4,079 matches
-
unei crize de isterie, câteva figuri esențiale pe care Lefter le incarnează pasager. Trebuie spus că ele nu sunt decât virtualități, potențialități accesibile preț de un moment, de o străfulgerare, tot atâtea fețe spectaculos ivite pe chipul acestui mărunt funcționar ministerial. Care sunt acestea : torționarul, cel care ar fi dispus să smulgă adevă- rul prin orice mijloace de la cele trei femei, filozoful care-și condamnă secolul contemplându-i decrepitudinea, mis ti- cul care trăiește extaza, momentul revelator, revoluționarul cu o doză
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
călduroase apeluri cătră Domnii Proprietari de vinuri vechi ca să bine voiască a face ofrandele Domniilor lor pentru Ambulanțele Române care suntu În complectă lipsă de vinuri vechi, fiindcă nu se găsesc prin localitățile unde se află”. Conform obiceiului vremii, copia ordinului ministerial fusese inserată olograf pe verso-ul documentului și de aici am mai extras și alte date: „(...) Vă rog ca prin buna voință și Îndemnul Dvs. să obțineți de pe la proprietarii de vinuri mici cantități Însă vechi și bune ca ofrandă armatei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-i pe cetățenii hușeni ai acelor timpuri: „Smunt birjariu; Noea Moraru; Grigore Emandi; Hagi Hriste Panainte; Paul Popov; Froim Rosner; Ion Mârza; Ștefan Ghenciu; Ion Dumbravă; Ion Șopârleanu”. Mai târziu, pe 19 august 1877, prefectul trimitea polițaiului o altă dispoziție ministerială În care se spuneau următoarele: „În consecința Ordinului ce am primit dela Domnul Ministru de Resbel (...) vă invit ca În unire cu Domnul Primar local căruia tot acum i sau scrisu sub No. (...) să dați știință Prefecturei multu până În 24
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
veți interesa și personal ca asemenea localuri să fie sub toată strictețea observate pentru că numai În așa modu ordinea publică va fi netulburată”. Dilema rușilor ce a alimentat frica autorităților românești va fi fost aceea trimisă sub forma unei circulare ministeriale În Întreaga țară care avea un conținut interesant și, În același timp, sinistru adică faptul că anumite elemente se strecurau pe la granița de est Îmbrăcate În uniforme imperiale rusești dar de fapt nu aparțineau armatei moscălești. Adresa trimisă Poliției avea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nici după Războiul de Independență față de Poarta otomană. În cuvinte care exprimă prin ele Însele greutatea luării deciziei de majorare a impozitelor, prefectul trimitea polițaiului la data de 5 iunie 1877 adresa nr.4462 ce Însoțea o copie a ordinului ministerial, semnat de adjunctul lui Ion C. Brătianu, Grigore Gheorghe Cantacuzino (1832-1913): „Asociat vi se trimite aci copie după ordinul D-lui Ministru al Financelor (...) relativ la modificarea Legei timbrului și Înregistrărei și vă invit casă nul luați ca de ordinaru (de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mai puțin de 507 ocale fix de zahăr „rusescu” dosit prin prăvăliile comercianților de ambele nații dar cu interese comune. Dovedind multă scrupulozitate și știind că șeful său de la județ era cam mofturos atunci când venea vorba despre executarea unor ordine ministeriale, polițaiul a Întocmit și un tabel pe care, pe cât posibil datorită ortografierii greoaie a numelor, Îl vom transcrie aici de față specificând faptul că o oca era egală cu aproximativ 1,5 kg. iar un dram cu 3,18-3,23
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ion, Costache Mihai, Gheorghiescu Gheorghe, Solomon Moise, Nastase Gheorghe, Briazu Gheorghe, Bunescu Ion, Măciucă Gheorghe, Bondrilă Mihai, Gheorghe Gavrilă, Tacu Ștefan, Vidrașcu Ion, Bălan Anton, Vasile Iosip Patraș și Dumitriu Adam”. a.i. Situația „productelor” anului 1877 Dacă la prima intervenție ministerială polițaiul și cei doi comisari din subordine făcuseră cam din burtă niște tabele care s-au dovedit a fi false, de data aceasta șeful de la București nu mai glumea și se adresase iarăși Prefecturii Fălciu. Potrivit uzanțelor, prefectul a trimis
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
toamna anului 1877, mai precis la data de 21 septembrie fusese trimisă la Huși o listă tipărită pentru a fi multiplicată manual și afișată prin oraș. Iată cum suna adresa nr.8328 trimisă Poliției locale, Împreună cu o copie după ordinul ministerial: „Conform mijlocirei ce’mi face Administrația Domeniilor Statului (...) vă trimit un exemplar din afișul cu bunurile statului vândute În virtutea Legei din 6 Mart 1875 și care se revând pe comptul Domnilor Cumpărători pentru neaquitarea ratelor”. Iată ce moșii erau oferite
