3,317 matches
-
din cer", "incendii" "în diamant", barbiza excesiv, dând indicații de facultate poetică în descrierea parnasiană a unei cești: Văd timp de bătălii. Leat mediu. Cu alții-n fier și-n gânduri grave, Dădu și prințul un asediu. Pe undeva, prin mlaștini slave. Acum scrie o poezie (Elegii și alte poeme, Cântecele regilor de jos) cu ușoară tendință socială, de un sentimentalism minor, patetică, la chipul transparent, cu mâhniri delicate: Orașe - păduri fără foi! - Jefuitoare - ale anilor, Iată, îmi chem amintirile, Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de zidari, domnitorul Negru Vodă pornește pe malul Argeșului în căutarea unui zid părăsit, pe ruinele căruia urmează să-și înalțe ctitoria. Un ciobănaș întâlnit în cale îl ajută să ajungă la locul căutat, aflat într-o poiană, lângă o mlaștină. Rămășițele zidului par să adăpostească duhuri nefaste: „Câinii cum îl văd, / La el se repăd/ Și latră a pustiu/ Și urlă-a morțiu”. Meșterii încep să lucreze cu febrilitate, dar munca lor rămâne zadarnică aproape trei ani în șir, deoarece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Luca 14,28 Consultantul În afaceri Fritz Dressler spune că este ușor să prezici viitorul. Mai greu este să-ți dai seama de ceea ce se Întâmplă acum! Așa cum spune o zicătoare, e greu să-ți amintești că trebuia să seci mlaștina atunci când ești până-n gât printre crocodili. În ciuda numeroaselor presiuni ale prezentului, alocarea timpului pentru a face planuri de viitor este o parte esențială a Îndatoririlor unui manager. Dacă nu vă faceți planuri, vă pândește eșecul După câte se pare, mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
în secolul XII. Un alt parc faimos este Princess Street Gardens, care împarte în două centrul istoric al orașului, dezvoltându-se în lungul Strazii Princess. Este un parc public deschis în anii 1920, fiind creat după desecarea lacului și a mlaștinilor care ocupau acest sector jos al orașului (Nor Loch). În cadrul parcului, de o parte și de alta a Străzii Princess se aliniază splendide statui și momumente, între care: Monumentul lui Scott (construit în 1844, în stil gotic, în cinstea cunoscutului
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Noțiunea de cetate definește în mod fundamental teritoriul controlat de un popor. Acest teritoriu este adesea delimitat de frontiere naturale. Astfel, ținutul parisiilor, al cărui centru era Lutèce, stabilit pe Île de la Cité, este înconjurat de păduri, de rîuri și mlaștini: la vest, rîul Oise, pădurile de la Saint-Germain și de la Marly; la sud, rîul Bièvre și pădurea Rambouillet; la est, pădurea Armainvilliers; în sfîrșit, la nord, pădurea Chantilly. Anumiți termeni evocă de asemenea aceste vechi frontiere, precum cuvîntul celt equoranda, frontieră
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
părăsit cînd la aceasta se mai adaugă sărăcia țăranilor care, încovoindu-se sub greutatea datoriilor, n-au putut nici să-și dreneze, nici să-și defrișeze pămînturile. De aceea, tot ceea ce constituise altădată un sol convenabil a fost acoperit de mlaștini sau năpădit de mărăcini. Mai mult: chiar renumitul canton Arebrignus este invidiat și ridicat în slăvi degeaba, pentru că nu mai vezi aici cultivîndu-se vie decît într-un singur loc; în afară de acest loc tot restul nu este decît păduri și stînci
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al creșterii. Este vorba de o creștere masivă a producției agricole și mai ales a producției de cereale. Ea se datorează mai întîi extinderii suprafețelor cultivate prin defrișarea pădurilor și a landelor, dar și prin desecarea văilor umede și a mlaștinilor. Astfel au fost cîștigate din mlaștini 150.000 de hectare din secolul al X-lea pînă în secolul al XII-lea. Ea se datorează în același timp creșterii randamentelor agricole legate de îmbunătățirea tehnicilor și a unui mai mare număr
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
creștere masivă a producției agricole și mai ales a producției de cereale. Ea se datorează mai întîi extinderii suprafețelor cultivate prin defrișarea pădurilor și a landelor, dar și prin desecarea văilor umede și a mlaștinilor. Astfel au fost cîștigate din mlaștini 150.000 de hectare din secolul al X-lea pînă în secolul al XII-lea. Ea se datorează în același timp creșterii randamentelor agricole legate de îmbunătățirea tehnicilor și a unui mai mare număr de oameni: unelte de fier, plug
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un sens, căci altminteri lucrurile n-ar avea nici un preț, iar lumea însăși n-ar mai fi decît o cifră goală, numai bună să fie vîndută cu carul îașa cum sînt vîndute colinele din jurul Boston-ului) pentru a umple vreo mlaștină din Calea Lactee. Dublonul acela era făcut din aur pur, scos de undeva, din inima unor dealuri bogate, din care curg, către răsărit și apus, peste nisipuri aurifere, apele a numeroase Pactoluri. Și, deși acum era țintuit lîngă rugina piroanelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
