3,320 matches
-
și cu celebrele sale experiențe și cercetări în domeniul chimiei și medicinei. În 1609 se căsătorește cu Margarite van Ranst. În sfera preocupărilor sale, în afară de chimie, alchimie, medicină, au intrat multe alte domenii ca: fizică, farmacologie, botanică, teologie, metafizică, cosmologie, meteorologie, astrologie, magie. În ceea ce privește digestia, van Helmont observă că transformarea alimentelor are loc nu datorită căldurii, ci prezenței unor substanțe chimice, "fermenți", prefigurând astfel conceptul modern referitor la enzime. Van Helmont era tributar ideilor alchimice ale epocii. De pildă, susținea că
Jan Baptista van Helmont () [Corola-website/Science/312522_a_313851]
-
de Drepturile Omului. Andreescu a urmat liceul B.P. Hasdeu în orașul natal, apoi a absolvit Facultatea de Fizică a Universității din București. Între 1976-1980 a fost profesor de Fizică la liceu, iar ulterior a devenit cercetător la Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie (1980-1989). În această perioadă a publicat studii în revistele academice din domeniul de specialitate, dar și în chestiuni de lingvistică, logică și poetică matematică. După revoluția anticomunistă din decembrie 1989, Andreescu a abandonat cariera de fizician pentru a
Gabriel Andreescu () [Corola-website/Science/312253_a_313582]
-
este adesea exprimată în milibari, unde o „atmosferă fizică standard” (presiunea standard la nivelul mării) este definită ca "exact" 1.013,25 mbar (hPa), adică 1,01325 bar. Deși milibarul nu este o unitate a SI, este mult folosit în meteorologie pentru a defini presiunea atmosferică, inclusiv în SUA. Prin introducerea exprimării în unități ale SI, mulți preferă să exprime presiunea în hPa (hectoPascali), unitate identică ca mărime cu milibarul. Deoarece însă prefixul „hecto” este incomod, o altă exprimare a presiunii
Bar () [Corola-website/Science/311034_a_312363]
-
Societății Astronomice Regale (Royal Astronomical Society). Experimentează, cu un oarecare succes, reproducerea color. A fost primul care a realizat o fotografie pe o placă de sticlă și a introdus tehnica "negativului" . Herschel a avut preocupări și în alte domenii ca: meteorologie, chimie, geografie fizică. În 1825 a inventat actinometrul.
John Herschel () [Corola-website/Science/311850_a_313179]
-
(Meteo Romania) este singura instituție română de meteorologie, membră fondatoare a "Organizației Meteorologice Mondiale" (World Meteorological Organization - WMO), iar din decembrie 2003, membră a "Centrului European de Prognoză" (European Centre for Medium-Range Weather Forecasts - ECMWF). Pricipalul domeniu de activitate al agenției îl constituie observațiile meteorologice și climatologie necesare
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
înființată prin hotărârea Guvernului României dispunând de un regim juridic de importanță națională. Admininstratia funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, sub autoritatea Ministerului Mediului, preluând întreg patrimoniul și forța de muncă de la Compania Națională "Institutul Național de Meteorologie, Hidrologie și Gospodărire a Apelor" - S.A.. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, observații meteorologice regulate, deși cuprinzând arii reduse, au fost făcute de către chimistul Petru Poni la Iași. Au urmat o serie de observații efectuate de intelectuali
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
și o secție de magnetism terestru și seismologie. De-a lungul timpului, personalități de seama ca Prof. Poenaru, Prof. I. Pangrati, T. Stamate, Dr. Carol Davila, Dr. Barasch, Eric Otetelisanu, Nicolae Topor, Andrei Doneaud, N. Beșleagă au contribuit la progresul meteorologiei. În cadrul "Conferinței Comitetului Internațional de Meteorologie", care s-a desfășurat la Munchen (1891), Ștefan Hepites a fost ales membru al consiliului. În 1900, "Serviciul Meteorologic al României" primește medalia de argint și „Diploma de onoare” la Expoziția Internațională de la Paris
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
și seismologie. De-a lungul timpului, personalități de seama ca Prof. Poenaru, Prof. I. Pangrati, T. Stamate, Dr. Carol Davila, Dr. Barasch, Eric Otetelisanu, Nicolae Topor, Andrei Doneaud, N. Beșleagă au contribuit la progresul meteorologiei. În cadrul "Conferinței Comitetului Internațional de Meteorologie", care s-a desfășurat la Munchen (1891), Ștefan Hepites a fost ales membru al consiliului. În 1900, "Serviciul Meteorologic al României" primește medalia de argint și „Diploma de onoare” la Expoziția Internațională de la Paris, iar în anul 1903 i se
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
