15,064 matches
-
acela de a ne invita să observăm părțile În mișcare, remarcă priorul. Alberto se aplecă peste masă, cu capul În mâini. - Al-Jazari Înnebunise. Poate că scopul mașinăriei e doar celebrarea propriei sale măiestrii. Un monument Închinat mândriei oarbe. - Un joc minunat, dar lipsit de scop. Și pentru asta să fi murit atâția oameni? Bătrânul Își ridică privirea spre el, tulburat, Însă Dante Îl Întrerupse Înainte să apuce să spună ceva. - Încearcă să Îi pătrunzi taina, meștere Alberto. Nu știi cât e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
scara care i-a apărut, Profetul - Dumnezeu să-l țină În slava sa - a urcat mai Întâi prin cele șapte ceruri ale celor șapte planete. În ordinea exactă În care le-au așezat Înțelepții astronomi de la Bagdad, cu viziunea lor minunată. Prin pustiuri de beznă și de lumină. Și prin lacul de foc al vinovăției. Dante scutură din cap. - Poate că vrei să spui În ordinea În care le-au așezat Înțelepții Greciei. Aristotel și marele Ptolemeu. Lacurile acelea de foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
care domnia ta l-ai exploatat, lingușindu-l, făcându-l să creadă că destinul lui imperial era confirmat În stele. De aceea i-ai arătat tratatul dumitale despre divinație. Iar apoi, l-ai determinat să Închine pentru succesul Întreprinderii În cupa minunată care Îi aparținuse tatălui său. Și care l-a ucis În același fel În care Îl ucisese pe Frederic. - Tratatul meu... opera mea de-o viață, murmură Bonatti cu glasul Învăluit de tristețe. Pierdut. Dar mai apoi ridică din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
da Cortona ca să creeze, prin alchimie, un fulger care să Îl egaleze pe acela din ziua Facerii. Pe Michael Scotus ca să studieze modalitatea și pe Leonardo Fibonacci ca să măsoare rezultatul cu calculele lui. Și pe meșterul Tinca, cu sticlele sale minunate. Și, de la Răsărit, pe al-Jazari, cu mașinăriile lui, și pe Guido Bigarelli, pentru a clădi locul Încercării. Spre a descoperi cât a călătorit lumina În cele șase zile ale Facerii. Voia să cunoască amplitudinea universului, să măsoare Împărăția lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
același aer, vedem aceiași nori, același cer, toate astea îmi dau curaj. Ai grijă de tine și fii foarte atent. Te iubesc și te îmbrățișez tandru. A ta, Lyse 16 decembrie 1914 Dragostea mea, M-am mutat într-un loc minunat, o casă de păpuși situată în marele parc al unei frumoase reședințe. Oamenii de aici o numesc Castelul. Exagerează un pic, nu e chiar un castel, dar clădirea e totuși cuceritoare. Primarul a fost cu ideea. Am mers împreună să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
să facă mirosul!, deblochează memoria, creează emoții, povești, nu?... Neli intră cu fânul, cu roșii, salate și câțiva ardei iuți, trece discret spre bucătărie, acolo spală ardeii și îi aduce la masă, pe o farfurie, Lori se simte o clipă minunat, unghiurile ascuțite ale feței se îndulcesc, transpiră de fericire, se vede că am servitoare, să afle și ăștia, mai ales Cezarina, că tot am plâns pe umărul ei, studenția întreagă, că nu mă ia Maestrul de nevastă, că se desparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
frumusețe nu-l va cuceri, poate să fie coadă la ușa lui, el nu. Toate femeile îl credeau și, de aia, îl iubeau mai mult, și mai mult. Aceste jurăminte îi aduseseră un succes enorm de casă. În țara aceasta minunată, în care telenovelele fac atâta succes la mulțime, popor, oșteni, Bărbați și femei devenise telenovela preferată. Mulțimea găsea în vocea lui duioșie și frumusețe, pentru că lumii îi place să fie mințită duios și cald, glasul lui era ceva sigur, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și ăsta a devenit punctul lui slab, din calitate, defect, credeam pe atunci că numai eu știu... Era atât de frumoasă în lumina serii, atât de sinceră, îi vedeam lacrimile pe față și nu-mi păsa că plânge, pentru că părea minunată așa, era în dreapta mea și întorceam capul din când în când s-o văd, era imaginea disperării, vedeam că nu poate trăi fără mine, nici nu știi ce pierzi!!!, îmi spunea ca un copil, era atât de dulce și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ar fi întâmplat, libertate, te halesc, a intrat libertatea în mine!, era acolo dintotdeauna, așa crezi tu?, se vede, se vede. Iubito, era tangoul lui Piazzolla - Astor Piazzolla, cu ritmurile lui lente, în patru timpi, triste și dramatice, cu bandoneonul minunat -, Liber Tango. Dar eu vedeam Bucureștii din viitor, vedeam cum e să calce pârjolul asupra țării mele, să vină zavera - căci simt, știu, presimt, văd, presimțirile astea mi se trag de la ghiuleaua de foc, aia de-ți povestii -, și uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