afectate de alunecări active, prăbușiri, surpări și curgeri noroioase ; ... d) terenuri nisipoase expuse erodării de către apă sau vint; ... e) terenuri cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stincarii și depozite de aluviuni torențiale; ... f) terenuri cu acces permanent de umiditate și mlaștini; ... g) terenuri sărăturate și acide; ... h) terenuri poluate și substanțe chimice, petroliere sau noxe; ... i) terenuri ocupate cu halde miniere, deșeuri industriale și/sau menajere, gropi de împrumut; ... j) terenuri neproductive; ... k) terenuri și biocenoze afectate sau distruse. ... Capitolul 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168448_a_169777]
-
învețe pe cetățenii României ce va să fie un regim democratic și, mai cu seamă, să le arate care sunt avantajele economiei de piață. Aceștia au fost, de altfel, principalii beneficiari ai evenimentelor sângeroase din decembrie 1989. Deși, nu o dată, mlaștinile cele mai pestilențiale hrănesc nuferi de o rară frumusețe, democrația românească post-decembristă a fost tarată, încă din start, de maniera sângeroasă și cu iz conspirațional a desfășurării evenimentelor din decembrie, o bună dovadă în acest sens fiind însuși faptul că
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Vincent, R.J.: Human Rights and Internațional relations (Cambridge: Cambrige University Press, 1986). 24 Etică mediului Robert Elliot Ce este o etic] a mediului? În Parcul National Kakadu din zona de nord a Australiei se reg]sesc ținuturi împ]durițe accidentate, mlaștini și zone acvatice care ad]postesc o larg] varietate de forme de viat]; aici viețuiesc specii nemaiîntâlnite în alte zone, chiar și cele aflate pe cale de dispariție, precum papagalul cu cap negru (Psephotus dissimilis) și țestoasă din specia Carettochelys insculpta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
amenajate direct în pământ este interzisă din mai multe │ │motive, în primul rând ecologice. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Cel mai grav fenomen este impregnarea în timp a solului din zonele învecinate bazinului, solul devine total impermeabil, se degradează, apa este reținută la suprafață, apar mlaștini și bălți pe suprafețe mari, apa freatică este poluată, iar vegetația înconjurătoare este distrusă. 6.2. Metode de stocare a dejecțiilor animale 6.2.1. Dejecții lichide O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecțiilor lichide. Depozitarea necorespunzătoare a acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
amenajate direct în pământ este interzisă din mai multe │ │motive, în primul rând ecologice. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Cel mai grav fenomen este impregnarea în timp a solului din zonele învecinate bazinului, solul devine total impermeabil, se degradează, apa este reținută la suprafață, apar mlaștini și bălți pe suprafețe mari, apa freatică este poluată, iar vegetația înconjurătoare este distrusă. 6.2. Metode de stocare a dejecțiilor animale 6.2.1. Dejecții lichide O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecțiilor lichide. Depozitarea necorespunzătoare a acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
construiască un cavou. Nevroza lui, provocată de scurtcircuitările comunicării, de degradarea unor idealuri, de măcinișul cotidian, îl împinge să-și caute un refugiu. Soluția de care se cramponează îl ajută să uite un timp neadevărul în care, ca într-o mlaștină, s-a împotmolit. Strînsoarea și injoncțiunile unui context vătămător generează, iată, și un asemenea marasm. Sub zarea plumburie, drumul egal al fiecărei zile. Singurătate, sastisire, griji cripta te absolvă de astfel de mizerii. Amenajînd un mormînt, te faci că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
idila patriarhală part. reînviat, -ă nom. reînvierea, reînviatul A ROȘI Ion roșește de rușine tranz.: Ioana roșește ouă part. roșit, -ă nom. roșirea, roșitul A SCĂDEA Prețurile scad tranz.: Comercianții scad prețurile part. scăzut, -ă nom. scăderea, scăzutul A SECA Mlaștinile seacă tranz.: Edilii seacă mlaștinile part. secat, -ă nom. secarea, secatul A VARIA Regimurile alimentare variază în funcție de anotimp tranz.: Ion variază regimul alimentar part. variat, -ă nom. varierea, variatul (b) CONFIGURAȚIE SPAȚIALĂ REFLEXIVE A SE ACOPERI Cerul s-a acoperit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nom. reînvierea, reînviatul A ROȘI Ion roșește de rușine tranz.: Ioana roșește ouă part. roșit, -ă nom. roșirea, roșitul A SCĂDEA Prețurile scad tranz.: Comercianții scad prețurile part. scăzut, -ă nom. scăderea, scăzutul A SECA Mlaștinile seacă tranz.: Edilii seacă mlaștinile part. secat, -ă nom. secarea, secatul A VARIA Regimurile alimentare variază în funcție de anotimp tranz.: Ion variază regimul alimentar part. variat, -ă nom. varierea, variatul (b) CONFIGURAȚIE SPAȚIALĂ REFLEXIVE A SE ACOPERI Cerul s-a acoperit de nori tranz.: Băncile acoperă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