efectuarea sistematică a sondării atmosferei cu balon pilot, iar în anul 1920 este constitut Institutul Meteorologic Central în cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, prin despărțirea de Observatorul Astronomic. În 1924, activitățile de seismologie și magnetism terestru sunt separate de Institutul de Meteorologie, acesta trecând la Ministerul de Război pe lângă Direcția Superioară a Aeronauticii, iar la 1 ianuarie 1925 s-a înființat Serviciul sinpotic de prevedere a timpului. În 1930 se construiește lângă Aeroportul Băneasa primul Observator Meteorologic, care, între altele, devine și
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
LANG, iar în 1946, Nicolae Topor prezintă primele prognoze de lungă și foarte lungă durată. Conform convenției de la Washington din anul 1947, România și-a schimbat statutul de membru fondator cu cea de membru cu drepturi depline al Organizației de Meteorologie Mondiale. Între anii 1949 și 1950 se deschide, la Afumați, Observatorul de Fizică Atmosferică, aflat sub conducerea profesorului Mircea Herovanu, deasemenea se aprobă prima programă analitică în domeniul meteorologiei la Facultatea de Fizică din cadrul Universității București. În anul 1951 a
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
fondator cu cea de membru cu drepturi depline al Organizației de Meteorologie Mondiale. Între anii 1949 și 1950 se deschide, la Afumați, Observatorul de Fizică Atmosferică, aflat sub conducerea profesorului Mircea Herovanu, deasemenea se aprobă prima programă analitică în domeniul meteorologiei la Facultatea de Fizică din cadrul Universității București. În anul 1951 a fost înființată Direcția Generală Hidrometeorologică, aceasta incluzând atât Institutul Meteorologic Central, cât și Sectorul Hidrologic. În 1951, Direcția Generală Hidrometeorologică coordona o rețea meteorologică ce cuprindea 102 stații sinoptice
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
instalată la Stația Meteo de pe vf. Cozia (Ciuha Mare) (1668 m). Din 1961, sediul Institutului Metorologic se alfă pe șos. București-Ploiești nr. 97. Tot atunci s-au pus bazele primului sistem de comunicații prin utilizarea telexului. În 1962, Institutul de Meteorologie începe să facă măsurători ale radioactivității și ale calității aerului. În 1967 s-a dat în folosință primul radar meteorologic, la București, și au mai fost deschise încă 2 stații meteorologice automate, fiind amplasate pe vf. Parângul Mic (2075 m
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
București prima stație de recepție a datelor furnizate de sateliții meteorologici, la eveniment asistând D. A. Davis, secretarul General al OMM. În 1973, în zona viticolă Drăgășani, se fac primele experimentări în încercarea combaterii grindinei. În anul 1977, IMH (Institutul de Meteorologie și Hidrologie) se conectează la Sistemul Global de Telecomunicații Meteorologice al OMM, fapt datorat utilizării în premieră a microcalculatoarelor specializate. Din 1980, IMH se implică în proiectul de cercetare a ozonului atmosferic, proiect inițiat de OMM, iar pentru aceasta se
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
microcalculatoarelor specializate. Din 1980, IMH se implică în proiectul de cercetare a ozonului atmosferic, proiect inițiat de OMM, iar pentru aceasta se utiliza spectrofotometrul Dobson. În 1982 a fost deschis Centrul de Calcul Electronic, dotat cu primul calculator românesc dedicat meteorologiei, denumit Felix C. În același an, au fost inaugurate primele rețele automate (600/1200 bps) cu instituțiile meteorologice din Belgrad, Budapesta, Moscova și Sofia. În anul 1988 a fost dat in funcțiune radarul meteorologic MRL-5 și se fac primele tentative
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
scopul de a dezvolta un model numeric de prevedere a vremii, care să fie integrat pe domenii mici, la rezoluții înalte. Din 1992, IMH a fost transferată în administrarea Regiei Autonome „Apele Române”, schimbandu-și denumirea în „Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie” (INMH). Din 1997, modelul „ALADIN” devine operațional, iar în 1998 ia start programul de automatizare a sistemului național de comunicații meteorologice, fiind instalat primul sistem de comutare de mesaje „MESSIR-COM” dar și prin sistemul automatizat de vizualizare a
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
de Gestiune a Bazelor de Date Meteorologice (la care s-au folosit produsele infomatice dBASE și FOXPRO). După desprinderea de INMH a activității de hidrologie, în 2003 se finalizează proiectul „SIMIN”, care a urmărit în primă fază modernizarea infrastructurii de meteorologie ce cuprindea 60 de stații automate, o rețea de detecție a fulgerelor și 5 stații meteo prevăzute cu radare meteorologice de tip Doppler în bandă S. În 2004, România devine membră EUMETSAT și ECMWF. Prin Legea 216 din 24 martie
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
și 5 stații meteo prevăzute cu radare meteorologice de tip Doppler în bandă S. În 2004, România devine membră EUMETSAT și ECMWF. Prin Legea 216 din 24 martie 2004, ia naștere (ANM), dată fiind reorganizarea companiei naționale „Institutul Național de Meteorologie, Hidrologie și Gospodărire a Apelor”. Aceste prognoze se realizează de regulă pentru un intervalul de la 1 la 7 zile, având la bază rezultatele obținute în urma unui set complex de ecuații matematice care se înregistrează în timp pornind de la starea inițială
