat poziții diferite în ceea ce privește relația în domeniul energiei cu Federația Rusă, ceea ce a nu a făcut decât să crească vulnerabilitatea UE ca întreg. Reemergența a ceea ce Katinka Barych a numit "naționalism economic cu energia văzută ca un sector strategic
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
competitive, spre deosebire de situația actuală în care firmele naționale continuă să domine o anumita piața. Atenție specială trebuie acordată realizării unei rețele europene unice, unui plan de interconectare electrică, investiții în noi echipamente pentru a înlocui infrastructură veche; * Solidaritatea între statele membre trebuie mărită prin întărirea securității la furnizare, regândirea atitudinii europene față de stocurile de urgență și de prevenirea întreruperilor; * Un mix energetic sustenabil, eficient și divers cu accente puse pe politică în domeniul gazelor naturale; * Un demers comun în privința schimbărilor climatice
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
oprirea comerțului de carne pot fi interpretate ca semne ale unui șantaj din partea acestei țări, lucru ce vă demotiva Rusia să continue aprofundarea dialogului cu un actor slab din punct de vedere politic. Astfel, coordonarea dintre cele 27 de țări membre este foarte importantă dacă UE vrea să continue pe același drum că până acum. Există și posibilitatea ca în momentul de față, în condițiile lipsei de alti clienți stabili pentru piața energetică rusească, europenii să impună anumite condiții Rusiei. Totuși
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
de viziune ar putea fi benefică pentru viitorul relațiilor UE-Rusia.17 În acest context și România are un cuvânt de spus în calitatea sa de membru al Uniunii Europene. Întrucât interesele sale sunt în acord cu cele ale altor state membre din estul Europei, România trebuie să caute o colaborare mai apropiată în domeniul energetic cu aceste țări. În momentul de față proiectele energetice UE sunt propulsate înainte de interesele marilor state europene Germania în cazul Nord Stream sau Italia în cazul
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
5. 62 Rezoluția Consiliului European, OJC 262, 14-10-1985, p. 124. 63 Consiliul a folosit o rezoluție pentru realizarea planurilor în acest domeniu, însă acest document nu cere îndeplinirea obligatorie a punctelor sale, ci exprimă doar o dorință generală a statelor membre. 64 Giulia Nicchia, The Energy Issue în the EU-Russia Relations, Editoriale Scientifică, Napoli, 2008, p. 20. 65 Comisia Europeană, White Paper: An energy policy for the European Union, COM(95) 682, decembrie 1995, http://aei.pitt.edu/1129/01/ energy white
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
de Coudenhove promova ideea unității europene deoarece doar astfel Europa putea deveni o putere mondială, capabilă să facă față concurenței reprezentată în epocă de S.U.A., U.R.S.S. și Marea Britanie. Uniunea pan-europeană se baza pe reconclierea franco germană iar statele membre ale acestei uniuni se bucurau de drepturi egale. Primul congres al uniunii pan-europene a avut loc la Viena (1924); au participat reprezentanți din 24 de state europene. Proiectul uniunii federale europene Acest proiect a fost lansat de Aristide Briand
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Portugalia; 1992 = fost semnat Tratatul de la Maastricht care a intrat în vigoare în anul 1993; prin acest tratat CEE a devenit Uniunea Europeană; se dorea transformarea dintr-o uniune cu precădere economică într o uniune politică; asta înseamnă că toate țările membre ale UE vor acționa pe plan internațional, ca și când ar fi un singur stat, ceea ce va duce la creșterea puterii sale în lume. Se instituia cetățenia UE și se continua procesul de creare a uniunii economice și monetare. 1995 = Europa celor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
PE examinează și adoptă legislația comunitară, aprobă și monitorizează bugetul, exercită funcția de control asupra altor instituții comunitare, aprobă acordurile internaționale majore; România are 33 de europarlamentari; Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Miniștri): este format din reprezentanții guvernelor statelor membre; președenția este deținută, prin rotație, de fiecare stat membru, timp de 6 luni; principalele responsabilități ale Consiliului sunt pe probleme de cooperare interguvernamentală în domeniile politicii externe, de securitate, justiție și afaceri interne; României îi revin 14 voturi; Comisia Europeană
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
inițiativă în politici comunitare; Consiliul European: nu are, propriu-zis, statutul de instituție a UE dar are un rol important în trasarea priorităților și definirea orientărilor politice generale ale UE; este format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre; Curtea de Justiție; Curtea Europeană de Conturi care verifică legalitatea operațiunilor bugetului comunitar; Banca Europeană de Investiții (BEI) care finațează proiecte care duc la realizarea obiectivelor UE; Banca Centrală Europeană care este responsabilă de politica monetară a UE; Mediatorul european
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Europeană care este responsabilă de politica monetară a UE; Mediatorul european sau Ombudsman care investighează plângerile privind funcționarea defectuoasă a instituțiilor și a organismelor din cadrul UE; nu se ocupă de plângerile care privesc administrația națională, regională sau locală din statele membre; c) Unitate și diversitate în Europa contemporană Deviza Uniunii Europene este „unitate în diversitate”. Identitatea europeană cuprinde valorile comune pentru toate țările membre: democrația; drepturile omului; multiculturalism (diversitatea culturală într-o societate multietnică); La baza civilizației europene au stat: cultura
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
