6,419 matches
-
din Piața Norilor, Cluj-Napoca, 2001; Arta înfocării, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2001; Dansul câinilor, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Nicoale Manolescu, Generația 47, RL, 1977, 11; Ulici, Prima verba, II, 48-49; Felea, Aspecte, II, 260-262, III, 137-142; Sultana Craia, Nevoia de miracol, LCF, 1981, 2; Piru, Debuturi, 167-168; Tașcu, Poezia, 79-84; Cistelecan, Poezie, 195-198; Papahagi, Cumpănă, 270-274; Maria Genescu, Îngerii mâncători de ceapă, RL, 1994, 19; Ioana Bot, Povestiri cu hieroglife, ST, 1994, 10-11; Petraș, Lit. rom., 126-128; Dicț. scriit. rom., I
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
Stănescu, Jurnal, 250-255; Mihăilescu, Conceptul, II, 137-143; Dobrescu, Foiletoane, I, 98-109; Cristea, Faptul, 303-308; Zaciu, Lancea, 185-189; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 305-310; Zaciu, Cu cărțile, 171-180; Grigurcu, Critici, 313-330; Felea, Prezența, 44-59; Grigurcu, Între critici, 200-203; Steinhardt, Critică, 200-204; Ioan Buduca, Miracole raționale, ST, 1983, 9; Manea, Contur, 118-127; Cristea, Modestie, 229-232; Martin, Singura critică, 148-179; Cristea, A scrie, 102-107; Florin Manolescu, Ora jurnalului, LCF, 1993, 12; Daniel Ilea, „Avec Gogol”... și Lucian Raicu, O, 1993, 17; Grigurcu, Peisaj, I, 290-305; Ierunca
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
cu aur, ce au putut să însuflețească masele „largi populare ale celor ce muncesc de la orașe și sate” și să le întărească credința într-un viitor „lipsit de grija zilei de mâine” s-au dovedit, după o lungă așteptare a miracolului socialist, vorbe goale lipsite de un conținut real. Legile imuabile care guvernează societatea omenească au învins pe atentatorii la libertatea omului și la înclinarea lui genetică spre proprietate. Dacă Bârladul a ajuns pe o anumită culme a culturii, și a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
capete, purtând pe fiecare corn o diademă și pe fiecare cap, câte o blasfemie. Chipul său seamănă cu al unui leopard, picioarele sunt de urs, iar botul ca de leu. Unul dintre capete, rănit mortal, își revine, înviind printr‑un miracol și stârnind uimire printre toți locuitorii pământului. Drept urmare, oamenii încep să i se închine balaurului, căci el este cel care dă fiarei puterea extraordinară de a face minuni. Domnia fiarei „ieșite din apă” durează patruzeci și două de luni. În
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
descriptibil: promissa de futuro; 5) vv. 148‑248: subterfugiile lui Satan; apariția morții; 6) vv. 249‑578: amplă antologie de testimonia; 7) vv. 579‑616: vanitas vanitatum; îndemn la convertire; 8) vv. 617‑672: demonstrarea divinității lui Cristos prin invocarea miracolelor; 9) vv. 673‑790: polemică antiiudaică și antipăgână; 10) vv. 791‑804: cea dintâi înviere; 11) vv. 805‑940: cei „doi” anticriști; 12) vv. 941‑988: poporul ascuns; 13) vv. 989‑1038: Judecata; sfârșitul veacurilor. Versurile lui Commodian se adresează
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
din partea forțelor întunericului încarnate de un cuplu diabolic: Eugen Țurcanu, care trimite la figura de tristă celebritate a torționarului anilor 1950, și discipolul său, Radu Tudose (fals profet autohton), un inginer arogant, avid de putere, fără scrupule. Țurcanu‑Anticrist produce miracole în serie, cu o ușurință deconcertantă. El amintește de un personaj al lui Soloviov prin aceea că minunile sale sunt menite „să alunge orice suferință și să aducă fericirea întregii lumi” (recunoaștem aici sloganul comuniștilor). În final, un supraviețuitor al
