5,593 matches
-
1. Da 2. Nu C32. Se menționează în știre costuri sau cheltuieli implicate? 1. Da 2. Nu C33. Există referiri în știre legate de consecințele economice ale acțiunilor actorilor implicați? 1. Da 2. Nu C4. Tipul de cadraj legat de moralitate / etică C41. Știrea face referire la moralitate / mesaje morale? 1. Da 2. Nu C42. Știrea face referire la valori religioase? 1. Da 2. Nu C43. Știrea face referire la norme comportamentale/sociale care ar trebui adoptate? 1. Da 2. Nu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în știre costuri sau cheltuieli implicate? 1. Da 2. Nu C33. Există referiri în știre legate de consecințele economice ale acțiunilor actorilor implicați? 1. Da 2. Nu C4. Tipul de cadraj legat de moralitate / etică C41. Știrea face referire la moralitate / mesaje morale? 1. Da 2. Nu C42. Știrea face referire la valori religioase? 1. Da 2. Nu C43. Știrea face referire la norme comportamentale/sociale care ar trebui adoptate? 1. Da 2. Nu C5. Tipul de cadraj legat de valori
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
prezenta în prealabil primarului comunei în care va dori să predea: 1. Un brevet de capacitate obținut, după examen, după gradul școlii pe care vrea s-o întemeieze; 2. Un certificat care să ateste că posesorul brevetului este demn, prin moralitatea sa, să se consacre învățămîntului. Acest certificat va fi eliberat ca urmare a atestării de către trei consilieri municipali, de primarul comunei sau al fiecăreia din comunele în care și-a avut reședința în ultimii trei ani. TITLUL III DESPRE ȘCOLILE
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
va voi să fie servită și nu folosită. Mai mult, ea va aboli toate coalițiile de interese sau de privilegii, în legătură cu care am văzut prea mult cum o puneau în pericol, cum introduceau în sînul său jocurile străinătății, cum degradau moralitatea civică și se opuneau progresului social. Da, după căderea sistemului de altădată și în fața lipsei de demnitate a celui care se prăbușește, după atîtea suferințe, mînii, dezgusturi, încercate de un număr imens de bărbați și de femei de la noi, națiunea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
analiză a cazului polonez, unde întîlnirea dintre Biserică și Solidarnoïä a avut un relief atît de puternic. Unii membri ai intelighenției laice au ajuns să înțeleagă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și libertate de conștiință, la refuzul conservatorismului (Adam Michnik, Prețul rostirii adevărului, în O filozofie a intervalului. In honorem Andrei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
atunci nu numai pentru o luptă socială, ci în hotărîrea de a nu accepta desfigurarea umanului. Unii membri ai intelighenției laice au privit în acea perioadă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. în sfîrșit, dacă e angajată spiritual, perspectiva transfiguratoare va constata, desigur, retragerea sensului religios din viața curentă și chiar din cadrele mentale ale individului modern. Dar nu va tematiza doar criza și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
În primul rând, trebuie subliniat că nu a fost intenția acestuia de a construi un argument moral, ci scopul său era de a da sens experienței practice a omului printr-un postulat în care Dumnezeu apare ca un garant al moralității, garant pe care îl cere conștiința noastră morală. Apoi, în condițiile în care s-ar încerca totuși o utilizare a postulatului kantian în calitate de argument rațional pentru existența lui Dumnezeu, trebuie remarcate câteva posibile obiecții. De exemplu, nu este obligatoriu ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
moral pe care îl prezintă Hartshorne vizează felul în care oamenii contribuie la viața divină prin activitate creativă. Chiar dacă în principiu argumentul moral este folosit pentru a dovedi existența lui Dumnezeu, au existat și încercări de a folosi ideea de moralitate și lege morală pentru a aduce probe contrare existenței lui Dumnezeu. Un asemenea caz este reprezentat de Bertrand Russell. Argumentul său este următorul: 1. Dacă există o lege morală, ea rezultă sau nu rezultă din porunca lui Dumnezeu. 2. Dacă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
recăpătat importanță în discuțiile filosofice și este tot mai des fie criticat, fie susținut, ceea ce nu poate fi decât un lucru util pentru dezbaterile filosofice actuale. Plecând de la precizările lui Plantinga referitoare la perfecțiune maximă (care implică omnipotența, omnisciența și moralitate perfectă) și mărime maximă (dacă posedă perfecțiune maximă în orice lume posibilă), Graham Oppy construiește o variantă prescurtată a argumentului propus de acesta: 1. Există o lume posibilă în care avem o entitate care posedă mărimea maximă. 2. Există o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
