3,559 matches
-
realizarea unei economii importante de energie; 6.2.2. orientări privind evitarea instalării aparatului în apropierea unei surse de căldură (cuptor, radiator etc.) sau a expunerii sale direct la lumina solară și, după caz, izolarea aparatului de sursele de încălzire murale sau prin podea; 6.2.3. orientări privind reglajul termostatului în funcție de temperatura mediului ambiant și necesitatea de a verifica reglajul temperaturii folosind un termometru adecvat (ar trebui furnizate explicații asupra procedurii); 6.2.4. orientări privind lăsarea alimentelor calde la
32004D0669-ro () [Corola-website/Law/292507_a_293836]
-
emisiune „2011“, valoarea nominală a monedei „50 BANI“ și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Bătrân într-un medalion oval și inscripția în arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418” pe un fundal care sugerează un ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula în paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005 și emisiunea 2010. Simultan, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
I, când tatăl lui Mircea avusese la dispoziție 10.000 de cavaleri îmbrăcați în platoșe și zale fabricate la Veneția. În vremea lui Mircea, cavalerii români sunt pomeniți cu ocazia unui turnir în Ungaria, la Buda (1412). De asemenea, picturile murale bisericești, refăcute mai târziu după modele din vremea lui Mircea, prezintă cavaleri în zale închinându-se. În ceea ce privește armamentul din vremea lui Mircea cel Bătrân, preponderente erau arcurile cu săgeți și, în mai mică măsură, săbiile. Cronica bulgară menționează cum în
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
1415) se arată cum un grup de artiști greci, veniți în Țara Românească din motive comerciale, au fost primiți foarte bine de către „prea mărinimosul voievod”. Ca operă arhitecturală, din vremea lui Mircea datează numai biserica cea mare de la Cozia. Pictura murală însă este mai nouă, ea fiind restaurată complet la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În tezaurul bisericii se mai păstrează încă un epitaf din 1396, țesut pe mătase albastră și brodat cu aur și argint. De asemenea, la jumătatea secolului
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
emisiune „2011”, valoarea nominală a monedei „50 BANI” și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Bătrân într-un medalion oval și inscripția în arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418” pe un fundal care sugerează un ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula în paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005 și emisiunea 2010. Simultan, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
are un palat român cu băi și mausoleu. Acesta a fost descoperit unul dintre cele mai mari sanctuare ale zeului Mithra în lumea occidentală. Putem descoperi, de asemenea, Wasserburg Lorentzen sau Renaissance castel Diedendorf care are cele mai frumoase picturi murale estul Franței. Multe gotice, baroce și neoclasice biserici, arhitecturi burghezi, ferestre Oriel, sate virgine urbanism și-au păstrat toate semn distinctiv lor . Cocoșatul Alsace este într-adevăr o zonă rurală, cu multe livezi, păduri umbroase, râuri pline de pește. La
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
din secolul al XVII - lea. După părăsirea lui în timpul ocupației turcești, a fost distrus în mare măsură de explozia unei magazii de pulbere. Restaurarea palatului a avut loc între anii 1937 și 1940 când clădirea a fost împodobită cu picturi murale. Valea Fluturilor este un ecosistem unic în lume prin faptul că a supraviețuit neatins. Valea se află de-a lungul râului Pelekanos, care își datorează existența unor mici și rapide cascade. Orașul medieval Rodos (capitala insulei) a fost înscris în
Rodos () [Corola-website/Science/297358_a_298687]
-
milioane de oameni din cauza foametei. În 1932, realismul socialist s-a impus în toată cultură, în literatura și arta pentru a-i instrui pe cetățeni în spiritul socialismului, motivul central fiind "Omul Muncii" care reprezenta progresul socialist, sculpturi și picturi murale ce împodobeau clădirile, reprezentând bărbați și femei în muncind. În 1935-1939, Stalin și-a eliminat toți oponenții reali sau închipuiți, prin Marea Epurare. Persecuțiile au avut loc la toate nivelurile partidului și ale statului. Milioane de oameni au fost exterminați
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
