3,297 matches
-
următor, alături de estetica semănătoristă tributară într-o mare măsură și lui Grigorescu, s-a afirmat mișcarea modernistă, îndeosebi simbolistă, care a promovat tematica urbană, a orașului. Fiind conectat la polemicile timpului său dintre moderniști și semănătoriști, Baltazar s-a raliat modernismului, acest lucru fiind dovedit de sfatul pe care i l-a dat lui Ipolit Strâmbu într-o critică de expoziție: „"n-ar face (I. Strâmbu) un sacrilegiu dacă, câte o dată, și-ar întoarce privirile și spre o altă muză, înlocuind
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
așa cum au fost designarea de mobilier la Bauhaus, expoziția din 1927 dedicată habitatului uman, Weißenhofsiedlung ("Locuințele de la Weißenhof"), "Van Nelle Factory", o construcție industrială din Rotterdam, realizată de Leendert van der Vlugt și , care a marcat un important moment al modernismului, clădirile realizate pentru proiectul caselor lui Ernst May, asocierea cu idealistica "Brigadă din mai" din Rusia, respectiv cu reconstruirea Germaniei după cel de-al doilea război mondial. Stam a studiat la "Școala regală pentru studii avansate" din Amsterdam, pentru ca apoi
Mart Stam () [Corola-website/Science/315029_a_316358]
-
Nicolae Grigorescu” din București, unde va preda până în 1951. Se stinge din viață în 1971, la București. Creația de tinerețe a lui Maxy stă sub semnul constructivismului, dar lucrările expuse la expoziția „Arta Nouă” anunță deja o orientare spre un modernism moderat. Remarcabilă este și grafica sa, mai ales ilustrațiile la volumele lui Sașa Pană și Ilarie Voronca, ca și galeria de portrete ale tovarășilor de generație, publicate în „Integral”, „Contimporanul”, „Unu”, „75 HP” și revista evreiască de cultură „Puntea de
M. H. Maxy () [Corola-website/Science/316165_a_317494]
-
(, n. 6 martie 1900 - d. 18 mai 1973) este un poet ebraic israelian, originar din Ucraina, dramaturg, autor pentru copii, traducător și editor, unul din principalii reprezentanți ai poeziei ebraice moderne. Poet rebel și cu temperament, promotor al "modernismului extatic" (T.Carmi) și cântăreț al peisajului biblic și al muncii de înnoire a țării, Shlonsky a fost cunoscut totodată și pentru numeroasele sale inovații lexicale, unele pline de haz și de aceea, poreclit în glumă „Lashonski” (joc de cuvinte
Avraham Shlonsky () [Corola-website/Science/321014_a_322343]
-
creațiilor lor, a crescut considerabil. Ceea ce rămâne surprinzător este că foarte puțini dintre aceștia chiar încearcă să folosească limba engleză pentru a compune ceva cu adevărat creativ. Împreună cu un grup de scriitori contemporani lui Jabra, a declarat după 1948 că modernismul în literatura arabă era o necesitate pentru a modifica gândirea și percepția asupra lucrurilor, aceste două aspecte nefiind atinse de mult prea multă vreme. Modernismul și o contribuție adusă culturii secolului respectiv implementa, în viziunea lui Jabra, două posibile căi
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
adevărat creativ. Împreună cu un grup de scriitori contemporani lui Jabra, a declarat după 1948 că modernismul în literatura arabă era o necesitate pentru a modifica gândirea și percepția asupra lucrurilor, aceste două aspecte nefiind atinse de mult prea multă vreme. Modernismul și o contribuție adusă culturii secolului respectiv implementa, în viziunea lui Jabra, două posibile căi de urmat: înțelegerea fenomenului de izolare culturală (în secolul XX era considerată imposibilă izolarea, însă se dorea schimbarea antonimului cuvântului izolare, din afundare în apariție
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
detașare totală de limbă arabă. Practic, Jabra a găsit o metodă de a fura (un termen prea dur, dar doar în această ecuație) elemente din limba engleză, păstrându-și concomitent rădăcinile adânc înfipte în cultura arabă. Ca și fondator al modernismului în limba arabă (așa cum am menționat mai sus), folosind aceasta metodă a balanței înclinate spre talanga cu o valoare morală mai puternică, Jabra a reușit să-și ducă la capăt misiunea, pe drumul căreia a pășit încă de tânăr: să
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
fier, în formă de trunchi de con inversat. Fațadele nord și sud a instalației principale, unde se afla generatoarele, au fost decorate similar cu alte structuri arhitecturale din fier, cum ar fi stațiile de tren sau piețele, cu influențe ale modernismului, care au ajuns recent în Portugalia. Au fost împărțite în trei secțiuni, separate de pilastri, mici frize dințate care fugeau pe orizontală și încoronau setul, un fronton mare spart. Secțiunile laterale aveau două deschideri: partea de jos acoperită de o
