4,012 matches
-
avionul TAROM, așa că a trebuit să ne transbordăm, la Istanbul, pe unde s-au mai găsit locuri în cursele dungate ale Türk Hava Yolari. Atunci s-a apropiat de noi un bărbat, probabil, cândva falnic; acum, începuse să-i albească mustața, ca și părul ce purta urmele unor ondulații vălurite. Nenorocul lui a făcut ca întrebarea "Români? Eu sunt Pamfil Șeicaru" s-o adreseze taman lui Rică Răducanu, care l-a expediat pe nepoftit cu un sec "să fii matale sănătos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
știe?!) dizident, "un tablou cu geam Marx, un tablou cu geam Engels, un tablou cu geam Lenin, 2 tablouri cu geam Stalin. Obiectele au fost distruse în fața noastră". Parcă-l văd pe Ion Istrati dând cu târnăcopul (din inventar) în mustața lui Stalin! Dar astea-s mărunțișuri administrative, esențială rămânând, nu-i așa, munca de îndrumare în vederea înfiripării noii literaturi. O primă sarcină: recrutarea de noi scriitori. Uniunea precizează, în legătură cu alcătuirea fișelor de cadre, că acestea trebuie să conțină informații privind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nici un pic de burtă, semn al unui anumit ascetism bine chibzuit, deși în funcția pe care o deținea și la câte protocoale avea nu se putea zice că nu i se potriveau versurile lui Arghezi: "toate bunătățile / i-au mânjit mustățile!". Însă mustăți n-avea, părul îi era negru și des negru, deși după câte-am aflat, încă nu-l cănea. Tovarășul Miu l-a poftit pe profesorul Loghin să se așeze. A așteptat câteva clipe. Apoi s-a așezat în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de burtă, semn al unui anumit ascetism bine chibzuit, deși în funcția pe care o deținea și la câte protocoale avea nu se putea zice că nu i se potriveau versurile lui Arghezi: "toate bunătățile / i-au mânjit mustățile!". Însă mustăți n-avea, părul îi era negru și des negru, deși după câte-am aflat, încă nu-l cănea. Tovarășul Miu l-a poftit pe profesorul Loghin să se așeze. A așteptat câteva clipe. Apoi s-a așezat în fața acestuia, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
laba se retrage și bate fumul ca să mențină echilibrul motanului pe spătar. Pulsează ghearele, intră și ies și se lungesc dintre pernițe ca niște degete și laba bestiei negre tinde să devină o mână, oh, Gilbert! Bestia miaună frecându-și mustățile de ceafa Motănicăi, chiar așa ți-a dat mătușica prin cap să-l botezi? Și ea, că-i o bestie! E o bestie! O fi, murmur, să-l ia dracu’ cu tot neamu’... Mi l-a luat pe Laur! Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de unde o lăsasem În ziua sosirii lui Pepino. Zăboviseră prea puțin atunci. Eu unul nici n-apucasem să-l văd, Însă oricum ăsta-i ăla pe care l-am auzit zbierând că aduce miliția: un tip țânțăros și negricios, cu mustața-n furculiță, pe numele lui Tomică Nemeș. A fost desigur o glumă ce a spus el atunci, la nervi, da’ orișicât, și imediat aveam să aflu că el Însuși activează În branșă. Lucrează la vamă și are grad de căpitan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Întorcându-se și noi grămadă pe el să-l Întrebăm ce-a fost. - A tras un dobitoc În aer. Cică n-a vrut unul să se oprească la control. Trage aiurea ca să sperie lumea. - E unu’ așa, roșcovan și cu mustață? Întreabă Ortansa. - Da, ăla, tot ăla. - Ăla trage din oră În oră. Parcă special o face. Să sperie lumea. - Nu-i de joacă cu ăștia, zic. Te sperie ce te sperie, până-ți zboară creierii. - Ba s-o fută pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
destinele omenirii, dom’le ! Tare ciudate !” Toți din compartiment, ne uitam la el cu ochi întrebători. Și, după o vreme tot el continuă. „... Urâtă întorsătură, dom’le, tare urâtă !”. „ Da, dom’le, ai dreptate... tare urâtă !”, interveni un bărbat, cu mustață mică, și ochi vii și inteligenți, care de la urcare din București, încă nu scosese nici o vorbă.. Părea un tip taciturn. Mi se pare că ne-am aventurat prea mult, dom’le! își continuă el ideea. Expedițiile vaste, întotdeauna au fost
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tari, oameni de munte, care cunoșteau bine legea muntelui... Au venit la el, și i s-au alăturat trup și suflet. Erau oameni încrezători în el, și în cauza pentru care luptau. Baltă era un tânăr înalt, robust, brunet cu mustață neagră tunsă scurt, păr negru, bogat, tenul puțin palid... Ochii mari și negri ca tăciunele trădau, dincolo de o fermitate ieșită din comun, o blândețe pe aceeași măsură. Fruntea înaltă, gura frumos creionată, cu buze cărnoase, cu dinți puternici de om
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
