4,111 matches
-
simple diferite diametre dreapta și stânga; dornuri cu pălărie diferite diametre dreapta și stânga; tute simple diferite diametre dreapta și stânga; tute cu pălărie diferite diametre dreapta și stânga; presă de instrumentație, mecanică cu șuruburi sau hidraulică echipată cu: broască, oală, pene și coliere pentru prăjinile care se vor utiliza la instrumentație. În general, accidentele vor fi provocate de ruperi la puț sau desfiletări. Sondorul șef va trebui să cunoască exact adâncimea la care se găsește garnitura la puț și ce
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
lanț. Dacă operația nu reușește se va deșuruba prăjina de antrenare, se va retrage instalația de foraj pe șasiu și se va monta presa de instrumentație. Se va înșuruba o bucată de prăjină prin presă și se va monta broasca, oala și penele pe prăjină și colierul deasupra lor pentru siguranță și se va începe operația de degajare prin extragere cu presa. În unele cazuri este posibil ca garnitura de foraj să cedeze prin rupere, atunci se va proceda la extragerea
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
orice cort. Precum ne-a dus, venirăm teferi Și toți cu chef și nime mort. Nici vin cu apă n-am să mestec, Nici dau un ban pe toată fala. De-aceea n-am nici un amestec Oriunde nu îmi fierbe oala. Când calcă țara hantatarii, Eu bucuros în lupte merg, Când între ei se bat magarii, în fundul pivniței alerg. Se certe ungurii și leșii... Ce-mi pasă mie? La Cotnari Eu chefuiam cu cimpoieșii, Cu măscărici și lăutari: Și sub umbrarele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie. Conu Manole
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
toți domnii, despre care vorbește în cursul cronicii sale, au cât e un scu rt portret sau câte o caracteristică. Iată ce scrie despre D abija Vo dă (1662): COTNARI îN OPERA LUI NECULCE: „El bea vin mai mult din oală decât din pahar de cris tal, zicând că i mai dulce vinul din oală decât din pahar. Când țarul Rusiei a venit să viziteze Iașiul, Dimitrie Cantemir l a poftit la un ospăț. Ion Neculce observă și scrie: „Se ospătau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
rt portret sau câte o caracteristică. Iată ce scrie despre D abija Vo dă (1662): COTNARI îN OPERA LUI NECULCE: „El bea vin mai mult din oală decât din pahar de cris tal, zicând că i mai dulce vinul din oală decât din pahar. Când țarul Rusiei a venit să viziteze Iașiul, Dimitrie Cantemir l a poftit la un ospăț. Ion Neculce observă și scrie: „Se ospătau și se veseleau prea frumos cu vin de Cotnari și lăudau vinul foarte și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de frăție cu oarecare neliniște; după aceea se veseli nespus, absolut fără nici o pricină. Fără îndemn, lăutarii își porniră din nou tânguirea lor bizară - ca un freamăt al pădurilor și ca un susur teluric. Dar beizade Alecu zvârli între ei oala, care se făcu țăndări, și ei amuțiră, plecându-și grumazurile. - O, prietinule al meu neprețuit - zise suspinând beizade Alecu, plecându-se spre abate și cuprinzându i palmel e pline și moi ca niște pâniți proaspete - dă-mi voie să-ți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
al mulțimii și, pentru a supraviețui, trebuie să satisfacă acest gust” (M.Momanu, 2003, pag. 77Ă. Kitsch-ul este „latura de prost gust a bunului gust, un amestec de categorii, bucuria de a trăi și refuzul efortului, toate amestecate în oală antiartei” (Moles, 1980, cît. în M.Momanu, 2003, p. 78). Educația este cea care printr-un proces de eliminări succesive din aspectele prostului gust poate face să se ajungă la bunul gust, demonstrând astfel de-a lungul timpului faptul că
