9,132 matches
-
și de a descoperi necunoscutul, depășind realitatea imediată, actuală este caracteristică tipului pasional al aventurierului care e Într-o căutare permanentă, mânată de curiozitatea necunoscutului; dă nevoia de schimbare, de răsturnare a ordinii, mergând până la conflicte sau confruntări violente care neagă orice valoare și orice fel de sistem formal ce se opune tendințelor acestora, este caracteristică tipului egoist al revoluționarului utopic. Vom Încerca În continuare să detaliem tipurile psihomorale de mai sus, asemenea unor veritabile portrete umane, În care elementele psihologice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt fie educatori, formatori de personalități, fie psihoterapeuți, restauratori ai ordinii personalității. 2. Tipul egoist include revoluționarul nihilist și bovaricul visător. Sunt tipuri psihomorale complementare, dar opuse ca sens. Revoluționarul nihilist este tipul anarhistului care distruge lumea, schimbă ordinea socială, neagă valorile. Autoritar și nedisciplinat, el se manifestă tiranic, căutând să-și impună voința asupra celorlalți. El vrea să schimbe oamenii după tiparul său, cerând ascultare și supunere. Bovaricul visător este un tip care se manifestă la fel, dar În planul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sfântului. Aceste tipuri sunt caracterizate prin devotamentul pentru scopuri Înalte, pentru Îndeplinirea unor idealuri imediate (eroulă sau a unor idealuri transcendente (sfântulă. Ambii sunt dominați de pulsiunile ideale, morale și spirituale, de virtuțile supraeului. Spre deosebire de tipurile revoluționarului și bovaricului, care neagă valorile morale, Înlocuindu-le cu cele corespunzătoare utopiilor negativiste, eroul și sfântul luptă pentru impunerea valorilor morale și spirituale și pentru triumful lor apoteotic, ceea ce reprezintă, de fapt, tot o formă sublimată a unor creații și aspirații utopice. 21 MODELELE
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este emblematic ca reprezentare pentru supraeul moral, iar al doilea pentru inconștientul primar pulsional. La tipurile deja menționate, O. Spengler adaugă un al treilea tip fausticul, al ființei umane neliniștite, frământate interior, dornică de a se autodepăși, cel care caută negând, care luptă Împotriva limitelor, tipul care aspiră spre deschidere. C.G. Jung, plecând din dubla perspectivă a culturii și a psihanalizei, delimiteză la rândul său două tipuri: tipul prometeic și tipul epimeteic. Tipul prometeic corespunde modelului uman și de viață caracterizat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de viață activă, combativă, specifică descoperitorului, omului politic, aventurierului sau revoluționarului. Toate aceste trăsături sunt forme mascat-sublimate ale tendințelor revendicativ-agresive ale acestui model de persoană și de existență. Spre deosebire de tipul nostalgic-tradițional, care cultivă valorile morale și culturale, tipul revoltat le neagă, le refuză, luptă pentru a le desființa, pentru a le Înlocui cu altele conforme cu tendințele sale. Sentimentele morale caracteristice sunt revolta, ura, răzbunarea. Toate cele patru tipuri de personalitate și modelele lor psihobiografice corespunzătoare se manifestă În exterior prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
comporta al oamenilor din cetate, făcând permanent referință la un tip ideal. El este un personaj teoretic, care, prin persuasiune, schimbă cetatea, oamenii acesteia, Îndreaptă lucrurile, previne crizele. gă Revoluționarul este personajul opus celorlalți. El este tipul activ, pragmatic, care neagă ordinea existentă, orice fel de autoritate sau ierarhie, legile și desființează sau nesocotește valorile morale, spirituale, culturale. Revoluționarul este tipul care demolează lumea, cetatea, modelele și normele acesteia. El vrea să Înlocuiască tot ceea ce există cu modelul său, care, spre deosebire de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care demolează lumea, cetatea, modelele și normele acesteia. El vrea să Înlocuiască tot ceea ce există cu modelul său, care, spre deosebire de cel al reformatorului ce propune un model ideal, bazat pe valorile tradiționale morale, spirituale, culturale, este un model utopic care neagă toate valorile. Revoluționarul este un tip egoist, Închis, pe când reformatorul este un tip altruist, deschis. În concluzie, tipurile umane de factură sociomorală ale cetățenilor sunt simboluri ale unor persoane cu o semnificație psihomorale bine precizate, create de cetate și care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reciproc, atât din punct de vedere psihologic, cât și cultural, moral și religios. Miturile sociale sunt realități absolute peste care nu se poate trece, chiar dacă din punct de vedere formal ele au caracter de fabulație simbolică. Ele nu pot fi negate, având o valoare și o funcție deosebit de importante. În sens psihologic și moral, miturile sociale sunt expresia mentalității colective. Ele exprimă idei, reprezentări și aspirații comune tuturor membrilor cetății. În virtutea acestor mituri, care sunt proiecția sublimată a pulsiunilor colective ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