că vroiai tu teatru, vroiai teatru și acuma ți-e frică de scenă, zici tu că ești ridicolă, atunci stai la birou și scrie, transmite emoția prin cuvinte, nu prin scenă, prin cuvinte și prin voce, că ai o voce minunată. De pe scenă, nu poți emoționa decât dacă tu însuți ești emoționat, te încarci și transmiți asta spectatorilor. De la emoție pleacă totul. Mă gândeam că actorii de talent ar trebui să aibă o cultură modestă, ca să se încarce mai ușor, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
făcuse pian toată viața ei, picioarele prelungi, niște genunchi cam ascuțiți, încât nici nu îndrăzneam să-i mângâi, când îi îndoia, mi se strângea inima, mă tot întrebam dacă nu se rup, Doamne, dacă se rup, dacă plesnesc genunchii ăia minunați, ce mă fac eu?, glezne rare, cu niște coapse înguste, puteai s-o selectezi la orice concurs de balerine. Deși trăiam împreună de trei ani, era o fată perpetuă, nu arăta a ceea ce noi numim „o femeie”, ea n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
costa 1.000 miliarde lei (sumă ce ar fi fost ruptă de la gura sinistraților), când reforma justiției e atât de importantă și, ca orice lucru care începe bine, se termină prost, precum zic Legile lui Murphi, când, într-o țară minunată, care a trecut prin 50 de ani de comunism și 15 ani de postcomunism, marea parte a populației e lipsită de informație și de educație, că, dacă-i întrebi pe țăranii dintr-un sat de munte, fără lumină, cine-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ești nebunăăă!, zicea... - în hol, aceeași gresie, ajunge la ușa metalică de la intrare... Pe jos, plăcile reci, dedesubt, la subsol, apa, apa care știe; ferestrele închise cu gratii, ușa rece, din metal strălucitor. Aici o adusese el, în apartamentul lui minunat, nu te-aș duce eu unde e rău... Iese încet, atent, dureros de atent. E târziu și n-o mai vede nimeni. Capul ți s-a tăiat demult, apleacă-te puțin și ai să vezi... Nici un munte nu e prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
clovnul italian din Las meninas! — Poftim? Femeia s-a uitat lung la el, dar a tăcut, credea în entuziasmul lui, mai mult decât vizibil... În ziua în care a fost premiera la Regele Lear, 7 octombrie 2005, viața în această minunată țară curgea la fel: conflictul dintre putere (alianța DA) și opoziție era mai puternic ca niciodată, președinția Camerei rămăsese la Adrian Năstase, dar se dădea undă verde la alegerea unui alt conducător al Camerei; aflat la Craiova, președintele României, Traian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
elicopter, micuții făceau semn cu batistele să vină cineva să-i scoată de acolo, militarii bravi salvau mereu. Întinderi de apă, adânci de doi-trei metri, erau în tot sudul. De șase ori, în anul 2005, apele au încercat România. Țara minunată în care lumea visa la obiecte, bijuterii și tablouri, case și tapiserii, moșteniri și bani, mai ales bani. Pentru obiectele astea se luptau toți, doar că, în timpul războiului lor, apele înecau implacabile satele, casele, pământurile, pe la sfârșit de septembrie, plouase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
intelectului lui Amory avea să se concentreze asupra problemelor de popularitate, asupra complexităților sistemului social universitar și ale Societății Americane, așa cum era ea reprezentată de ceaiurile de la Biltmore și de terenurile de golf de la Hot Springs. ...În rezumat, o săptămână minunată, În care mintea lui Amory a fost Întoarsă pe toate fețele, o sută de teorii i-au fost confirmate, iar pofta de viață i s-a cristalizat Într-o mie de țeluri ambițioase. Nu că ar fi fost o convesație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