frecvent, la apariția comportamentului de tip deviant. 4.1.1. Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile În secolele XVII-XVIII, reprezentanții filosofiei engleze, Locke, Shaftersbury și Hutcheson, concepeau delincvența ca o abatere nativă de la regulile de conduită. În acest context moralitatea și imoralitatea erau considerate caracteristici native ale psihicului. Asemănătoare cu această concepție este și teoria lui Cesare Lombroso. După acesta, criminalul, caracterizat printr-un șir de stigmate de degenerare, vine pe lume lipsit de orice simț moral. Caracteristica acestor teorii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ambulatorii Instituții medicale Factori individuali Perceperea unui puternic control social Înțelegerea riscului pe care îl presupune consumul de substanțe Strategii de coping Factori familiali Monitorizarea de către familie și impunerea de reguli Reguli clare și ferme precum și un nivel ridicat de moralitate a familiei Factori care țin de școală Climat școlar pozitiv Factori care țin de comunitate Legături strânse cu instituții ce promovează comportamente pro-sociale Norme culturale ce descurajează consumul Dependența și consumul obsesiv-compulsiv Dezintoxicare (când este recomandată) Substituția cu metadonă Consiliere
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
justificarea în noțiunea de Ființă supremă întemeietor al familiei și, deci, al legăturilor dintre bărbat și femeie, dintre părinți și copii, dintre frați și îndeobște dintre toate rudeniile. Satisfacție își găsesc deopotrivă nevoile morale atribuind acestei Ființe supreme de o moralitate personală fără pată, calitățile de legislator, judecător și răsplătitor al binelui și al răului. Tendințele afective de încredere, de iubire, de recunoștință își găsesc de asemenea obiectul vrednic de ele în această Ființă supremă, care e un Părinte, de la care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
noi probleme, în interpretarea cărora se ivesc alte diferențe între felul nostru de a vedea și cel estetic curent. Astfel e problema destinației operei de artă și a contemplației, care pentru noi se bifurcă în alte două probleme: aceea a moralității artei și aceea a contemplației mistice. Analogia artei cu contemplația mistică, metodă inaugurată cu mare răsunet de Henri Bremond, e de natură să arunce o lumină mai înaltă asupra frumosului artistic și poate, să deschidă drumul unei ieșiri în larg
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe artistul din om, ci pe omul din artist. Darul natural al artei fiind după chipul lui Dumnezeu, atârnă de om ca să creeze sau nu și după asemănarea cu Dumnezeu. Dar această chestiune o vom discuta când vom vorbi despre moralitatea artei. Aici am voit numai să scoatem în evidență particularitatea specifică artei, care-și are legile ei proprii, deosebite de legile moralei. Și ținem să accentuăm că acesta e punctul de vedere teologic nu de acum, ci de totdeauna. Estetica
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
contradictoriu înțeles de esteticienii actuali. Arta dezvoltându-se în sânul Bisericii, am spus noi, a fost întotdeauna autonomă. Dacă n-ar fi fost astfel, ar fi încetat să mai fie artă. Această autonomie artistică privește nu numai problema conexă a moralității în artă, dar în primul rând pe creatorul de frumos. Prin ea, geniul devine aproape robul propriei sale creații, o anexă a operei, care-i absoarbe toată energia. El are conștiința superioară a nobilei și singularei misiuni, pe care o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de geniu n a creat pentru a face pe oameni să petreacă. Fiecare atribuie frumuseții, pe care a făurit-o, o misiune de purificare și de înălțare. Gânditi-vă numai la un Tolstoi sau la un Dostoievski. Problema foarte complexă a moralității artei s-ar putea socoti lămurită în principiu după mărturiile tuturor marilor făuritori de artă, convergente în recunoașterea unei misiuni de înnobilare și de regenerare prin frumos, întemeindu-se, între altele, și pe această conștiință a geniului, anumiți filosofi și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
strălucită îndemânare tehnică; el merge însă pe drumuri bătute și neavând cum să ridice publicul până la el, se așază la nivelul obișnuit al societății. Dacă geniul e sublim, talentul e agreabil. Dacă geniul formează gustul publicului, talentul îl speculează. Problema moralității în artă privește, de fapt, talentul și ceea ce i se subordonează ca putere artistică. Cine înțelege frumosul ca o misiune în felul lui Beethoven sau al lui Dostoievski, e greu să cadă în conflict cu legile morale. în general vorbind