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
protejate de o ramă făcut din cărămidă și sunt acoperite cu un arc încastrat. Începerea construcției Clădirei de Joasă Presiune s-a dat pe la mijlocul anului 1910, deși multe extinderi au fost făcute până în anul 1930. Construcția ei este marcată de Modernism, (desemnată de Arta Nouă, în Portugalia). Are o structură de fier și este îmbracată cu cărămidă, care, de asemenea, este folosită și la Clădirea de Înaltă Presiune. Vechea Sală pentru Cazane este compusă din patru instalații industriale, trei dintre ele
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
decorată cu rame de arcuri încastrate simulând deschiderea (unele dintre ele chiar sunt deschideri), care ”sprijină” restul fațadei. Fațada Sălii de Mașini merită o atenție specială. Dintre toate, ea prezintă mai multe motive decorative și mai multe aspecte legate de modernism, cum s-a întamplat la primitiva Centrală Tejo și la cele mai multe centrale electrice de epocă, (poate pentru că sala de mașini era inima care genera energia produsă în centrală), dar fără să intre în contradicție cu estetica setului. La baza acesteia
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
prin introducerea muzicii repetitive. În secolul al XX-lea, tonalitatea își pierde treptat susținătorii, pe fondul dezvoltării unor noi abordări modale, a apariției atonalismului și a sistemului serial (culminând cu dodecafonismul, început în anii 1920). De altfel, una din devizele modernismului din muzică (aprox. 1890-1960) este înlocuirea tonalității cu alte soluții generatoare de scări și funcții sonore. În ciuda acestor evoluții, tonalitatea a fost sprijinită în secolul XX de autori precum Richard Strauss sau Jean Sibelius; Arnold Schönberg, creatorul dodecafonismului, a revenit
Tonalitate () [Corola-website/Science/315452_a_316781]
-
la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, iar el este considerat a fi un punct de referință în arhitectura din România. Toma T. Socolescu face parte din galeria oamenilor care au dat României și în special ale județului Prahova, modernismul structurii sale urbane și a unei frumuseți care a fost remarcată până la finalul perioadei interbelice. În ciuda rolului său în cultura și în societatea românească, nicio stradă din Ploiești sau din București nu i-a purtat până în septembrie 2010 numele. Dacă
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Horia Damian. O bună parte din activitatea din ultimele decenii a lui Radu Varia e închinată de altfel creației acestui pictor, sculptor, arhitect. Textele lui Radu Varia despre spiritualitatea în artă, "Infinitul real" ; " Proiectul de la San Francisco" ; "Metafizică și Monumentalitate" ; "Modernism, Postmodernism, Modernitate" ; Intrarea în invizibil ori Damian, un mare solitar al secolului 20" servesc de introduceri la expozițiile Damian pe care le-a organizat în mai multe dintre cele mai importante muzee ale lumii: Musée d’Art Moderne din Paris
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
a fost marcată de maeștrii școlii müncheneze Leibl și Feuerbach, călătoriile de studii în Viena, Budapesta și Berlin sau Italia precum și experiența pe care Coulin a acumulat-o la tabăra de pictură de la Baia Mare, el încadrându-se în zona unui modernism moderat. În călătoriile sale ia contact cu arta modernă franceză sau engleză, așa cum a fost expoziția "Ausstellung alterer englischer Kunst" ce era organizată de către contele Seckendorf la Academia de Arte Frumoase din Berlin în anul 1908. Aici a observat distincția
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
remarcat, l-a sprijinit și încurajat și l-a făcut membru al cenaclului literar de pe lângă revista „Vieața nouă", unde era director. În această revistă și-a publicat Constantin Stoika cea mai mare parte a creaților sale. Fiind un promotor al modernismului, Constantin T. Stoika avea crezul că „poezia nouă" supusă simbolismului, aduce prin disecarea lirismului o mai mare energizare a creativității și un plus de cunoaștere, fapt ce o face sa fie aptă să facă din vers „o apoteoză a vieții
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
inițial în Mazatlán la "El Correo de la Tarde" apoi în Ciudad de Mexico. În 1900 este trimisul gazetei "El Imparcial" la Expoziția Universală de la Paris unde se întâlnește cu Ruben Dario, Guillermo Valencia și José Martí, cu toți promotori ai modernismului. Scrie numeroase poezii, povestiri, romane și piese de teatru. A îndeplinit funcția de diplomat al Mexicului în Spania, Argentina, Paraguay și Uruguay. Moare în 1919 (la 48 de ani) la Montevideo, Uruguay.