poate pun mâna pe „bandit”. Când..un tufar, la marginea pădurii, se mișcă și, un moșneag ca din cărțile de povești cu poze, din copilărie se ivi urcând, cu fereală, în inima pădurii. Era un bătrân venerabil, cu barbă și mustăți albe, lungi, încins peste mijlocul încă drept, cu un chimir, lat de o palmă domnească, din piele, uzat de vechime, prins în două cătărămi galbene de alamă, cu luciul demult pierdut. Bătrânul, era uncheșul lui Baltă, frate cu mama lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
viitoare, domnilor, vom examina..!”, și ieși din clasă. Din clipa aceea, toți intram ca într-un tremur.. care ne ținea până la lecția următoare, când se desfășura „pocitania”... Profesorul Popescu de fizico-chimice... înalt, cu păr negru, pieptănat într-o parte, cu mustață neagră, mică, fiindcă „aducea” cu Hitler.. era poreclit.. „Hitler”. Drept, exigent, sever dar fără răutate, și numai indolența și mediocritatea îl făceau să-i fulgere privirea. Făptură înaltă, dreaptă ca lumânarea, cu pasul hotărât, ochii negri pătrunzători; eleganța sa desăvârșită
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ceva la ureche râzând. „ - Aaa..!”, făcu Sfinția Sa, dumirit. Toți elevii în jurul meu au pufnit în râs.. și, eu nu înțelegeam de ce.... Din capătul coridorului, apăru și Părintele Spiritual, mic de statură, chiar prea mic, în grabă cu antireul fâlfâind.. cu mustața mică sub nas putin zburlită, cu ochii, din dosul ochelarilor ca două rotițe, veșnic neliniștiți, chiar speriați,.. Directorul școlii îl privi cu atenție sporită, uitând parcă de ce l-a chemat, pufnindu-l râsul și pe el... pentru o clipă. În timp ce
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Stelică P. Morcov, component al lotului olimpic de lupte libere. Policarp L. Malihin, component al lotului olimpic de caiac. Maria M. Micsa, componența al lotului olimpic feminin de canotaj. Corneliu Cr. Marin, component al lotului olimpic de scrima. Marin Gh. Mustață, component al lotului olimpic de scrima. Gheorghe I. Megelea, component al lotului olimpic de atletism. Alexandru A. Nilca, component al lotului olimpic de scrima. Adrian E. Nastasiu, component al lotului olimpic de polo. Ioan I. Pop, component al lotului olimpic
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
Gheorghiu-Dej. Garoafa Gh. Cantemir, antrenoare a lotului olimpic feminin de canotaj. Costache I. Gheorghiu, antrenor la Clubul sportiv Dinamo București. Anatolie A. Grintescu, antrenor la Clubul sportiv Dinamo București. Emilia C. Lița, antrenoare la Clubul sportiv Dinamo București. Dumitru M. Mustață, antrenor al lotului olimpic de scrima. Corneliu Marculescu, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de polo. Nicolae V. Pavel, antrenor al lotului olimpic de lupte greco-romane. Ladislau V. Romonyi, antrenor al lotului olimpic de scrima. Leana N. Sima, antrenoare la
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
Și deșelați de trudă, împovărați de ani, Sub maldărul de zdrențe cu trupul sfânt, diform, Murdară vărsătură-a Parisului enorm, Se-ntorc duhnind a doagă și a balerci din vii Cu frații lor de arme albiți în bătălii, Le spânzură mustața ca un străvechi stindard. Flori, arcuri triumfale și prapure ce ard144. Punând în paranteză literatura propriu-zisă, să nu uităm nici faptul că Revoluția franceză a fost provocată de setea a 663 de parizieni, bețivi de la periferie și contrabandiști, dintre care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
că pun armata în cui. Și am acționat la limita regulamentului. Panait a moștenit acestă situație de când îl suplinise Șchiau și, din această cauză, am avut cu el un război al nervilor. M-a tuns zero, mi-a ras și mustața. Am avut conflict, dar asta nu m-a făcut să-l respect mai puțin. El a făcut pași spre împăcare, dar cearta mea nu era cu el. De aceea, împăcarea nu a ieșit. A doua zi, m-a chemat Fane
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
zi la mine la cazarmă la Pantelimon, înainte de a mă muta la Divizie, deci după Revoluție, și ofițer de serviciu era căpitanul Melnic, șeful înzestrării cu armament, care i-a dat raportul. Voinea i-a spus: Pleacă de aici cu mustața ta, du-te și ți-o taie!" Am mers apoi să inventariem depozitul de muniție, că băgam muniția înapoi. Șef de depozit era unul, nu-mi mai amintesc numele, tot mustăcios. Voinea, nervos, a început să protesteze: "Băi, Mureșan, nu