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nou/exemplarul. Din păcate, prin județul Fălciu și orașul Huși nu Întotdeauna se găseau și cumpărători dornici de a avea În bibliotecile lor cărți eroice, chiar dacă intențiile autorului fuseseră mai mult decât lăudabile dacă reușea să strângă ceva parale. Telegrama ministerială sosise la Prefectură În ziua de 1 octombrie 1877 și, ca de obicei, șeful instituției o pasase polițaiului ca să-și bată capul cu ea. Bine-nțeles că TREBUIA să și vândă cărțile: „În viderea oficiei D-lui Ministru de Interne
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mult mai bine ca proviziile imperialilor să tranziteze teritoriul național numai cu ajutorul cetățenilor români. În acest sens, prefectul județului Fălciu trimitea Poliției Huși la data de 4 octombrie 1877 adresa „urgentă” nr.8966 ce avea anexată și copia ordinului ministerial numărul 21.878. De fapt, ministrul de Interne răspundea solicitărilor și Întrebărilor unor oameni de afaceri români, ca să spunem așa, care se adresaseră prefecților unor județe de graniță cu Rusia: „Mai mulți D-ni Prefecți mă Întreabă dacă se pot
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
telegrafic „urgent” numărul 25.295/ 14 noiembrie 1877. Prefectului nu-i rămăsese altceva de făcut decât să trimită Poliției Huși o copie pentru ca Alexandrescu și ai săi să cutreiere orașul În căutarea demnitarilor pentru a le aduce la cunoștință solicitarea ministerială. Iată ce text conținea documentul: „Corpurile legiuitoare fiind convocate, Guvernul este În dreptu de a aștepta de la patriotismul D-lor Senatori și Deputați, ca la zioa fixată să fie fiecare din D-lor la postul D-lor de honoare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acele vremuri grele, prefectul a insistat și pe data de 2 decembrie cu adresa nr.11.268 În care repeta ordinul conținut de precedenta intervenție, de a prezenta urgent costul celor șase exemplare al producției dramatice (probabil proaste) a „funccionarului” ministerial cuprins brusc de o nebună „inspirațiune”. a.z. Spirt pentru export la vreme de rezbel Chiar dacă și leul românesc avea foarte mare căutare fiind acceptat la diverse plăți și În alte țări europene, nevoia de finanțe provenite din orice taxe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
moartea tatălui său și Revoluția lui Tudor Vladimirescu în Transilvania, se stabilește apoi definitiv în Moldova, la moșiile soției sale, (o Cantacuzină) și slujește aici în cabinetele de guvernare ale domnitorilor Mihail Sturdza și Grigore Ghica. Ocupă succesiv diferite portofolii ministeriale, este responsabil permanent cu partea de corespondență și relații externe ale hospodarului și devine o prezență permanentă în peisajul politic pre și post pașoptist, fiind un martor ocular și fin observator al evenimentelor, persoanelor, tendințelor politice, sociale și morale ale
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și oligarhiei, în totală libertate. Parlamentul ales a fost convocat pentru 20 noiembrie. Era primul parlament al României Mari. Palatul Adunării deputaților fiind în reparație, ședințele se țineau în sala Ateneului Român. Se amenajaseră acolo o tribună și o bancă ministerială. Deschiderea oficială s-a făcut cu solemnitatea obișnuită, în prezența regelui Ferdinand, care a citit mesajul tronului. După solemnitatea deschiderii, președinte de vîrstă a fost ales moldoveanul Vasile Stroescu. După validări și constituirea legală a Adunării, președinte al camerei a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
trădător. Marghiloman a știut să se folosească de acest incident pentru a-i răspunde că el n-a făcut trafic cu vagoane în timpul războiului. Cuvîntările de la tribuna Camerei nu erau deloc parlamentare și continuau să împiedice dezbaterile constructive. De pe banca ministerială, doctorul Aurel Vlad, ministru de finanțe, cerea desființarea Marelui Cartier General al armatei, iar doctorul Lupu, ministru de interne, ataca jandarmeria. Primul parlament al României Mari și guvernul Vaida se clătinau sub povara marilor probleme, cărora nu le găseau soluții
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
meu. L-am primit la gară și cu automobilul l-am condus, în tot cursul zilei, prin mai multe sate mai importante, fiind bine primit de populație. Către seară ne-am întors la Tighina, unde-l aștepta, în gară, vagonul ministerial cu care sosise. Am asistat atunci la o scenă de abjectă slugărnicie. Al. Constantinescu, care era mic de statură și gras, un adevărat pătrat, după o zi foarte caldă, transpirase mult și era totul numai sudoare. S-a dezbrăcat și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
atunci la o scenă de abjectă slugărnicie. Al. Constantinescu, care era mic de statură și gras, un adevărat pătrat, după o zi foarte caldă, transpirase mult și era totul numai sudoare. S-a dezbrăcat și gol în mijlocul salonului din vagonul ministerial, cei doi secretari ai săi, Mitiță Constantinescu și Popescu, îi făceau vînt, cu cîte un prosop în mînă, ca să-l răcorească. M-am făcut că nu văd și am plecat imediat din vagon. Mitiță Constantinescu avea să ajungă, mai tîrziu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