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998, p. 22. 266 "1. Independența sau caracterul natural al economiei, autarhia. Fiecare își obține bunurile necesare prin forțe proprii. Astfel, vânătorul se ocupă majoritatea timpului cu vânatul, dar mai trebuie să pescuiască, să facă oale și să cultive pământul pentru a obține alte bunuri. De aceea, el nu vânează cine știe ce, același lucru fiind valabil și pentru ceilalți. 2. Schimbul descentralizat. Fiecare persoană le consideră pe celelalte trei "cumpărători" potențiali, care formează o piață. Astfel, vânătorul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Aurul. Mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981, p. 10. 443 ,,Când o persoană merge la piața din Birmania, spune Bastiat, trebuie să aibă o piesă din argint, un ciocan, o daltă corespunzătoare și greutăți. "Cât de mult face această oală?" "Arată-mi banii!" răspund vânzătorii și după ce inspectează bunurile celuilalt stabilesc prețul sau greutatea. Apoi furnizorul oferă cumpărătorului o nicovală și lovește bucata de argint până când consideră că au ajuns la greutatea corectă", Karl Menger, Principiile economiei, www.mises.ro
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
alături de o vișinată naturală făcută în casă. Rețeta nr. 7 Salată de spanac cu smântână Ingrediente: 1 kg spanac, 2 ouă, 8 linguri de smântână, un pic oțet de mere după gust, un pic sare. Mod de preparare: Într-o oală, punem apă cu sare la clocotit. Când apa clocotește, se pune spanacul bine curățat și spălat. Se lasă să fiarbă vreo 8 minute, apoi se scoate într-o strecurătoare și se lasă la răcit; după aceea, se taie mărunt. Se
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
de ceapă verde (sau o ceapă uscată), 4 ouă, 2 legături de mărar verde, sare și piper după gust. Aceste cantități se pot dubla sau tripla. Mod de preparare: Măruntaiele de miel se fierb timp de 15 minute, într-o oală, în care am pus apă și sare, după gust. Le scoatem din apă și le lăsăm să se răcească; apoi le dăm prin mașina de tocat carne și punem în această umplutură ceapa călită auriu în ulei; mestecăm bine totul
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
de pătrunjel verde. Mod de preparare: Ceapa și usturoiul se taie fin și se călesc în ulei până se înmoaie. Se adaugă salata spălată bine și tăiată în șuvițe, totul se înăbușă cu ceapa și usturoiul câteva minute. Într-o oală se pun 3 l de apă fierbinte, se pune orezul, sare după gust și se fierbe totul 20 de minute. Se acrește apoi cu ½ l borș, se pune pătrunjel tocat și se lasă să dea 3-4 clocote. Se ia oala
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
oală se pun 3 l de apă fierbinte, se pune orezul, sare după gust și se fierbe totul 20 de minute. Se acrește apoi cu ½ l borș, se pune pătrunjel tocat și se lasă să dea 3-4 clocote. Se ia oala de pe foc și se drege cu 2 gălbenușuri și 100 ml smântână. Facultativ: Dacă vrem, putem face din cele 2 albușuri care ne rămân și 2 ouă întregi, cu sare și piper după gust, o omletă prăjită bine în ulei
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
tinere, 1 ceapă potrivită uscată, 50 ml ulei, 4 căței de usturoi, 1 ½ cană de lapte , sare și piper după gust, ½ linguriță de zahăr tos. Mod de preparare: Se curăță spanacul, se spală foarte bine și se pune într-o oală cu apă care clocotește. Se fierbe spanacul 10 minute, apoi se scoate într-o strecurătoare și cu o lingură de lemn îl zdrobim ca pe un piure. În altă cratiță punem la rumenit în ulei încins 1 ceapă tăiată foarte
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
leuștean verde tocat mărunt, 1 pătrunjel rădăcină. Mod de preparare: Tăiem pulpa de vită în bucăți mici, o punem la fiert și luăm spuma de câteva ori, apoi dăm pe răzătoare morcovul și pătrunjelul sau păstârnacul și fierbem într-o oală de 4 kg totul, plus ceapa tăiată foarte mărunt și orezul. Când carnea a fiert, potrivim de sare, punem 1 l borș (pe care l-am fiert câteva clocote separat). Când totul este gata fiert punem 2 linguri de leuștean
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
pahare zeamă de la fierberea spanacului. Mod de preparare: Tăiem carnea în bucăți mici și o călim cu ceapa verde tăiată mărunt în ulei, apoi turnăm în cratița emailată peste carne și ceapă, apă până se înmoaie bine carnea. Într-o oală cu apă și puțină sare turnăm spanacul curățat și spălat bine, când apa clocotește și lăsăm să fiarbă 10 minute. Apoi scurgem spanacul din oală și punem alternativ un strat de spanac, unul de carne, apoi acoperim totul cu 2-3