fel ca în cataloagele lui Hiparh și Ptolemeu, catalogul lui Ulugh Beg este estimat să fi fost precis la termen de aproximativ 20 de minute de arc. În secolul al 16-lea, Tycho Brahe a utilizat instrumente îmbunătățite, inclusiv instrumente murale de mari dimensiuni, pentru a măsura pozițiile stelelor mai precis decât în trecut, cu o precizie de 15-35 arcsec. Taqi al-Din a măsurat ascensiunea dreaptă a stelelor la observatorul din Istambul, folosind "ceasul de observatie" inventat de el însuși. Când
Astrometrie () [Corola-website/Science/296584_a_297913]
-
au construit în 1935, la Giurgiu, halele din piața centrală și clădirea Tribunalului din parcul Alei. Pictura inițială ce împodobea pereții vechii biserici a fost executată în ulei, în maniera școlii decadente de după Gh. Tattarescu, de către pictorul Nicolae Pitaru. Pictura murală existentă astăzi, executată în tempera grasă, în stil neo-bizantin, a fost realizată de pictorul Nicolae Stoica între anii 1939-1959. Restaurarea acesteia s-a realizat între anii 1989-2005 de către Drejoi Ion, ucenic al lui Nicolae Stoica. Catapeteasma, realizată în stil baroc
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
în operele elenistice arhaizante și tipul zeului bărbos, prin așa-zisul tip "Louvre-Freiburg". Dionis mai poate fi reprezentat, începănd cu sec. IV î. e. n., și prin măști, datorită originii teatrului din cultul său. Reprezentări ale zeului se întâlnesc des în pictura murală din Pompeii, de pildă ca patron al misterelor într-un ciclu scenic influențat de cultul orfic în "Vila Misterelor" sau, împreună cu Ariadne pe insula Naxos, într-o scenă din "Casa del Citarista" (azi în Museo Archeologico Nazionale, Napoli). Nunta cu
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
Hunedoara, lupte care dau câștig de cauză fiului lui Ioan, Matia Corvinul, care devine rege al Regatului Maghiar. În acest răstimp, soția lui Ioan, Elisabeta, și fiul lor Matia vor continua lucrările de modernizare; în aripa Matia, se pictează fresca murală ce sugerează originea românescă a lui Ioan. Secolul al XVII-lea marchează noi lucrări la castel legate în mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. A fost construită aripa Bethlen (1622) așa cum o demonstrează și o inscripție descoperită pe ancadramentul
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
află o cetate de argint cu un turn, creneluri, poartă de intrare și ferestre, așezată pe o terasă verde, ieșind din valurile de argint. Terasa verde este tăiată de un brâu crenelat de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Terasa face referire la relieful zonei, fiind aflată în podișul Dobrogei. Valurile simbolizează că localitatea a fost în Antichitate port la fluviul Dunărea. Cetatea este simbolul continuității acestei așezări ca punct
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
elementelor însumate: Terasa face referire la relieful zonei, fiind aflată în podișul Dobrogei. Valurile simbolizează că localitatea a fost în Antichitate port la fluviul Dunărea. Cetatea este simbolul continuității acestei așezări ca punct strategic fortificat încă din epoca bizantină. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Isaccea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
în anul 1877, cât și de înfăptuirea Marii Uniri în anul 1918. Acvila cruciată, capul de bour și leii rampanți sunt simbolurile tradiționale pentru provinciile României, a căror unitate s-a desăvârșit în anul 1918. Acvila cruciată aflată pe coroana murală semnifică rangul de capitală a Principatelor Unite în timpul lui Mihai Viteazul și este semnul distinctiv adoptat pentru toate localitățile, foste capitale ale românilor, în decursul istoriei. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
unitate s-a desăvârșit în anul 1918. Acvila cruciată aflată pe coroana murală semnifică rangul de capitală a Principatelor Unite în timpul lui Mihai Viteazul și este semnul distinctiv adoptat pentru toate localitățile, foste capitale ale românilor, în decursul istoriei. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reședință de județ. Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existența pe acest teritoriu și în împrejurimile lui imediate, a
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