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pp. 128‑162. . Cf. episodul din Faptele Apostolilor 19 și mai ales CC 1, 24, în care Origen vorbește explicit de magie ca de un „sistem coerent, ale cărui principii sunt cunoscute de puțini oameni”. Despre bivalența magiei (inclusiv a miracolelor) la Origen, vezi G. Sfameni Gasparro, „Origene e la magia: teoria e prassi”, în L. Perrone (ed.), Origeniana octava, Louvain, 2003. . D.E. Aune, „Magic in Early Christianity”, în ANRW 23, 2, 1980, pp. 1507‑1557. . Referitor la această problemă, vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
bătălia de la Finta: „Iar Matei-vodă, fiind la un picior rănit den război, zăcea și-și cerca tămăduința; dar nu putea să-și caute boala lui și slăbiciunile bătrânéțelor, de nebuniile dorobanților, a siiménilor...” - Cronica Bălenilor). Vindecările erau extrem de rare, veritabile miracole, petrecute prin participarea unor medici pricepuți, Radu Mihnea, bolnav de ochi, lăsa în 1619 tronul - „Singur am pohtit la împărăție să-i vie mazilie, să poată merge la țarigrad, pentru leacul ochilor” (Miron Costin) - și pleca la Istanbul să se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ecaterina, Ștefan). Cel ce a reclădit biserica Mănăstirii Putna (operație începută în 1654 și terminată în 1662 de către Gheorghe Ștefan), Vasile Lupu, protectorul Patriarhiilor răsăritene, Voievodul cu „hire mai mult împărătească decât domnească” (Miron Costin), a înălțat, în 1639, propriul miracol la Iași - Mănăstirea Trei Ierarhi -, proiectând pentru lăcașul de rugăciune și funcția de necropolă a familiei sale. Arhitecții lui Vasile Lupu au eliminat gropnița dintre naos și pronaos. Această „cameră a mormintelor” - „spațiu funerar destinat încă la sfârșitul secolului al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
război de Mihail Sadoveanu. Foarte activ este Pompiliu Constantinescu, cu recenzii și cronici la cărți nou-apărute, inițial în cadrul rubricii „Spectacolul vitrinei”: Hortensia Papadat-Bengescu, Rădăcini, Octavian Goga, Din larg, Lucian Blaga, La curțile dorului, Mircea Eliade, Nuntă în cer, Dan Petrașincu, Miracolul, G. Călinescu, Principii de estetică, Sabin Velican, Pământ viu ș.a. Același critic semnează eseurile Macedonski reabilitat, Variații la tehnica argheziană și Poezia laureată. Scurte prezentări de cărți scriu Costin I. Murgescu și Mircea Bărbulescu. Editoriale, tablete și profiluri aparțin lui
SPECTACOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289815_a_291144]
-
ar fi numai trup, omul nu ar avea neliniști. Dar pentru că are trup și suflet, omul devine ființă neliniștită. Având capacitatea de a reflecta asupra sa, omul se Întreabă asupra destinului său și proiectează speranțele sale În salvarea printr-un miracol. Având Însă și spirit, omul se deschide. Neliniștile sale interioare pot fi anulate sau compensate prin deschiderea transcendenței. Nu mai este o simplă proiecție a speranței, ci este un transfer, un „salt” care-i dă certitudinile continuității existenței sale Într-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu sunt Întotdeauna extracte pure din plante medicinale, ci adeseori ele sunt diluate, folosindu-se doar o zecime din puterea lor. Se spune că, În anumite cazuri, chiar și simpla inhalare a acestor substanțe este suficientă pentru a produce adevărate miracole. Cunoșterea medicală este rezultatul experiențeitc "Cunoșterea medicală este rezultatul experienței" Toată știința medicală este rezultatul experienței 24. Motivul pentru care s-a progresat atât de puțin În medicină se datorează faptului că reprezentanții acesteia nu s-au eliberat ei Înșiși
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