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
în cratița emailată peste carne și ceapă, apă până se înmoaie bine carnea. Într-o oală cu apă și puțină sare turnăm spanacul curățat și spălat bine, când apa clocotește și lăsăm să fiarbă 10 minute. Apoi scurgem spanacul din oală și punem alternativ un strat de spanac, unul de carne, apoi acoperim totul cu 2-3 pahare din zeama în care am fiert spanacul și zeama de la ½ lămâie, 1 linguriță de făină dizolvată și dăm cratița la cuptor jumătate de
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
și puțină sare. Se amestecă totul foarte bine. Din această pastă obținută (molcuță ca o smântână groasă) se ia cu lingura băgată mereu în apă rece ca să nu se prindă și se fac găluște pe care le fierbem într-o oală cu apă clocotită. Se fierb 5-10 minute. Se scurg bine de apă și se pun în gulașul cu paprică unde se mai lasă să dea 2- 3 clocote bune. Acest gulaș este delicios și foarte consistent. Îl servim alături de un
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
mici, ½ țelină, 3 - 4 roșii, ½ l zeamă de varză, sare o linguriță și o linguriță de hrean ras pe răzătoarea mică, amestecat cu o linguriță oțet. Mod de preparare: Curățăm zarzavatul, îl tocăm mărunt și le punem să fiarbă în oală de 4 l cu apă și sare. Când legumele sunt fierte bine, turnăm zeama de varză, apoi peștele tăiat în bucăți și lăsăm să mai fiarbă 15 minute. La sfârșit punem leușteanul tocat mărunt și hreanul cu o linguriță de
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
50000 de lei pentru drum și numărul său de telefon mobil...». «Mă Fănică, am venit la tine că avem mandat de aducere, mă». «Da, șefu’, să trăiți! Intrați toți că-i mare curtea». Zdrang! zăvorul la poartă. «Adă, nevastă, o oală de vin!» « Fănică, noi avem mandant de aducere...» «Lasă, șefu’...» «Mă, noi avem...» «Ei, și mata...» «Mă. Noi nu bem în interes de serviciu, mă». «Coom? Adă, fă, toporu’!» Vine și toporul. «Bă, io cu ăștia din Brăila n-am
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Coom? Adă, fă, toporu’!» Vine și toporul. «Bă, io cu ăștia din Brăila n-am scheme, da’ pe voi vă rad. Să fiu al dracu’! Bea!» «Mă Fănică!...» «Bea și tu!... Tot! Altfel - toporu’! Să moară mama! Toarnă, fă!» Și oala se uscă. Fănică al nostru cade răpus de vârcolaci. «Vecine! Vecinee!» «Ce-i, bă? Arde?» «M-au nenorocit! M-au terminat. Uite în ce hal m-au adus...» «Bă, te-au tăvălit rău. Ești numa’ sânge. Îți atârnă o ureche
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a atins cu brișca. A ieșit apa din el. Nu le venea să creadă că pot rezista. În majoritatea cazurilor, am ieșit învingător. Mi-am făcut un fel de renume. M-au luat la marină. Eram nonconformist și acolo. Toate oalele se spărgeau în capul meu din cauza rezistenței. Am ajuns pe acest drum cu mare chin și cu mult venin în suflet. În armată, un sergent pusese ochii pe mine și mi-a cerut să spăl canțarolele. Nu spăl nimic! Să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
vară aveau masa lor, între liliecii din grădină. Costache Luca povestea că Eminescu scrisese pe scândura unei mese versurile unui cântec lăutăresc și semnase alături, dar ploile și vremea au șters totul. Când hangiul urca cu greu treptele pivniței, tăbârcind oalele pline cu vin, Eminescu, râzând îi ieșea înainte să-l ajute, iar Creangă, mucalit, îl sfătuia: „Ghinișor logofete să nu îmbeți păpădia”. Hangiul Costache Luca era o fire de întreprinzător. Dovada este faptul că mai în susul hanului, cam pe unde
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în piețele Iașilor. Pe scurt, acolo se afla vestita „Hală de Bucium”. O parte din clădirea actuală a fost prefăcută în han. Încăperea de la intrare este largă, din fundul ei pornind gârliciul unei strașnice pivnițe, din care poposeau în locantă oalele burduhoase purtând toată aroma viilor din Bucium.Să ne imaginăm atmosfera unor zile de toamnă aurie... Cotiugarele lipsite de povară adăstează la umbra nucilor din curtea încăpătoare, iar animalele de povară rumegă pașnic...Ușa întredeschisă a hanului lasă să se
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]