6,081 matches
-
familiile acestora conduc la un alt mod de descifrare a interdicției proclamate. Pentru grupul liderilor sindicali, care, mai mult, nu invocase niciodată islamul ca principiu de fondare a legitimității excluderii femeilor muncitoare din uzină prezente de altfel în perioada pakistaneză -, miza principală era elaborarea statutară la care munceau cu îndârjire: apropierea claselor mijlocii și superioare, a căror reprezentare idealizată blochează femeia nu atât acasă, cât în afara muncii exterioare, sinonimă unei condiții foarte inferioare; separarea simbolică de straturile sociale urbane mizerabile, în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care le spun muncitorii, sau chiar prin consultarea arhivelor. Sunt repetate însă și acum un număr de studii care, în loc să se străduiască să restituie sensul schimbărilor care sunt operate pe terenurile studiate (cartiere, uzine), elaborează o etnologie martoră a trecutului. Mizele sociale, simbolice, politice dispar în favoarea unei atenții centrate pe detaliile unui cotidian închis. Prezentul e surprins și prezentat ca fiind complet întors spre trecut; acesta din urmă e încremenit. Analiza modalităților de schimbare cedează locul unei logici de arhivare a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin rezumarea modurilor de inserție politică și de diferențiere economică ale indivizilor sau grupurilor sociale. Asistăm din ce în ce mai mult la concretizarea unei tendințe de implantare a anchetelor în chiar sânul instituțiilor capitalismului, cu obiecte atât de fragmentare și de detașate de mizele centrale ale muncii precum angajamentele politice încât sfârșesc prin a le oculta. Să amintim că, în continuarea axiomaticelor disciplinei evocate mai sus, o miză teoretică și metodologică importantă pentru etnologie este de a stabili legătura între diferite domenii de activități
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a anchetelor în chiar sânul instituțiilor capitalismului, cu obiecte atât de fragmentare și de detașate de mizele centrale ale muncii precum angajamentele politice încât sfârșesc prin a le oculta. Să amintim că, în continuarea axiomaticelor disciplinei evocate mai sus, o miză teoretică și metodologică importantă pentru etnologie este de a stabili legătura între diferite domenii de activități sociale: viața familială, cartierele de rezidență, spațiile de muncă, manifestările colective simbolice, ritualurile, politicul fiind de asemenea abordat uneori. Această legătură devine cu mult
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
larg, în orașe, nu sunt aceste manifestări episodice: ele nu sunt decât evenimente în care se actualizează raporturile sociale; semnificațiile lor, adică simbolistica pe care o produc, nu constituie un sistem peren susceptibil a fi studiat în sine, independent de mizele precise care configurează raporturile sociale locale în conjunctura în care sunt studiate. Diversele tendințe evocate sunt departe de a fi minoritare în etnologia actuală din Franța, ele contrastând cu etnologia industrială de pe terenuri "îndepărtate", care rămâne mult mai ambițioasă din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de politețe și interacțiunile cele mai banale. În afara pericolelor unei confuzii între comparatism și analogie, riscul deja semnalat este de a închide interpretarea în teatrul ritului; de a sublima o dimensiune simbolică, a cărei elaborare ar fi astfel deconectată de mizele sociale concrete, adică lipsită de orice conținut. Felul în care M. Segalen își prezintă viziunea despre dezbaterile dintre sociologi și etnologi în privința vânătorii este de-a dreptul simptomatic 97. Sociologii s-ar situa de partea evidențierii raporturilor de dominare între
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
concretizează anchetele etnologice. Izolarea antropologiei este astfel întreținută de o serie de blocaje epistemice și de confuzii a căror depășire se dovedește astăzi necesară. Până la urmă, disciplina însăși pare să fi fost folclorizată. Este vorba desigur înainte de toate de o miză științifică internă. Aceasta îi privește însă în egală măsură pe toți actorii care sunt implicați în spațiile sau în instituțiile pe care le studiază etnologii. Prospecții Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor Să luăm ca exemplu multiplele spații culturale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