de război fiind pătrat (1:1). Fiecare comună are și un gonfalon cu stema sa. Pavilionul naval italian este drapelul național împodobit cu stema Marinei Militare; "Marina Mercantile" (și cetățenii aflați pe mare) utilizează drapelul civil, diferențiat prin absența coroanei murale și prin leul care ține cartea deschisă, cu inscripția , în loc de sabie. Scutul este împărțit în patru, simbolizând cele patru "repubbliche marinare" ale Italiei: Veneția (reprezentată de leu, în sus-stânga), Genova (sus dreapta), Amalfi (jos stânga) și Pisa (reprezentate de crucile
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
stângă se află un camp de argint cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru, este reprezentată Coloana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ). Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mică, după cum o găsim în documentele medievale. Spada este
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru, este reprezentată Coloana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ). Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mică, după cum o găsim în documentele medievale. Spada este simbolul vitejiei și al consecvenței locuitorilor de pe aceste meleaguri
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
pe parcursul diverselor reforme religioase, pentru a corespunde noilor idei. Biserica a fost decorată cu numeroase statuete și reliefuri, din care au mai rămas însă extrem de puține, marea lor majoritate fiind distruse. Diferitele restaurări ale bisericii au arătat mai multe picturi murale executate în prima parte a secolului al XV-lea. O ultimă restaurare a bisericii a avut loc între anii 1957-1960, moment la care au fost readuse la viață o parte din picturile secolelor XIV-XV.
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
venim? Ce suntem? Încontro ne îndreptăm?"", care va fi expus un an mai târziu la galeria "Vollard" din Paris, devenind evenimentul major al sezonului. Gauguin a fost foarte legat de această compoziție de aproape patru metri, cu caracterul unei picturi murale, considerată ca fiind testamentul său artistic și spiritual. Gauguin adună și concentrează aici mare parte a repertoriului său, cu mai multă vigoare decât în tablourile mai vechi. Armonia artistică și poetică a ideilor sale nu a fost niciodată atât de
Paul Gauguin () [Corola-website/Science/298258_a_299587]
-
expresia cronicarului vremii Eginhard,-sau înrâurite de modele ale Răsăritului bizantin și islamic cu care imperiul francilor se afla în contacte permanente, de o potrivă în arta fildeșului și în cea a metalelor prețioase. În același timp, în arta picturii murale, a mozaicului, a manuscrisului, era vie tradiția modelelor paleocreștine. De asemenea erau prezente elemente ale realismului roman, alegorii, costume, fonduri de arhitecturi clasice. De reținut este faptul că renașterea artelor, deși a stat sub bagheta politică și religioasă, a reușit
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
la pictura bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Argeș, realizată în secolul al XIV-lea. Asemănarea duce la presupunerea că acest meșter ar fi fost un reprezentant al artei din Țara Românească în Transilvania. În interior se află un ansamblu de pictură murală comportând trei straturi realizate în trei etape succesive: Cabane și situri turistice în Gura Zlata, Râușor, Lăpușnicu Mare, Pietrele, Rotunda, Buta, Bucura, Zănoaga, Poiana Pelegii, Câmpușel, Stâna de Râu, Râu Mare. Centru al vechiului district hunedorean omonim, spre care gravitau
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
în 1970. Pereții edificiului înscriu planul dreptunghiular, cu absida semicirculară nedecroșată. Nava spațioasă, supraînălțată printr-o clopotniță scundă, cu un coif de factură barocă, este precedată de un pridvor închis de zid, cu două turnulețe, adosat în anul 1984; împodobită mural în tehnica „tempera” în 1986, tinda a fost repictată în anul 2007 de Camelia Cibian și Antonie Susan din Deva. În anul 1901, tabla a luat locul șiței clasice; tot atunci, pereții exteriori au fost văruiți, iar cei interiori acoperiți
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
află o roată dințată ieșind, de argint. Partițiile doi și trei cuprind, în câmp de aur, câte o frunză de stejar așezată spre stânga, respectiv dreapta, terminată în partea de sus cu două ghinde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Roata dințată semnifică caracteristica principală a localității, de oraș industrial. Frunza de stejar este elementul specific al zonei, de unde și numele localității Stejarul, în prezent Plopeni. Coroana murală cu trei turnuri
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]