D. Cooper, A. Laingă. Desigur că această răsturnare a problemei nu a putut rezista. Nebunia există și va continua să existe. Fie că ea este culturală, extaz mistic sau posesiune demoniacă, tulburare psihomorală sau boală psihică, nebunia nu poate fi negată și nici eliminată. Nebunia nu poate fi exclusă din sfera umanului pentru că, În mod paradoxal, așa cum rezultă din psihologia morală, ea are o funcție foarte importantă În existența persoanei. Nebunia este o tulburare a echilibrului psihic, dar, În același timp
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
negativul uman, sau efectele răului asupra persoanei umane. Prin dramatismul ei, nebunia atrage atenția asupra abaterilor de la legea morală și, În mod paradoxal Întoarce lumea la ordinea spiritului, la valorile morale. Vom Încerca să explicăm acestuia. Nebunia nu poate fi negată. Ea poate fi cel mult ignorată și, ceea ce este mult mai grav, neînțeleasă sau interpretată greșit. Dar ignorarea nebuniei va favoriza proliferarea ei. Psihozele colective sunt, de exemplu, o explozie a nebuniei dincolo de orice formă de cenzură morală sau lege
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei, D. Stăniloae afirmă că realitatea lumii externe nu poate fi singura realitate posibilă și că dincolo de ea, și În paralel, trebuie să mai existe o lume pe care nu o putem percepe, dar pe care nici nu o putem nega ca existență posibilă. Aceasta este lumea vieții eterne, dincolo de limitele temporalului; eternitatea ca durată. În cazul acesta, destinul nostru nu se face și nici nu se Închee aici, odată cu moartea, ci el se judecă și se Împlinește undeva dincolo de moarte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Judecata de apoi, mi se va spune adevărul despre mine, un adevăr pe care, În parte, prin ceea ce a fost neplăcut, l-am uitat, dar care acum Îmi este reamintit, și pe care eul meu nu-l poate respinge sau nega. Din această perspectivă, ziua Judecății de apoi este așteptată cu neliniște și fior. Ce voi răspunde În fața conștiinței supreme? Quid sum miser tunc dicturus?, este tensionata interogație care cuprinde În ea Întreaga panoramă a vieții trăite, este așteptarea răspunsului final
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Personajul, spre deosebire de persoană, Încetează de a mai fi antinomic, de a mai avea contraste. El se definește și se caracterizează exclusiv prin unicitate, el este expresia unor tendințe În care vedem polarizate un singur tip de valori, care afirmă sau neagă natura umană. Ambii depășesc posibilitățile persoanei În lume. Amândoi se proiectează În transcendență, devenind astfel simboluri ale depășirii. Unul reușește, pe când celălalt se prăbușește. Eroul și personajul tragic sunt complementari, produse ale unei „separații interioare” a contradicțiilor persoanei. Ei exprimă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care pier În urma intervenției medicilor este mai mare decât al celor salvați”. De aceea, mulți și-au pierdut cu desăvârșire Încrederea În medicină, căci partea Întunecată (sau deficiențele artei) nu poate fi tăinuită nici măcar celor neinițiați. Lordul Bacon spune: „Nu neg faptul că medicii din zilele noastre sunt destul de familiarizați cu simptomele generale ale unei boli, Însă fie nu pricep cum se cuvine, fie nu examinează cu atenție medicamentele prescrise pentru cazurile particulare. Adăugarea, diminuarea sau modificarea arbitrară a medicamentelor - ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
greșit să prescrii unui pacient cea mai strictă dietă, interzicându-i astfel să consume acele alimente cu care organismul său s-a obișnuit - și În special ceaiul și cafeaua, care au o influență stimulativă asupra nervilor și vaselor sanguine. Nu neg nici teoria antipsorică aplicată În cazul câtorva boli cronice și nici nu resping, spre deosebire de Hahnemann, utilizarea adjuvanților externi cum ar fi sângerările provocate, aplicarea de vezicatoare și altele. Discipolii lui Hahnemann sunt de părere că ceaiul și cafeaua exercită o
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dar frecvent apare o fistulă. Oculiști localnici la Lahore tc "Oculiști localnici la Lahore " Există și oculiști localnici la Lahore, care sunt musulmani 267. Stau pe stradă, operând cu instrumente primitive; dar În pofida cunoașterii lor teoretice, care nu poate fi negată, orbesc mai mulți pacienți decât vindecă. Cataracta o Îndepărtează cu două instrumente, un bisturiu și o sulă. Amputarea era necunoscută la Lahore, până când a introdus-o autorultc "Amputarea era necunoscută la Lahore, până când a introdus‑o autorul" Cei trei jarahs