obiect de studiu un cartier urban presupune abordarea felului în care modalitățile de inserție în sfera muncii (total reînnoite) capătă sens în acest cadru urban (parțial neschimbat), contribuie la modelarea raporturilor de vecinătate și a raporturilor familiale (raporturi între soți, mize ale transmiterilor părinți / copii etc.) și, bineînțeles, a raporturilor cu autoritatea în diferitele registre ale acesteia. Acest din urmă aspect se dovedește cu atât mai esențial pentru aceste cartiere miniere cu cât formele actuale de implicare a instituțiilor de stat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe de alta. La o distanță de cincisprezece ani, atenția acordată astăzi în Franța mitologiilor "celui de-al treilea sector" și "economiei solidare", încorporate sistemului economic global tocmai în numele pseudo-disidenței pe care o încarnează 109, amintește de dezbaterile în care miza era, în anii optzeci în Lumea a Treia (mai ales în America Latină), "informalul". Am putea repera într-adevăr o tendință foarte similară a puterilor publice sau a instituțiilor financiare internaționale de a o idealiza ca formă de rezistență la degradarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a conexiunilor între economie și legitimarea politică. Ele tind să eclipseze solidaritățile construite pe referința muncii și la clasele sociale generate în cadrul producției capitaliste. În sfârșit, culturalizarea pieței(lor) o transformă pe aceasta din urmă într-un loc și o miză a înfruntărilor imaginare cu ceilalți, în spații dedublate la nivel local și mondial, dar, totodată, și tocmai de aceea, ale reformulării raportului cu figura statului. Întreprinderea este unul din siturile privilegiate în care aceste fenomene globale pot fi surprinse, prin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vadă niciodată datoria achitată: exigențele îi sunt fără încetare reînnoite, provocate uneori (am notat deja o mulțime de exemple) de intervențiile, pe lângă familia soției, ale bătrânilor celei a tânărului, care văd cu ochi răi încercarea acestuia de a le scăpa. Miza esențială a acestui circuit monetar ar putea fi denaturarea completă a grupului familial prin organizarea acestuia în raport cu bogăția; asistăm la negarea grupului însuși prin posibilitatea pe care o are individul de a se lipsi de ajutorul părinților săi în reglarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
încontinuu pentru a înlătura o frică niciodată epuizată. Regăsim aceleași teme în ansamblul consumului monetar: între orice bun și individ se stabilește un raport direct. În cazul particular al bunurilor durabile, acest raport este prezent în realitatea utilizării acestor obiecte; miza acestuia constă în chiar utilizarea lor. În același fel, consumul monetar în totalitatea lui este prins în aceeași tensiune de depășire continuă; atunci apar noțiuni precum "ridicarea" nivelului de trai, "urmărirea" confortului material. În cadrul unui astfel de consum (pe un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vom insista asupra acestor fenomene care țin de etnologie (dar care, în mare parte, i-au scăpat acesteia din cauza unei prea mari preocupări pentru sistematizare). Individul care se contopește cu personajul său este, înainte de toate, o mistificare: într-adevăr, singura miză posibilă în acest context de contacte directe este conflictul (ale cărui forme variază la infinit) pentru dominarea grupului, încercarea de a căpăta o putere oarecare asupra indivizilor. Prin contrast, raportul comercial aruncă în aer universul contactelor directe. De acum încolo
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Paris, 1998). 101 După expresia lui M. Kilani (op. cit.), de exemplu, care păstrează această viziune ca pe o declinare, printre altele, a cuplului local / global, din care face axa directoare a antropologiei și, prin urmare, a lucrării sale. 102 Întrepătrunderea mizelor cristalizate în jurul controlului locuințelor miniere transformate în locuințe sociale (în jur de 70 000 pentru ansamblul regiunii de Nord) oferă un exemplu foarte semnificativ. Cf. F. Desage, La bataille des corons, Lucrare de master în științe politice, Lille, Université de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
104 A se vedea aici textul integral al lui C. Dubar, G. Gayot & J. Hedoux, "Sociabilité minière et changement social à Sallaumines et à Noyelles-sous-Lens", Revue du Nord, LXIV, 253, 1982, pp. 363-464. 105 Calificările ocupă un loc central în mizele legate de reconversie, de inserția pe piața muncii, de tentativele de a se sustrage inferiorității sociale sau relegării etc. Despre un alt "bazin" monoindustrial în declin, cf. studiul lui S. Beaud și M. Pialloux, Retour sur la condition ouvrière. Enquêtes
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
graniță estică permanentă (Horsley, 1992, pp. 230-232; Muller, 1993, pp. 129 și 146-150). Aceste evenimente sugerează refuzul oficialilor germani de a lua în considerare folosirea unor cadre multilaterale de luare a deciziilor în cazuri în care hotărârile pot avea ca miză interese vitale, precum și disponibilitatea de a lua în calcul încălcarea dreptului internațional existent, atunci când acesta intră în conflict cu posibile câștiguri teritoriale germane în viitor. De asemenea, ele exemplifică rapiditatea cu care comportamentul diplomatic neatent poate reaprinde în mod neintenționat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
acuzație este sprijinită de eșecul politicienilor germani de a urma sfatul oferit de Bundesbank, care a emis avertizări cu privire la rapiditatea unificării economice și monetare germane (Lippert și Stevens-Strohmann, 1993, p. 41). Politicienii germani păreau dispuși să suspende imperativele Bundesbank atunci când miza o reprezentau interesele naționale vitale, dar nu și când era vorba despre interesele altor membri ai MRS. Așadar, în sprijinul revendicărilor neorealiste, există dovezi potrivit cărora diplomația comercială și financiară a Germaniei a devenit mai asertivă și mai axată asupra