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artă privește, de fapt, talentul și ceea ce i se subordonează ca putere artistică. Cine înțelege frumosul ca o misiune în felul lui Beethoven sau al lui Dostoievski, e greu să cadă în conflict cu legile morale. în general vorbind însă, moralitatea în artă e una dintre cele mai însemnate probleme ale vieții moderne. Lăsând la o parte celelalte moduri de manifestare ale artei, mult mai restrânse, cum sunt teatrele, expozițiile și muzeele, în vremea noastră imprimatul, radiofonia și cinematograful sunt mijloace
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
factorul comun al producțiilor de duzină. El distruge astfel supremele măsuri la care trebuie raportate valorile artistice, dezorientează și trivializează gustul public, neputând să-1 ridice. Această invazie de amestecuri hibride asupra întregii societăți, prin mijloacele uriașe de reproducere, actualizează problema moralității în artă mai mult decît un roman pornografic sau decât un tablou scandalos. În secolul trecut, când s-a lansat teoria cinică a artei pentru artă, se spunea: „Noi suntem o elită creatoare; scriem și pictăm pentru spiritele aristocratice care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îl asaltează pe toate căile, ziua și noaptea. Biserica, școala și toate instituțiile, puse în slujba ridicării sufletului colectiv, rămân pe planul ultim, fără răsunet, când nu sunt de-a dreptul contaminate de forța irezistibilă a vulgarității acesteia potopitoare. Problema moralității sau a nobleței în artă ne apare, deci, mult mai complexă decât odinioară. Ea privește societatea, ea privește forurile reproducătoare și răspunzătoare de artă, dar mai ales pe creatorii ei. în ordinea naturală a vieții, arta e un dar divin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Sociabilitatea e în chip organic legată de expresie. Filosoful francez J. M. Guyau tocmai în această sociabilitate vede esența și rostul artei. „Arta adevărată, zice el, fără să urmărească în afară de ea un scop moral și social, își are în sine moralitatea profundă și sociabilitatea profundă care singură îi constituie sănătatea și vitalitatea”(J. M. Guyau: L’ art au point de vue sociologique, p. XLIX). Oricât de nouă și de superioară ar fi creația, din moment ce ea este expresia unei personalități, e legată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de geniu și care îi rânduiește vârfuri de orientare spre lumină, ca piscurile în masivul munților, închide totdeodată în el și o valoare morală. Căci misiune fără esență morală nu se poate concepe. Nu e nevoie să specificăm că această moralitate nu e impusă de nimeni din afară. Ea decurge din conștiința puterii proprii ca o autoobligație sau e implicată în sentimentul de răspundere față de darul artei, pe care îl poartă. Ea e ca un parfum, pe care îl respiră floarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
temelie al vieții e liber să zburde pe toate pajiștile înflorite ale artei. Amorul liber însă, ca deviație de la normal, ca voluptate devenită scop în sine, ca forță negativă, diabolică, de suprimare a vieții, constituie în esență grava problemă a moralității în artă. Se poate cere eliminarea lui? Hotărât, nu! Revelarea păcatului în formele artei poate avea o acțiune salutară asupra sufletelor, dacă artistul prin simpla și miraculoasa putere a reprezentării izbutește să ni-l facă odios. Nu e vorba de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Tudor Arghezi să reproducă cu țiganca lui. precupeață de mărgăritărel, scena pe care o cântă în Florile de mucigai. în afară însă de acțiunea profilactică, prin care o societate normală e datoare să se apere împotriva imundei invazii pornografice, problema moralității în artă se reduce la izvorul ei adevărat, la sufletul autorului. Opera este expresia personalității lui. Ea e după chipul lui Dumnezeu prin puterea creatoare, dar e după asemănarea omului prin atmosfera etică, pe care o respiră. Dintr-un singur
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
n-are la ce renunța pentru a face concesii. Dimpotrivă, talentul e adesea mai prejos de gustul și mentalitatea societății, ale cărei înclinări pătimașe le speculează în vederea succesului. Nu e nevoie să repetăm ceea ce am spus cu alt prilej: că moralitatea în artă e o chestiune ce privește talentul, iar nu geniul. Geniul n-ar fi el însuși fară viziunea unei lumi de ideală perfecțiune în comparație cu aceea în care trăiește și la care nu aderă. Nikolai Berdiaev face o profundă greșeală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]