organismelor din cadrul UE; nu se ocupă de plângerile care privesc administrația națională, regională sau locală din statele membre; c) Unitate și diversitate în Europa contemporană Deviza Uniunii Europene este „unitate în diversitate”. Identitatea europeană cuprinde valorile comune pentru toate țările membre: democrația; drepturile omului; multiculturalism (diversitatea culturală într-o societate multietnică); La baza civilizației europene au stat: cultura greacă, dreptul roman, religia creștină. Diversitatea europeană are mai multe dimensiuni: diversitatea lingvistică; diversitatea religioasă; diversitatea politică; diversitatea economică; Identitatea națională nu intră
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
o declarație privind contactele și consultările dintre ele, în vederea elaborării unor obiective și dezvoltării cooperării. Grupul celor 77 era o reacție a preocupării noilor state independente pentru găsirea unor căi de cooperare și înlăturarea discriminărilor în relațiile economice internaționale. Țările membre urmăreau înlăturarea decalajului care le separau de țările bogate, lichidarea datoriilor externe și a subdezvoltării. Principalele probleme ale țărilor din Lumea a Treia (=denumire pentru țările slab dezvoltate, în special foste colonii): subdezvoltarea economică; explozia demografică; instabilitate politică (lovituri de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Monetar Internațional a fost înființat în anul 1945, în urma Conferinței de la Breton Woods (1944); sediul: Washington; are 184 de membri; scopurile principale: promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea stabilității financiare, facilitarea comerțului internațional, combaterea sărăciei etc; spre deosebire de O.N.U., statele membre nu dispun de același număr de voturi, acesta depinzând de cotizația plătită, în funcție de puterea economică; toate statele membre au un reprezentant într-un consiliu de guvernatori, dar statele care plătesc cele mai mari cotizații formează un consiliu de administrație permanent
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de membri; scopurile principale: promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea stabilității financiare, facilitarea comerțului internațional, combaterea sărăciei etc; spre deosebire de O.N.U., statele membre nu dispun de același număr de voturi, acesta depinzând de cotizația plătită, în funcție de puterea economică; toate statele membre au un reprezentant într-un consiliu de guvernatori, dar statele care plătesc cele mai mari cotizații formează un consiliu de administrație permanent (S.U.A., Marea Britanie, Franța, Germania, Japonia); de pe la mijlocul anilor ’70, F.M.I-ul a acordat împrumuturi țărilor în curs
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
singur rând de instituții centrale (Parlament, Guvern etc.) care își exercită autoritatea pe întreg teritoriu prin intermediul organelor locale ale puterii de stat. Statul federal este o comunitate de state în care funcțiile statale sunt împărțite între autoritatea centrală și statele membre. Exemple de state federale: S.U.A, Elveția, Belgia, Germania, Austria, Rusia, Argentina, Brazilia, Canada, Mexic, India, Pakistan. Statul confederativ a luat naștere prin asocierea a două sau mai multe state care au convenit să-și creeze, sau nu, organe
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Belgia, Germania, Austria, Rusia, Argentina, Brazilia, Canada, Mexic, India, Pakistan. Statul confederativ a luat naștere prin asocierea a două sau mai multe state care au convenit să-și creeze, sau nu, organe comune de conducere, dar cu păstrarea suveranității statelor membre. Exemple de state confederative: S.U.A între anii 1776 1787; Austro-Ungaria între anii 1867 1918; Comunitatea Statelor Independente constituită în anul 1991; Serbia și Muntenegru; b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
morale și economice; neînțelegerile dintre marile puteri; Sediul: Geneva ( Elveția ); Obiective: dezvoltarea colaborării dintre state; promovarea păcii și a securității colective; soluționarea neînțelegerilor dintre state pe cale pașnică; respectarea tratatelor de pace; Organisme de conducere: Adunarea Generală reunea reprezentanții tutturor statelor membre; Consiliul era compus din 5 membri permanenți (Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, China) și 9 membri nepermanenți. Secretariatul era condus de un Secretar General; Curtea Internațională de Justiție de la Haga a fost înființată în 1922 și reglementa în general problemele de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a fost invocată de popoarele din colonii în lupta lor pentru libertate. În 1960, ONU a adoptat o delcarație prin care recunoștea acestora dreptul de a înlătura colonialismul. Organismele de conducere ale ONU: Adunarea Generală formată din reprezentanții tuturor statelor membre; Consiliul de Securitate format astăzi din 10 membri nepermanenți și 5 membri permanenți cu drept de veto ( SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța ); numai Consiliul de Securitate este abilitat să trimită sau nu Căștile Albastre;rezoluțiile sale sunt obligatorii; Consiliul de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
forței armate. Până în 1989, NATO a fost principala organizație de stăvilire a comunismului; astăzi s-a transformat într un instrument capabil să intervină în pacificarea unor regiuni de pe glob. Structurile N.A.T.O.: Consiuliul Atlanticului de Nord, format din reprezentanții statelor membre; este structura civilă, fiind condusă de un secretar general; Comitetul Militar care reprezintă structura militară; c) Organizația pentru Securitate și Securitate în Europa (O.S.C.E.) este o organizație internațională pentru securitate, formată din 56 de membri; organizația a fost creată
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
membre, să respecte suveranitatea și independența. Aceste principii au fost încălcate în cazul intervențiilor din Ungaria și Cehoslovacia. Iugoslavia nu a făcut parte din această alianță. Tratatul a fost semnat la Varșovia pe 14 mai 1955. Sediul alianței: Moscova. Statele membre: U.R.S.S.; Bulgaria; Ungaria; RDG; România; Cehoslovacia; Polonia; Albania (a fost membru activ până în 1961 iar în 1968 s-a retras); Tratatul de la Varșovia a fost instrumentul prin care U.R.S.S și-a menținut influența și controlul asupra statelor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]