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ci a reflectat considerații electorale interne (Muller, 1993, pp. 145-147). Astfel, afirmația că negocierile privind unificarea s-au desfășurat bilateral simplifică prea mult gradul ridicat la care acest proces a fost instituționalizat. Într-adevăr, Muller subliniază că, "dat fiind că miza o reprezentau cele mai importante interese naționale, procesul unificării a fost ancorat într-o rețea uimitoare de consultări și ajustări reciproce" (Muller, 1993, p. 129). Strategiile Germaniei după unificare pot fi interpretate și în lumina teoriei instituționaliste. În anii 1990
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
regulilor interiorizate care ar acoperi și ar unifica pe deplin conduita actorului într-un etos, pentru a deplasa asupra indivizilor înșiși capacitatea de a "fabrica" ordinea normativă căreia i se supun sau pe care o fac să evolueze după circumstanțe, mizele aflate în joc și transformarea resurselor lor. Sursele etnometodologiei sunt diverse. Ele constituie tot atâtea referințe pentru sociologii culturii dornici să aprofundeze calea calificărilor: fenomenologia germană (Husserl), care descrie îndeaproape lumea concretă a lucrurilor, sprijinindu-se pe intenția unei conștiințe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
metodologia lui Gallup. Un întreg curent al sociologiei franceze a fost marcat de amprenta lui. • Exemplul presei și al media Presa și mass-media în general sunt reprezentanți perfecți ai acestei abordări a publicului. Trebuie să înțelegem că, în acest caz, miza cunoașterii este considerabilă: valoarea spațiilor mediatice este direct corelată cu "calitatea" cititorilor (cu, adică, nivelul veniturilor lor). Interesul trusturilor de presă de a-i cunoaște trebuie pus în relație directă cu utilizările secundare pe care le poate da acestor informații
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la colecțiile permanente. Rapoartele întocmite sunt comunicate echipei de conducere, precum și principalilor responsabili cu relațiile publice (mediatecă, comunicare, serviciu pedagogic, audi-torium, vânzare de bilete...). În plus, ea stabilește legături cu mediile universitare (seminarii, colocvii, cursuri), conducerea Muzeelor din Franța, ENP. Mizele acestor anchete sunt multiple: mai întâi, pentru acces și frecventare; apoi, de deschidere către publicuri a priori neinteresate (scop pedagogic); în fine, de fidelizare, în cadrul dezvoltării unei sociabilități culturale (participarea la conferințe și la dineuri, la societățile Prietenilor muzeelor etc.
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de cultură nu este un simplu pretext (arbitrar), ci suportul unei coeziuni mereu înnoite în ciclul continuu al generațiilor. Georges Friedmann (1902-1977), care a studiat inițial munca industrială dintr-o perspectivă marxistă, a sesizat, în anii 1950, că au crescut mizele sociologice ale unei "civilizații a loisir-urilor" fondate pe timpul liber și pe noile moduri de viață. El l-a orientat pe această pistă pe Joffre Dumazedier (1915-2002), care a încercat să creeze în Franța o sociologie a loisir-urilor după
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
raportului artist-comanditar (cf. White, 1991; Heinich, 1993; Viala, 1985, și Warnke, 1989). Cum arată Elias în Mozart, sociologie d'un génie (1991), independența creatoare și profesională care apare treptat se produce cu riscuri și pericole pentru ei. Schoenberg spunea că "miza [muzicii] lui este întregul" (Adorno, 1995, p. 41). Artiștii își croiesc propria cale în afara cercurilor academice datorită negustorilor care se intercalează între ei și noul public (White, 1991); dezvoltarea unei opinii publice care îi eliberează de legăturile alienante. Istoricii (majoritatea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
private) îi conferă aureola unui "prestigiu intelectual" cu mult superior celui de artizan și meseriaș, cum era încă privit în Evul Mediu (Claude Simon, Discours de Stockholm, Minuit, Paris, 1981). • Prestigiul dezinteresării S-a operat astfel o clasare socială (cu mizele ei) care, pe de o parte, îl caracterizează pe artizan prin materialitate, economie și nevoie, prin comanda exterioară a clientului sau a colecționarului, iar pe artist prin spontaneitatea inspirației, gratuitatea gestului și dorință, în lipsa clientelei. Această figură a fost aplicată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și cea a sportivilor de nivel înalt, se dezvoltă pe baza excepției, adesea eliberată de constrângerile naționale obișnuite (Glenn Gould). Actorii interpretează texte clasice, recitesc și rejoacă piesele din trecut. Dar, în paralel, sociologii arată, cu ajutorul convorbirilor (Menger, 1997), că miza lor este de a îmbrățișa vocația creatorului operei. Întoarcerea la operă își găsește legitimitatea în tensiunea dintre existența ei factuală și punerea originală în scenă. Se schițează un model pur de actor, la care tind să se conformeze, prin imitație
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]