7,670 matches
-
necesară luarea vreunei măsuri. În cazul unor riscuri, chiar dacă cu greu sunt tolerate, nu întotdeauna avem posibilitatea să acționăm datorită, spre exemplu, costului măsurilor respective, care pot să fie disproporționate. Opțiunea aceasta poate fi completată de „un plan pentru situații neprevăzute” care să atenueze posibilul impact care ar putea fi resimțit în situația materializării riscurilor. b. Tratarea riscurilor Marea majoritate a riscurilor sunt controlate cu scopul de a fi tratate. Astfel, în timp ce organizația își desfășoară activitățile care au generat riscurile, se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
daunelor sau a pierderilor. Exemple de instrumente de control corectiv: includerea unor clauze în contract care permit recuperarea sumelor plătite nejustificat; asigurarea, care facilitează recuperarea financiară a unor sume în cazul materializării unor riscuri; Guvernanța corporativă 258 planurile pentru situațiile neprevăzute reprezintă un mijloc prin care o organizație își planifică și asigură continuitatea în cazuri de criză, pe care nu le poate controla; instrumente de control directiv Aceste instrumente de control sunt concepute să asigure realizarea unui anumit rezultat, respectiv sunt
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
trebuie gestionate cu mare atenție de organizație pentru a se asigura succesul transferului. Există situații în care organizațiile nu pot să gestioneze direct riscurile și în acest caz singura soluție este elaborarea programelor pentru situații Capitolul 3. Managementul riscului 259 neprevăzute - spre exemplu, terorismul internațional sau apariția cutremurelor de pământ, care le va asigura continuitatea activităților în cazul în care acele riscuri s-ar concretiza. Din aceste considerente este necesar ca organizațiile să-și analizeze mediul extern extins de risc și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
examinări periodice pentru a ne asigura de funcționalitatea acestuia, de existența unui sistem de revedere a riscurilor cu o frecvență corespunzătoare și de stabilirea unor mecanisme de avertizare a nivelurilor superioare de management cu privire la evoluția riscurilor sau apariția altor riscuri neprevăzute. În practică, procesul de gestionare a riscurilor și activitatea de analiză sau revizuire a riscurilor sunt două activități distincte care nu se substituie una alteia. Principalele instrumente și tehnici utilizate în procesul de analiză a riscurilor sunt: autoevaluarea riscurilor, care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
administrație REGISTRUL DE RISCURI (rezumat) Obiective ..................... Risc Impact % Controalele existente Strategia managementului riscurilor Proprietar Ofițer de riscuri Responsabili de riscuri 1. Încheierea acțiunii 3. Transferul 5. Asumarea mai multor riscuri 7. Tolerarea 9. Aducerea la cunoștință 2. Control 4. Împrejurări neprevăzute 6. Comunicare 8. Comisia de cercetare 10. Verificare de conformare 1 2 6 8 9 10 8 8 8 3 4 5 7 Figura 3.13. Modelul de management al riscurilor - ERM Managementul riscurilor la nivelul organizației este un proces
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
MANDATARI RISCURILE AFACERII REGLEMENTĂRI ȘI CODURI Procesul de planificare a afacerilor Procesul de realizare a afacerilor MISIUNEA ȘI VIZIUNEA Platforma Termeni, competențe, roluri, categorii, echipe Strategia, competența de decizie și responsabilitatea Comunicare deschisă și continuă Sisteme informaționale, IT, proiecte, evenimente neprevăzute, alte afaceri conexe Factori globali Cererile beneficiarilor Noi provocări Reglementatori Cadru normativ Noi dezvoltări Informații de interes public Etică, Valori, Direcție Apetitul pentru risc, harta și profilul riscului Comitete de risc, forumuri și directorul responsabil cu riscurile Obiective Acțiuni ale
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
birourile locale și celelalte componente ale forței de muncă se simt confortabil cu ideea de risc și de management al riscurilor, atunci există speranță că, practic, tot personalul joacă un rol în eficientizarea managementului riscurilor; sisteme informaționale, IT, proiecte, evenimente neprevăzute, alte afaceri conexe. În vederea asigurării atingerii obiectivelor trebuie să realizăm mobilizarea oricărei expertize din cadrul organizației, să căutăm echipe care sunt conștiente de existența riscurilor în munca lor, să nu ratăm nicio ocazie de implementare a ERM și numai astfel putem
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
am realizat o comunitate a riscului în cadrul organizației. Grupul pentru dezvoltarea de noi idei, metodologii și căi de transferare, difuzare, împrăștiere a riscului în restul organizației, poate fi format din specialiști în IT, manageri de proiect, responsabili cu planificarea, accidente neprevăzute, situații de urgență, personal implicat în securitate, ofițeri de asigurare, auditori interni și externi; Trebuie să avem în vedere că, în practică, ERM nu este un proces serial care afectează numai componenta următoare, ci este un proces multidirecțional și iterativ
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