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o rețetă a unui medic din Kashgar, precum și o alta dintr-o carte persană, și aș putea cita un număr Încă și mai mare de rețete similare, fiecare dintre ele având câteva particularități sau ciudățenii. E adevărat că nu putem nega utilitatea unora, dar cele mai multe dintre ele sunt de așa natură Încât e greu de conceput că mintea omului a putut inventa niște născociri atât de ridicole. Următoarea poate servi ca un exemplu de Înțelepciune persană - și o menționez pentru beneficiul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cu surprindere: «Dar ce!? Nu se știe, de la Kabul și până la Peshawar, că Iskander de Rum, fie asupră-i mila lui Allah!, după ce a cucerit țara asta, a depus În acest mormânt o ladă cu bani de aur? Puteți să negați că nu pentru a ridica această comoară ați venit să faceți săpături? Dar, pentru Dumnezeu, cel care-l va deschide ne va plăti ceva rupii». În van emisarul a protestat că acest fapt istoric important nu e atât de bine
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din care rezultă o experiență a decepției (scr. visa-v³daka). Aceste Întâmplări fantastice petrecute În mijlocul Bucureștiului, fără să le bănuiască cineva, se rotesc și În jurul limitei de la care fantasticul (indian) devine sau poate deveni arbitrar. Proximitatea lui silențioasă dar imposibil de negat, ca și acumularea lui insesizabilă până la inundarea vieții naratorului, conduc - mai ales În cazul lui Zerlendi - la postularea unei legături artificiale Între experiența yoghinică și realul casnic citadin, așa cum pare el la Început, abia punctat de austeritatea unei case vechi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vreme natural și neechivoc pentru receptorii europeni dintre comerț, politică, religie, interese publice și private 3. El se va declara Într-un rând, la Nijni Novgorod, ca fiind un „european de religie creștină” - prin urmare, nu avem cum să-i negăm Înrudirea cu toți acești călători și cu mentalitatea pe care o probează În Asia. Când intră În Turcia, climatul medical local se afla tocmai În faza unei tendințe de modernizare, adică de occidentalizare, iar necesarul de medici, pentru armată sau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
alții de aceeași talie. Fără a fi convins că ar avea virtuți de poet, S. a compus în tinerețe și versuri, unele în formă populară, altele - sub înrâurirea lui Mihai Codreanu - cu o structură de sonet. Nu i se poate nega îndemânarea de stihuitor, care arborează o mină gânditoare. Expansiunile sufletești ale vârstei le proiectează mai ales în proză, nu în schițele cu tentă umoristică, firește, ci în formula clorotică a poemului în proză, cu despletite înfiorări de melancolie și de
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
secolului XX în S.U.A., căpătând amploare în a doua jumătate a secolului XX în Europa Occidentală, iar astăzi redobândindu-și statutul științific și ca practică medico-socială universal recunoscută și admisă. Indiferent însă de istoria contorsionată a igienei mintale, nu putem nega sursele acesteia și aportul fiecăreia dintre ele la constituirea disciplinei. Asemenea exemple de constituire ale unei științe nu sunt nici unice și nici izolate. Trebuie să vedem și să înțelegem în acest proces de dezvoltare istorică eforturile căutării „obiectului”, „metodelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
realității”. Lumea apare întotdeauna ca un obstacol în calea adolescentului. În ceea ce privește trăsăturile psihologice ale adolescentului, acestea au un caracter destul de bine conturat și sunt reprezentate prin următoarele: a) Intransigența și puritatea; adolescentul apare ca o persoană „extrasocială”; El se revoltă, neagă, refuză, nu acceptă nimic cu ușurință; sentimentele sale se manifestă într-o manieră directă, tranșantă, necorespunzătoare; nu acceptă nici un fel de renunțări sau compromisuri; de aici și frecventele conflicte care apar; b) actele pure se manifestă de regulă prin stări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a mai spus; acum natura își cere drepturile; dorința sexuală se impune; libidoul va duce la sublimări, de regulă de tipul preocupărilor filosofice, metafizice, religioase, morale, ca o formă de consolare a unor pasiuni nefericite; filosofia adolescenților este nihilistă; ei neagă totul: utilitatea efortului, a muncii, chiar pe cea a vieții sau a lumii, așa cum vedem din cugetările filosofice ale lui E. Cioran, imaginea elocventă a unei mentalități adolescentine în sfera filozofiei; totul este inutil, lipsit de orice ideal; pesimismul, disperarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sensuri: în planul conștiinței sale, în sfera acțiunii, ca tip de reacție emoțională. Atitudinea persoanei-limită se caracterizează prin următoarele: a) nu crede în limite (persoanele aflate într-o stare de criză sufletească sau bolnavii mintal refuză să recunoască acest lucru, negând în felul acesta, în mod ocolit, inconștient, limita impusă de situație); b) refuză să accepte situația (din aceleași motive); c) apare o stare de tensiune, de angoasă, legată de resimțirea limitelor, care „închide” câmpul de acțiune al persoanei, limitându-i
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]