luat sânge. Despre operațiile cu alte instrumente nu au nici o cunoștință. Nu știu nici cum să lege o arteră, iar amputarea era un proces de care nici nu auziseră. Operațiile mele de extragere a pietrei li s-au părut un miracol. Au devenit totuși rapid experți În operațiile de incizie și de vaccinare, căci pentru amândouă aveau o puternică Înclinație. Un fel de magnetism animal practicat În Panjabtc " Un fel de magnetism animal practicat În Panjab" În Panjab, locuitorii practică un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nuanțate”4. Prima referință la Honigberger este din 19361, urmată de diferite intervenții care trimit la experiența lui Haridas sau la unele asemănătoare 2: „Ar fi interesant de urmărit primele informații care au ajuns În Europa despre yoghini și despre «miracolele» fakirice. Garbe a notat unele dintre ele (...). Pasajul din cartea lui Honigberger, Treizeci și cinci de ani În Orient (Londra, 1852), despre yoghinul Haridas care s-a Îngropat timp de 4 luni e reprodus ca apendice la An Introduction to Yoga Philosophy
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care putea rămâne suspendat În aer un timp considerabil (12-40 minute). Accepta să repete oriunde această performanță: not for money, but for courtesy. Același yoghin avea puterea de a rămâne mai multe ore sub apă (...) Monier-Williams (...) povestește câteva cazuri de miracole yoghinice despre care a auzit vorbindu-se sau pe care le-a văzut el Însuși. Nu putem ști ce Încredere să acordăm miracolelor yoghinice pe care L. Jacolliot pretinde că le-ar fi văzut În sudul Indiei (...). Despre «Rope Trick
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Același yoghin avea puterea de a rămâne mai multe ore sub apă (...) Monier-Williams (...) povestește câteva cazuri de miracole yoghinice despre care a auzit vorbindu-se sau pe care le-a văzut el Însuși. Nu putem ști ce Încredere să acordăm miracolelor yoghinice pe care L. Jacolliot pretinde că le-ar fi văzut În sudul Indiei (...). Despre «Rope Trick» există o abundentă literatură (...) Levitația, incombustibilitatea corpului și alte miracole fakirice sunt de altfel cunoscute și În alte zone geografice” (cf. Leroy)3
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care le-a văzut el Însuși. Nu putem ști ce Încredere să acordăm miracolelor yoghinice pe care L. Jacolliot pretinde că le-ar fi văzut În sudul Indiei (...). Despre «Rope Trick» există o abundentă literatură (...) Levitația, incombustibilitatea corpului și alte miracole fakirice sunt de altfel cunoscute și În alte zone geografice” (cf. Leroy)3. Despre cartea lui Vidyarnava scria Încă din 1954 În sinteza despre yoga ce prelungea, refăcând aproape În Întregime, doctoratul susținut În cele din urmă la București În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Honigberger apar primele trei mărturii ale fantasticului menționate de Culianu aici, și toate sunt instrumente de cunoaștere și mai ales de realizare 3. Dar, „mai târziu, uitând ce Învățase În Himalaya, așa cum mărturisește undeva, Eliade a elaborat acea teorie a miracolului incognoscibil ce ajungea la un soi de «sincronicitate». În fond, povestirile de isprăvi fantastice rămân aceleași, cu primatul absolut al deplasării În timp („alunecare” a straturilor temporale unul pe altul, discontinuitate a timpului etc.), Însă personajele și atitudinea lor față de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Honigberger se delimitează definitiv, iar cel fictiv va avea ca umbră pe tatăl ei. Eliade e singur În fața unui caz straniu, pe care Încearcă să-l dezlege. La 15august 1937 explica În Vremea că și În pictura lui Tintoretto invizibilitatea miracolului sau agentului miraculos e atât de limpede, Încât numai așa trebuie Înțeleasă „această concepție a fantasticului care intervine direct și vertical În realitate”1. Dar... „eroare, scumpul meu domn. Au mai Încercat și alții”, Îl va destabiliza Smaranda Zerlendi. „Bietul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