alegeri a mers separat de liberali, a obținut și el 27 de mandate. Numai prof. Iorga nu a putut lua nici un mandat în aceste alegeri. Primele ședințe ale noului parlament s-au rezumat la acuzele dintre doctorul Lupu, de pe banca ministerială, și foștii lui tovarăși de luptă din partidul național-țărănist. Madgearu i-a amintit doctorului Lupu că el l-a recomandat lui Iorga, în 1919, pentru ministerul de interne. Acum a trecut în lagărul oligarhiei și a patronat fraudele din alegeri
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
1919, pentru ministerul de interne. Acum a trecut în lagărul oligarhiei și a patronat fraudele din alegeri. Doctorul Lupu a susținut că alegerile liberale au fost "cele mai curate de la 1919". Și a continuat: În ce privește că sînt alături, pe banca ministerială, de domnul I.C. Brătianu, aceasta mă onorează. Dumneavoastră stați alături de boierul Cantacuzino. Ce legătură mai poate avea partidul dumneavoastră cu țărănimea cînd ați fuzionat cu Cantacuzino, fiul lui Cantacuzino-Nababul, cel mai mare proprietar funciar și cel mai mare latifundiar care
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a ridicat în Cameră chestiunea Manoilescu, care uneltea pentru aducerea prințului Carol în țară și s-au cerut lămuriri. Șeful partidului național-țărănist a declarat, spre mare surprindere, că, dacă țara vrea, nimeni nu se poate opune țării. Din capul băncii ministeriale, Ion I.C. Brătianu l-a fulgerat pe îndrăzneț, declarînd: " Cine va încerca, indiferent prin ce mijloace, să desființeze ceea ce este legal și definitiv, întreprinde o acțiune gravă, care se va sfărîma înaintea autorităților legale". Majoritățile au aplaudat frenetic, dar opoziția
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a anunțat demisia guvernului. 31 La 2 noiembrie 1928 s-a declarat deci criza de guvern. Consultările au început chiar în seara acelei zile. Fiecare voia să dea un sfat regenței, în nădejdea că el ar putea aduce vreun portofoliu ministerial. Toate partidele revendicau puterea. Dar regența, se știa că este fixată pentru partidul național-țărănist. Pentru a nu merge însă direct la un guvern național-țărănist, s-a prefăcut că încearcă un guvern Titulescu. Trei zile în șir, la locuința lui Nicolae
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
înclină la orice, formînd chiar un nou guvern național-țărănist, fără Maniu. Au fost mai multe guverne național-țărăniste, fără Maniu, prezidate de Gh. Mironescu sau de Al. Vaida Voevod. Numai în perioada iunie 1930 iunie 1932 s-au schimbat patru cabinete ministeriale, la care se adaugă numeroasele remanieri. Maniu pierduse între timp și șefia partidului, care trecuse la Ion Mihalache. Carol II încearcă o înțelegere cu ardelenii, luîndu-și chiar oarecare angajamente. Maniu redevine prim-ministru, dar peste un an demisionează din nou
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
este numit prim-ministru. La ministerul de interne eu sînt numit secretarul-general al ministerului. Numirea mea a displăcut unor invidioși, socotindu-mă mult prea tînăr pentru acest post. Această invidie se adîncește cînd ministrul de interne, Inculeț, fixează prin decizii ministeriale atribuțiile celor doi subsecretari de Stat: Dumitru Iuca, fiind însărcinat cu administrația locală, iar Victor Iamandi, cu poliția și jandarmeria, delegația secretarului general cuprinzînd toate atribuțiile ministerului. Această delegație, numai cu o parte din atribuțiile ministerului, a supărat la culme
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Duca s-a hotărît să meargă la Sinaia, la rege, pentru a-i raporta rezultatele și situația politică din țară. În dimineața zilei de 29 decembrie, Inculeț împreună cu mine l-am condus la Gara de Nord, unde se găsea tras vagonul său ministerial. Pe peronul gării, lîngă vagon, se afla Eugen Cristescu, director la Siguranța Statului, chemat de Inculeț. Se știa că legionarii hotărîseră asasinarea lui Duca. Înainte de plecarea trenului, Inculeț l-a întrebat pe Cristescu dacă toate măsurile pentru paza prim-ministrului
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a mers pînă la a insinua că ar fi vorba de o afacere necurată. Aluzia era directă la mine, autorul proiectului de lege. Inculeț, care cunoștea de la mine toată economia legii, a putut, cu acest prilej, să arate de pe banca ministerială, cu cîtă ușurință se încearcă a se pune la îndoială onestitatea oamenilor, cînd adevărul este tocmai contrariul. Casa autonomă de asigurare este chiar Statul, deci, dacă ar fi vorba de o afacere, ea este o afacere a Statului, nu a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]