amăgească dușmanul prin chemări de război din trâmbițe și buciume. Cum stătea tabăra turcească așteptând, iată că izbucnește mare sunet de război În Lunca Bârladului. Socotind că oastea lui Ștefan-Vodă dintr-acolo vine, puhoiul de turci s-a urnit prin mlaștina plină de apă și prin zăvoiul des ca peria. Prin negură se Îmbulzeau turcii, sfărâmând și tăind lunca cu gând s-ajungă În grabă la zvonul de război. Nu după mult timp călăreții și tunurile s-au Împotmolit În mocirlă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
au prins a răcni fără a se Înțelege, a chema fără s-audă. Când era mai mare Învălmășeală, a căzut și Ștefan-Vodă, ca un trăsnet asupra lor. Loviți În spate, crezând că au oaste moldovenească și În față, scufundați În mlaștină, turcii n-au știut pe ce lume se află și au prins a se tăia Între sine și a căuta cu groază o scăpare. Multă oaste turcească a pierit atuncea. Au lăsat armele și peste o sută de steaguri În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a sonda împrejurimile, iar de îndată ce își ia zborul, o capturează și revine cu ea în același loc (Neuweiller et al., 1 1987) Hrănirea deasupra zonelor acvatice. Acestea sunt reprezentate de suprafețele mari de apă curg curgătoare sau stagnată, de canale, mlaștini sau suprafețele u umede acoperite de trestie sau alte plante higrofile. Lor li se adaugă unele zone antropice, precum porturile și canalele navigabile puternic iluminate. Liliecii care vânează deasupra apei își împart spațiul pe sectoare de înălțimi d diferite. Astfel
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de determinări și în Grădina Publică din Bârlad și în pădurea învecinată, unde am detectat speciile: Nyctalus n noctula, Myotis daubentoni, Pipistrellus pipistrellus și E Eptesicus serotinus. 3.4.2. Metoda fâșiilor Poate fi aplicată în terenuri deschise (pășuni, fânețe, mlaștini, culturi agricole) sau păduri și plantații forestiere nu prea dese, precum și pe cursul unor râuri. Estimările sunt repetate la intervale mici de timp pe aceiași fâșie. 3.4.3. Metoda cartografică Este utilizată în special pentru localizarea adăposturilor (peșteri, grote
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
uralice sau mixtate, iranofonii preferând zonele centrale de pe malurile Pontului nordic și ale Mării Azov, joase pe cea mai mare lungime și zimțate de limane, transformate adesea în lacuri sărate mlăștinoase, prin cordoanele de nisip de la ieșirea lor. Aceste mlaștini ofereau crescătorilor de animale nu numai materiale pentru pentru adăpostul de iarnă al turmelor, dar și nutreț sigur atât în păpurișul de pe margini, cât și în tufele ierburilor grase de sărătură. Astfel de sărături se înșiră fără întrerupere de la Caspica
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
un destin tragic de femeie în plus, unul dintre destinele tragice de pe vremea lui Stalin, care ne răscoleau când eram tineri și a căror durere se tocise de atunci. Femeia aceea, fiica unui chiabur, cunoscuse încă de copil exilul în mlaștinile Siberiei occidentale. Apoi, după război, acuzată de „propagandă anti-colhoznică”, se pomenise într-un lagăr. Parcurgeam paginile acelea ca pe ale unei cărți știute pe de rost. Lagărul, cedrii pe care îi doborau prizonierii, cufundându-se în zăpadă până la brâu, cruzimea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
se disting prin caracteristici geografice, abiotice și biotice, în întregime naturale sau seminaturale (fig. 1.1). Țara noastră este gazda unor tipuri unice și extinse de habitate, de la păduri mature aproape virgine, pajiști și stepe bogate în specii floristice, la mlaștini întinse, posibil, fără echivalent în Uniunea Europeană. De asemenea, lanțul carpatic reprezintă un bastion vital al carnivorelor mari. România deține 5500 exemplare de urs brun, 3500 exemplare de lup și 1600 exemplare de râs eurasiatic, reprezentând procente ridicate din efectivele acestor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
naturală. Habitatele naturale și seminaturale, întâlnite la nivel național caracterizează mediul acvatic, terestru și subteran (www. anpm.roă: habitate acvatice - habitate marine, costiere și de apă dulce; habitate terestre - habitat de pădure, de pajiști și tufărișuri, habitat de turbării și mlaștini, habitat de stepă și silvostepă; habitate subterane - habitat de peșteră. Între tarile membre și candidate la Uniunea Europeana, România deține cea mai mare diversitate biogeografică. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, pe teritoriul României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]