alte universuri 1. Zerlendi revine, la 11mai 1910, asupra experienței invizibilității (involuntare?), iar naratorul deturnează direcția nuvelei nu fără a-i avertiza parțial pe cititori: „Îmi căzuseră până atunci sub ochi destule documente, mai mult sau mai puțin autentice, asupra miracolului acesta yoghinic, dar niciodată lucrurile nu fuseseră spuse atât de limpede și cu atâtea amănunte. Când am Început povestirea de față, șovăiam Încă, neștiind dacă va trebui sau nu să descriu tocmai pagina aceasta Înspăimântătoare. Ajungând aici, după atâtea săpătămâni
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
să se desolidarizeze. Prin urmare, prima lungă paranteză din eseul „Secolul istoriei” (F, 1994, p. 127) trebuie confruntată cu Folclorul ca instrument de cunoaștere și SDH: „Unii se pot Întreba ce fel de metodă «științifică» este aceea care, aprioric, exclude miracolul din istorie. O metodă obiectivă trebuie să constate; În nici un caz ea nu poate să excludă o serie de fapte ca «imposibile». Cercetări recente au dovedit, bunăoară, «posibilitatea» șposibilitatea «teoretică»!ț a incombustibilității trupului omenesc. Sute de documente hagiografice vorbesc
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
s-a sesizat Încă insistența particulară cu care se interesează de yoghini, atât de cei pe care i-a cunoscut direct, cât și de acel faimos (Într-un cerc prea restrâns până acum) Haridas, prototipul unor reverii europene În marginea miracolului, care au Însoțit discret primele vârste ale indianisticii și care Își mai află un ecou și azi. În trecere prin Lahore către Kashmir, Jacquemont amintește aceiași „fakirs”6. Alții - de pildă John Campbell Oman, Într-o lucrare de referință ca
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Indian Life, religious and social”1. Problema, bibliografia, reveriile se amplifică pe continentul european În lucrările lui Hauer, ca și În ultima ediție a sintezei lui Eliade despre yoga2. Însă „observatorii au oscilat Între credința că era vorba despre un miracol și convingerea că se aflau În fața unei Înșelăciuni”, reamintea Jean Filliozat3, pentru a bloca multă vreme interesul medical al lui Honigberger, avanpost rarisim Înainte de lucrările strict științifice ale Thérèsei Brosse 4. Exact aceasta e diferența dintre un yoghin și un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în 1894. Încercarea de roman istoric Inimi de femeie. Strănepotul lui Țepeș, publicată în 1904-1905 în foiletonul ziarului „Adevărul”, e o construcție compozită, cuprinzând cam tot ce intră în rețeta genului: secvențe etnografice (nunta, botezul) și folclorice (legenda Meșterului Manole, miracolul icoanei făcătoare de minuni), aventură complicată, amintind romanul de mistere, scene erotice, momente de exaltare eroică etc. Narațiunea e plasată în vremea lui Neagoe Basarab, în anii în care acesta construiește mănăstirea Argeș și încearcă să pună capăt adversității dintre
SCORŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
Nevinovatul de Gabriele D’Annunzio (capitolul Privighetoarea), semnată I. G. Sumarul mai cuprinde o cronică a lui Șerban Cioculescu la volumul Poarta neagră al lui Tudor Arghezi, în care criticul surprinde astfel esența artei argheziene: „Universul arghezian e făcut din miracole, proiectate de cristalul, cu o mie de fețe, al ochiului său”. La rubrica „De toate”, redactată de Dan Smântânescu și Augustin Popescu, ca și în alte însemnări, sunt prezente accente polemice, chiar pamfletare. Sunt avute în vedere și unele periodice
SEPIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289624_a_290953]