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Davis, 1984, 161). Deși ambele fenomene se manifestă cu preponderență în sfera estetică a vieții sociale (îmbrăcăminte, artă, coafură etc.), observăm că există o distincție atât la nivelul sursei (trendsetters, testmakers), al duratei adeziunii, cât și al receptorilor (followers). Imitarea mustății lui Chaplin, dansul hula-hop, steaking-ul (alergarea în public cu corpul dezgolit) iată doar câteva exemple de teribilisme pe care literatura despre modă le înregistrează. Teribilismele provoacă adeziunea pasageră a unui număr realtiv mic de persoane, sunt dezaprobate social și cuprind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pantofi sport, șosete, cercei mari, brățări sau mai mult de două lănțișoare la gât. Angajatele care nu sunt costumate nu pot folosi creion de ochi sau gel pentru păr, dar trebuie să folosească deodorant. Pentru bărbați sunt interzise barba sau mustața (idem, 93). Despre consecințele uniformelor asupra comportamentelor au scris și Mark G. Frank și Thomas Gilovich (1988), arătând semnificația culorii echipamentului sportiv asupra activității competiționale. Mai exact, aceștia au urmărit să răspundă întrebării dacă culoarea neagră a echipamentului este asociată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
partea superioară și Înguste jos, proporționate și armonioase, pielea cafeniu Închis, ochi căprui, capul prelung, fruntea teșită, cu arcade proeminente și sprincene stufoase, buze groase, nasul lat, dinți puternici și frumoși, părul negru și moale, uneori creț, poartă bărbi și mustăți dese188. Se pare că au migrat Într-o epocă Îndepărtată, În mai multe valuri, dinspre nord și nord-estul Asiei, când insulele din sudestul Asiei erau legate prin marele pod, inclusiv Tasmania care la sud se lega de Australia, iar Noua
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
481. Fronescu Radu Alexandru, născut la 18 februarie 1962 în București, România, fiul lui Fronescu Alexandru și Florica, cu domiciliul actual în Germania, Worth/Donau, Straubingerstr. 11A. 482. Bewerich Marcela, născută la 13 aprilie 1967 în București, România, fiica lui Mustață Petre și Stana, cu domiciliul actual în Germania, Cottbus, Hegelstr. 52. 483. Tordai Cristina Reka, născută la 18 iunie 1968 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Tordai Eugen și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Goteborg, Karl Johansgatan
HOTĂRÂRE nr. 792 din 4 octombrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113349_a_114678]
-
oameni sărmani, cu nevoi multe. Figurile lor sunt și ele foarte studiate, la fel ca și semnătura hainelor : ea poartă ochelari demodați de tipul anilor 1990, alungiți, care-i îmbracă toată fața, el are cioc și o umbră ușoară de mustață blondă, pare a fi un D’Artagnan postmodern. El filmează rândul ținând deasupra capului o cameră de 16 milimetri, ea fotografiază oarecum la întâmplare cu o cameră specială, o Leica L9 Rangefinder, mai târziu am aflat că obiectul costă o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
îndelung după șoselele occidentale. O cruce ridicată în memoria unui soldat român din zonă care a luptat pentru Imperiul și Regatul K.u.K. (Kaiserlich und Königlich) păzește intrarea într-o gospodărie. Fotografia ceramică de pe cruce arată un bărbat cu mustață cu vârfurile ridicate în sus, pantaloni cu vipușcă și privire severă, militară. Pare a fi anterioară chiar și Primului Război Mondial. Brusc, valahul din mine se simte proiectat în alt spațiu, central- european. Opresc mașina pentru a lua „la ocazie” o femeie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de un metru și douăzeci de centimetri. Picioarele înalte ale gardului, sub formă de „U”, sunt plasate „în pieptene”, ceea ce face ca înaintarea pelerinilor angajați în rând să fie dificilă, penibilă chiar pentru oamenii în vârstă care se împiedică în mustățile de fier-beton. Vorbesc cu un jandarm, am fabricat o voce simplă și modestă, „de ce nu faceți, domnu’ jandarm, mai mult loc pentru oameni ?”. Jandarmul răspunde promt, calm, dar fără chef de vorbă „nu mă întreba pe mine, că nu eu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bicicliștii și pietonii ce răsar din neant sunt tot atâtea obstacole mortale în fața șoferului inconștient. La acestea se mai adaugă șantierul autostrăzii „Transilvania”, în eternă construcție după 1990. Basculantele încărcate cu elemente de beton prefabricate (capete de poduri, de exemplu), mustăți lungi de fier-beton sau pur și simplu nisip, pietriș ce se scurge încet din bene pe carosabil contribuie și ele la acest coșmar rutier. De la Simeria însă, lucrurile se schimbă imediat cum se face stânga către Hațeg - Petroșani. Călătoria devine
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]