decis Însă că avea un pretext excelent să nu se mai Întoarcă În sala de meditații În seara aceea, așa că, instalat confortabil În odaia sa, a ronțăit biscuiți Nabisco, și a terminat de citit În tovărășia albilor. INCIDENTUL CU FATA MINUNATĂ În februarie steaua sa a strălucit puternic. New York-ul s-a năpustit pe el de Ziua lui Washington cu strălucirea unui eveniment Îndelung anticipat. Ceea ce văzuse În fugă din metropolă - o pată albă, vie, pe albastrul adânc al boltei - Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a fost dumnezesc de frumoasă și nu știu cum am să pot să aștept până În iunie! Fă tot posibilul să vii la festivitatea de absolvire. Cred că va fi grozavă și vreau să te aduc pe tine aici la sfârșitul unui an minunat. Întorc mult În minte cuvintele pe care mi le-ai adresat În seara aceea și mă Întreb cât de sinceră ai fost. Dacă era altcineva, nu tu... dar, vezi, și eu am crezut că ești nestatornică prima oară când te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
sunt sigur. Amory era partizanul trăsăturilor clasice. — Ba da. Hai să-ți arăt. Burne a extras din sertarul biroului o colecție de fotografii de oameni celebri cu bărbi mari și zburlite: Tolstoi, Whitman, Carpenter și alții. — Nu-i așa că-s minunați? Amory s-a silit să emită câteva cuvinte politicoase de apreciere, dar a renunțat, râzând. — Burne, cred că-s mutrele cele mai pocite din câte-am văzut vreodată! Parc-ar fi pensionarii unui azil de bătrâni. — O, Amory, dar uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
spatele sprijinit de ea. — Hello, Benvenuto Blaine. Cum a mers azi publicitatea? Amory s-a trântit pe canapea. — Ca de obicei, am detestat-o. Viziunea fugară a agenției a fost Înlocuită imediat de o altă imagine. — Dumnezeule! Cât e de minunată! Tom a oftat. — Nici nu pot să-ți descriu, a repetat Amory, cât e de minunată! Nici nu vreau să știi. Nu vreau să știe nimenea. Dinspre fereastră s-a auzit Încă un oftat - unul resemnat. — Ea este, viața, speranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pe canapea. — Ca de obicei, am detestat-o. Viziunea fugară a agenției a fost Înlocuită imediat de o altă imagine. — Dumnezeule! Cât e de minunată! Tom a oftat. — Nici nu pot să-ți descriu, a repetat Amory, cât e de minunată! Nici nu vreau să știi. Nu vreau să știe nimenea. Dinspre fereastră s-a auzit Încă un oftat - unul resemnat. — Ea este, viața, speranța, fericirea mea... toată viața mea de acum. A simțit că-i tremură o lacrimă pe geană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
to morn At the end of the path a liquescent“ (zice el) „And nebulous lustre was born.“ - Așa că am privit pe deasupra tufei, dar tu o luaseși la goană, dintr-un motiv necunoscut, deci n-am văzut decât ceafa capului tău minunat. „Oh“, zic eu, „iată bărbatul după care multe vom suspina“ și am continuat În irlandeza mea perfectă... - Bine, bine, a Întrerupt-o Amory. Acum să revenim la tine. - Păi, asta și intenționam. Fac parte dintre oamenii ce trec prin lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de vest a statului Maryland. Când brațul lui Eleanor l-a atins pe al său, Amory a simțit cum Îi Îngheață palmele de frica mortală că ar putea pierde penelul de umbră cu care imaginația sa o picta În ipostaze minunate. O privea cu coada ochiului, cum proceda Întotdeauna când se plimba cu ea - era un regal și o nebunie și ar fi dorit ca destinul său să fi fost să șadă o veșnicie pe stogul de fân și să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Înțelepți ...“ George Alfred Henty (1832 - 1902), autor englez de romane istorice de aventuri. Knickerbockeri - descendenții Întemeietorilor olandezi ai orașului New York (prin extensie, newyorkezi). Descendent al Stuarților, pretendent la tronul Angliei. 22 februarie, sărbătoare legală În majoritatea statelor americane. „O, tu, minunată fată, Ce fată minunată ești...“ „Toate cuvintele tale minunate Mă Înfioară...“ Poem de John Milton. Booth Tarkington (1869 - 1946), remancier și dramaturg american. David Graham Phillips (18671911), romancier minor american. Stephen Phillips (1868 - 1915), poet și dramaturg englez. Scoțianul James
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
1832 - 1902), autor englez de romane istorice de aventuri. Knickerbockeri - descendenții Întemeietorilor olandezi ai orașului New York (prin extensie, newyorkezi). Descendent al Stuarților, pretendent la tronul Angliei. 22 februarie, sărbătoare legală În majoritatea statelor americane. „O, tu, minunată fată, Ce fată minunată ești...“ „Toate cuvintele tale minunate Mă Înfioară...“ Poem de John Milton. Booth Tarkington (1869 - 1946), remancier și dramaturg american. David Graham Phillips (18671911), romancier minor american. Stephen Phillips (1868 - 1915), poet și dramaturg englez. Scoțianul James Boswell (1740 - 1795) a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]