8 Modul de utilizare a internetului și comunicarea în organizație 9 Evaluarea caracterului adecvat al activităților de control de către management, inclusiv securitatea, confidențialitatea și fiabilitatea informațiilor în cadrul organizației 10 Existența unui plan corespunzător de continuitate a activității în cazul întreruperilor neprevăzute și dacă acest plan a fost testat 11 Evaluarea procedurilor auditorilor interni și a auditorilor externi, inclusiv evaluarea caracterului adecvat al sistemelor de informare, a politicilor și procedurilor 12 Accesul la utilizarea tehnologiei informației 13 Gradul de acoperire a oricăror
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
pentru a determina dacă inventarul este corect înregistrat la cel mai mic preț al pieței? investițiile în entitățile afiliate cum ține cont compania de investițiile în parteneriate, colaborări sau alte entități afiliate? datoriile pe termen lung există angajamente sau datorii neprevăzute care nu au fost incluse în declarațiile financiare? compania respectă dispozițiile angajamentelor proprii privind împrumuturile și rambursarea datoriilor? veniturile și cheltuielile cum se compară politica de obținere a veniturilor companiei cu ale celorlalte companii din același domeniu de activitate? sunt
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de audit și cerințele de raportare ale companiei, precum și datele corespunzătoare pentru anul curent; • problemele recente de interes pentru comitet, incluzând domeniile cu riscuri ridicate; • politicile de contabilitate semnificative și motivele pentru utilizarea acestora; • implicarea companiei în litigii și împrejurările neprevăzute cu care se confruntă aceasta; • experiența și calificarea directorilor executivi și a managementului financiar; b. auditorii interni • planul departamentului de audit intern, incluzând informații asupra responsabilităților sale și a relației de raportare; • planul auditului intern pentru anul curent; • tipul și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de livresc (Focul e dincoace). Plăcerea de a povesti, sub un, mereu repetat, „îndemn la vorbă lungă”, se răsfață îndeosebi în romanele lui istorice. Înțesate de tot felul de întâmplări, ele au o desfășurare alertă, pe alocuri captivantă, mizând pe neprevăzutul suitei de aventuri, ca și pe un limbaj cu sugestii de vechime (Cetatea, 1972, Vremea lupilor, 1980, Lăpușneanu și Patrupăcate, 1984). Evocările, cu un aer de poveste (Pădurea Molohului, în care se spune că ar pândi un monstru înfiorător, se
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
de altădată amintește uneori de Slavici. În Aventuri în Deltă... (1976), volum de povestiri cu continuitate tematică, agreabilul tablou al unui tărâm cvasiexotic, investigat într-o dispoziție de vacanță - răstimp lipsit de griji și constrângeri, mobilat cu mici aventuri mereu neprevăzute, niciodată prea grave - și privit prin ochii copilului preadolescent, e completat cu descripția competentă și savuroasă a unor rafinamente gastronomice pescărești și vânătorești. Voievozi fără morminte (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e un roman istoric, prezentat la apariție ca
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
4.3. Strategii de creștere 104 3.9.4.4. Strategii de restrângere 110 3.9.5. Strategiile tehnologice 111 3.9.6. Strategiile inovaționale 118 3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial 118 3.9.6.1.1. Neprevăzutul 122 3.9.6.1.2. Incongruențele 127 3.9.6.1.3. Necesitatea procesului 129 3.9.6.1.4. Structura sectorului și a pieței 130 3.9.6.1.5. Schimbări ale modului de percepție 131 3.9
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de inovații. Sursele interne devin vizibile În primul rând personalului angajat În sectorul respectiv și reprezintă simptomele schimbărilor care au avut deja loc sau se pot produce În viitorul imediat cu un efort minim. Ele includ (Băcanu, 1997, p. 285): • neprevăzutul - succesul neprevăzut, eșecul neprevăzut și evenimentul neașteptat din exterior; • incongruența - discrepanța dintre realitatea În fapt și percepția realității; • necesitatea procesului - veriga lipsă din structura sectorului sau din structura pieței. Sursele externe se referă la transformările care au loc În afara firmei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Sursele interne devin vizibile În primul rând personalului angajat În sectorul respectiv și reprezintă simptomele schimbărilor care au avut deja loc sau se pot produce În viitorul imediat cu un efort minim. Ele includ (Băcanu, 1997, p. 285): • neprevăzutul - succesul neprevăzut, eșecul neprevăzut și evenimentul neașteptat din exterior; • incongruența - discrepanța dintre realitatea În fapt și percepția realității; • necesitatea procesului - veriga lipsă din structura sectorului sau din structura pieței. Sursele externe se referă la transformările care au loc În afara firmei sau a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
devin vizibile În primul rând personalului angajat În sectorul respectiv și reprezintă simptomele schimbărilor care au avut deja loc sau se pot produce În viitorul imediat cu un efort minim. Ele includ (Băcanu, 1997, p. 285): • neprevăzutul - succesul neprevăzut, eșecul neprevăzut și evenimentul neașteptat din exterior; • incongruența - discrepanța dintre realitatea În fapt și percepția realității; • necesitatea procesului - veriga lipsă din structura sectorului sau din structura pieței. Sursele externe se referă la transformările care au loc În afara firmei sau a sectorului respectiv