Amado Nervo () [Corola-website/Science/325699_a_327028]
-
are totuși o anumită ordine și coerență date în primiul rând de structurile specifice: construcția subiectului și construcția discursului epic. Romanul scris de George Călinescu se încadrează curentului literar realism. După temele folosite, romanul este balzacian și citadin, aspect al modernismului lovinescian. O frescă a burgheziei bucureștene de la începutul secolului XX (1909-1911), opera prezintă aspectele ei caracteristice din perspectiva social economică (moștenirea averii lui Costache Giurgiuveanu). Pe acest fundal se profilează și maturizarea lui Felix care-i oferă caracterul de bildungsroman
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
la opresiunea britanică, la inegalitatea socială și sărăcia care măcina populația Egiptului. În acest context "jahiliyya" simbolizează tirania, opresiunea, barbaria, cruzimea puterii imperialiste, iar în sens mai larg supunerea Estului de către Vest. Autorul lansează încă de pe acum un atac împotriva modernismului de tip occidental care amenință identitatea culturală a Egiptului și a întregului spațiu musulman: „Există în Egiptul zilelor noastre un perpetuu și periculos îndemn de a imita Vestul, de a alerga în spatele Vestului. Însă Vestul se rătăcește el însuși în
Frăția Musulmană () [Corola-website/Science/322073_a_323402]
-
Lupu nr. 10 (astăzi Tudor Arghezi). Paul Smărăndescu a lucrat în colaborare cu Ing. Emil Prager pentru betonul armat pentru a finaliza acest monument reprezentativ pentru perioada de tranziție dintre tradiționalismul și masivitatea specifice stilului neoromânesc și detaliile geometrice tipice modernismului. Conceput ca două corpuri distincte, Palatul avea partea din față destinată birourilor, iar cea din spate - tipografiei. Palatul era împărțit după cum urmează: la parter era sala de așteptare, ghișeuri și un oficiu telegrafic; la etajul I erau birourile directorilor, sala
Palatul Universul () [Corola-website/Science/322155_a_323484]
-
care rămâne să fie investigată. În persoana și arta lui Octav Grigorescu s-au întâlnit nostalgia tipic avangardistă a începuturilor și cultura elementarului cu gustul pentru deliciile crepusculare și presimțirea morții ale postmodernității. Privește cu suspiciune așa-numitele victorii ale modernismului și caută remedii ale sărăcirii imaginii la care au dus iconoclasmele succesive ale secolelor XIX și XX. Soluțiile regeneratoare sunt împăcarea cu timpul și memoria întrețesută cu uitarea. În însemnările sale am găsit aceasta notiță, o rugăciune: "Doamne, dă-mi
Octav Grigorescu () [Corola-website/Science/322200_a_323529]
-
tot restul celui De-al Doilea Război Mondial. A pictat pe unde a reușit, creând acuarele ale locurilor unde a trăit sau le-a vizitat. Asta a adus o fază nouă în evoluția ei artistică, renunțând la orice formă de modernism și limitându-se la reprezentări strict obiective, realiste. Până în 1946, ea a predat la diverse școli și a pictat în timpul ei liber. În ianuarie 1946, fiule ei Günther a murit și în august același an s-a mutat impreună cu
Edith Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329595_a_330924]
-
ce în ce tot mai delicate și mai dificile. Dificil a fost și procesul de adaptare la democrațiile moderne. Istoria creștinismului în secolul al XX-lea, din acest punct de vedere, poate fi citită ca istoria unei confruntări delicate cu „modernismul” și cu „laicizarea”, secularismul. Din anii ’70, creștinismul s-a găsit înaintea unor noi provocări, care mai caracterizează încă prezentul. Mai gravă apare provocarea pusă de proliferarea și răspândirea sectelor de cele mai variate forme, uneori bazate chiar pe o
Creștinismul în Europa () [Corola-website/Science/329689_a_331018]
-
fază a creației sale, Szymanowski a fost influențat în mod clar de curentul romantic, urmărind tehnică lui Richard Strauss, si a ilustrului compozitor Chopin. Începând cu 1914, s-a predat influenței impresionismului, devenind unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai modernismului. Szymanowski a dobândit un stil muzical propriu, foarte liric, sprijinit pe o orchestrație bogată și inovatoare. Timpul petrecut în Zakopane i-a influențat creația muzicală, introducând în muzică să motive folclorice poloneze, inclusiv din zonele Podhale și Kurpie.
Karol Szymanowski () [Corola-website/Science/328116_a_329445]
-
stil se schimbă, deoarece acest lucru se face treptat, pentru ca arhitecți să învețe și să se adapteze la noile idei. Noul stil este, uneori, doar o replică sau o revoltă împotriva unui stil existent, cum ar fi "postmodernism" (înseamnă "după modernism"), care a fost constatat în ultimii ani. Maniera sa proprie și manifestarea a determinat un număr de stiluri cu alte nume. Stilurile care provin din alte regiuni, păstrează caracteristicile definitorii originale, dar preiau elemente noi, specifice noii regiuni, astfel încât stilul
Stil arhitectural () [Corola-website/Science/327734_a_329063]
-
creat a fi numai un simplu autovehicul el este folosit ca ambulanță, mașină de poliție și de pompieri. Acest autovehicul a fost preferatul ghitariștilor ai anilor '60. Acest autovehicul are un rol important în istoria omenirii deoarece el a deschis modernismul automobilistic și bineînțeles seria de milioane/miliarde de microbuse. Pe plan sentimental acest automobil a fost mult doritul autovehicul al oamenilor, un automobil care să emită bucurie, frumusețe , un tot întreg , o mașină pentru familie, o casă pe patru roți
Volkswagen TranSporter T1 () [Corola-website/Science/327123_a_328452]