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
tip "INPUFF", dar și pentru supravegherea neîntreruptă a posibilelor poluări accidentale de la diverse surse potențiale. Modelul ajuns la a cincea versiune a fost dezvoltat la Centrul Național al Cercetărilor Atmosferice din Penn State University, iar în 2002 Administrația Națională de Meteorologie a inclus acest model în proiectul de modernizare "Simin". Modelul este integrat operațional pe o stație de lucru "Sun", pentru un interval de prognoza de 24 ore și este integrat de patru ori pe zi. Dispune de o rezoluție de
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
de 15 km și de o grilă de 80 km / 167 km. Modelele au fost implementate în 1989 și erau utilizate pentru prognozarea temperaturilor extreme la București utilizând date de intrare furnizate de modelul "ECMWF". În urma colaborării Administrației Naționale de Meteorologie cu Meteo France, colaborare începută în anul 1993, modelul a putut fi aplicat de mai multe stații din țară. Pe lângă datele de intrare furnizate de modelul "ECMWF", au fost utilizate și datele modelelor "ALADIN" și "ARPEGE". Sursa simbolurilor: US National
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
Prognoza meteorologică reprezintă punerea în practică a unor tehnologii în scopul emiterii unor ipoteze de prevedere a stării vremii. Datele sunt obținute în urmă studierii mai multor parametri numiți condiții atmosferice, ce constituie obiectul de studiu al meteorologiei. Chiar și la nivelul actual de dezvoltare a domeniului, prognozele emise de către specialiști pot propune evoluții eronate ale vremii. Prognoza meteorologică este adusă la cunoștința populației prin mijloace diverse de propagare, care presupun însă o receptare în scurt timp (ziare
Prognoză meteorologică () [Corola-website/Science/311913_a_313242]
-
Climatologia este o ramură științifică interdisciplinara între meteorologie și geografie. Ea se ocupă cu studiul climei, care se referă la valorile medii anuale într-un anumit loc geografic. Acest studiu cuprinde observarea și măsurarea radiațiilor, temperaturii, presiunii atmosferice, a curenților de aer, ținând cont de factorii geografici care
Climatologie () [Corola-website/Science/309157_a_310486]
-
și urmărire. Omul la temperatura normală a corpului radiază pe lungimea de unda de 10 micrometri. Utilizările civile includ analiza eficientiei termale, monitorizarea mediului înconjurător, inspectarea uzinelor industriale, detectarea temperaturii la distanță, comunicațiile fără fir pe distanțe scurte, spectrografie și meteorologie. Radiația infraroșie este un tip de radiație electromagnetică că și undele radio, radiația ultavioleta, razele X sau microundele. Lumină infraroșie aparține spectrului electromagnetic, fiind invizibilă ochiului uman însă oamenii o pot simți că și căldura. Orice cu temperatură de peste 5
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
Das heißt, auf der Südhalbkugel drehen tropische Wirbelstürme im Uhrzeigersinn und auf der Nordhalbkugel entgegen dem Uhrzeigersinn. În meteorologie un ciclon tropical este o furtună în formă de vârtej, care se formează într-o zonă depresionară tropicală de la suprafața oceanelor, cu diametrul uneori până la câteva mii de kilometri. Este formată dintr-o masă mare de nori și furtunoși care
Ciclon tropical () [Corola-website/Science/305003_a_306332]
-
Chemnitz, fiind în acest timp medic și farmacist la spitalul St. Joachimsthal (azi Jáchymov). Este ales de trei ori ca primar al orașului Chemnitz (1547-1553). Ca membru al universității efectuează cercetări în domeniul medicinii, farmaciei, alchimiei, filologiei, pedagogicii, politicii, istoriei, meteorologiei, științelor pământului, ca geologie și minerit. Astfel va publica prima sa lucrare "Bermannus, sive de re metallica" (1530) care tratează căutarea minereurilor utile, măsurători, tehnica mineritului și obținerea metalelor Tratatul său următor "De menusuris et ponderibus" (1533) descrie unitățile de
Georgius Agricola () [Corola-website/Science/305023_a_306352]
-
Aquaproiect. În cadrul acțiunilor de privatizare, în 1991 secțiile de proiectare ale fostului Institut de Studii, Cercetări și Proiectări pentru Gospodărirea Apelor au format Institutul Aquaproiect. O mică parte din sectorul de gospodărire a apelor a fost trecută la Insitutul de Meteorologie și Hidrologie. Totuși, un institut, în special unul privat, nu poate supraviețui fără contracte, și fiind axat pe un program de investiții care fusese sistat, era inevitabil ca noul institul să se confrunte cu foarte dificile probleme economice. În economiile
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]