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
inovația bazată pe cunoștințe, și Îndeosebi pe cunoștințele științifice, În ciuda importanței și transparenței acestora, se clasează pe ultimul loc, deoarece prezintă rata cea mai mare de risc și eșec. 3.9.6.1.1. Neprevăzutultc "3.9.6.1.1. Neprevăzutul" 1. Succesul neașteptat oferă cele mai bogate și mai puțin riscante ocazii pentru inovațiile de succes; cu toate acestea, este adesea neglijat, iar sistemul managerial tinde chiar să-l anihileze, deoarece contrazice evoluția normală și de lungă durată a evenimentelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o nouă imagine a vânzării cu amănuntul. În concluzie, succesul neașteptat nu constituie o ocazie de inovare. El impune inovație, cu respectarea tuturor principiilor sale, de-a lungul mai multor etape succesive: În primul rând, compania trebuie să observe succesul neprevăzut și să-l caracterizeze adecvat În informațiile transmise conducerii; • pe baza acestor informații, conducerea trebuie să declanșeze o analiză detaliată referitor la avantajele concurențiale pe care le-ar putea obține și la acțiunile concrete de transformare a succesului neașteptat Într-
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
transmise conducerii; • pe baza acestor informații, conducerea trebuie să declanșeze o analiză detaliată referitor la avantajele concurențiale pe care le-ar putea obține și la acțiunile concrete de transformare a succesului neașteptat Într-o ocazie de inovare; • exploatarea unui succes neprevăzut impune o serie de obligații, precum dedicarea și sprijinul conducerii, distribuirea personalului celui mai performant (nu a celui de care se pot dispensa celelalte departamente) etc.; • În final, compania trebuie să inoveze, transformând ocazia oferită de succesul neprevăzut Într-un
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
unui succes neprevăzut impune o serie de obligații, precum dedicarea și sprijinul conducerii, distribuirea personalului celui mai performant (nu a celui de care se pot dispensa celelalte departamente) etc.; • În final, compania trebuie să inoveze, transformând ocazia oferită de succesul neprevăzut Într-un avantaj distinctiv și câștigând avans În fața celorlalți concurenți. Exemplul cel mai ilustrativ al unei astfel de inovații l-a constituit expansiunea firmei Matsushita pe piața televizoarelor. La Începutul anilor ’50, Matsushita era o companie mică și greu de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
nouă, deci imprevizibilă; nu se poate ști nici măcar dacă cel căruia Îi este destinată inovația va fi receptiv sau reticent față de aceasta. Riscurile pot fi reduse substanțial prin integrarea cunoștințelor noi În una dintre sursele definite anterior - Îndeosebi necesitatea procesului, neprevăzutul și incongruențele, unde receptivitatea a fost deja stabilită sau poate fi testată cu un grad ridicat la certitudine. În plus, cunoștințele necesare pot fi definite destul de precis. Din aceste considerente, „cercetarea programată” este la Îndemână. În ciuda tuturor riscurilor și dificultăților
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
segment de piață și optimizarea, printr-o tactică ofensivă, a pașilor succesivi din ce În ce mai mari și mai repezi. Această strategie are cele mai mari șanse de succes când managerii instalați refuză să acționeze și să valorifice situațiile de eșec sau succes neprevăzut, când structura sectorului se schimbă rapid și când nou-venitul se concentrează atent asupra pieței, lăsându-se dirijat de ea. Judo-ul antreprenorial implică și o inovație de diferențiere a produsului de cele existente, nu doar o strategie de reducere a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
alianțe sunt complexe și instabile, În marea majoritate a cazurilor ele Își ating obiectivele pentru care au fost constituite. Consecințe strategice ale alianțelor Între concurențitc "Consecințe strategice ale alianțelor Între concurenți" Pe termen lung, aceste alianțe reușite pot avea consecințe neprevăzute. Succesul unui proiect realizat În comun nu suprimă concurența Între parteneri, ci chiar o poate Întări uneori. Alianțele de cointegrare care reunesc parteneri ce efectuează cercetare-dezvoltare În comun sau produc o componentă sunt cel mai adesea supuse rupturilor Înainte de finalizarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
numai că experimentează, ci și folosește libertatea absolută când, în mod spontan, liber și voluntar, alege și dorește ceea ce este la fel de absolut determinat. Rogers era conștient că nu enunța o nouă idee filosofică, dar o credea reîmprospătată dintr-un unghi neprevăzut, analizând concepte din teoria personalității. Acceptă atât raționalul realității subiective a libertății de alegere absolută, care este foarte importantă în terapie, cât și raționalul determinismului complet, care este piatra de temelie a științei. Cu acest cadru, el credea că terapeutul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]