4,211 matches
-
o anumită izolare geografică într-o zonă montană (cu pământ puțin valoros pentru agricultură) . În al doilea rând, structura de asociere a obștilor în niveluri agregate. Aceste niveluri au fost obștea de vale (reunind satele de pe cursul aceleiași văi) și obștea Vrancei, nivelul confederativ al tuturor obștilor din Vrancea. Situația a permis evitarea pericolelor atât de prezente în cazul obștilor sătești izolate, acumularea infrastructurii necesare și diversificarea bunurilor și serviciilor publice cu drumuri, biserici, protecție socială (în principal împrumuturi interne sau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
zonă montană (cu pământ puțin valoros pentru agricultură) . În al doilea rând, structura de asociere a obștilor în niveluri agregate. Aceste niveluri au fost obștea de vale (reunind satele de pe cursul aceleiași văi) și obștea Vrancei, nivelul confederativ al tuturor obștilor din Vrancea. Situația a permis evitarea pericolelor atât de prezente în cazul obștilor sătești izolate, acumularea infrastructurii necesare și diversificarea bunurilor și serviciilor publice cu drumuri, biserici, protecție socială (în principal împrumuturi interne sau între indivizi și obști), rețele diplomatice
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de asociere a obștilor în niveluri agregate. Aceste niveluri au fost obștea de vale (reunind satele de pe cursul aceleiași văi) și obștea Vrancei, nivelul confederativ al tuturor obștilor din Vrancea. Situația a permis evitarea pericolelor atât de prezente în cazul obștilor sătești izolate, acumularea infrastructurii necesare și diversificarea bunurilor și serviciilor publice cu drumuri, biserici, protecție socială (în principal împrumuturi interne sau între indivizi și obști), rețele diplomatice, inclusiv negocierea birului cu domnia. Cu alte cuvinte, prin comparație cu celelalte obști
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
al tuturor obștilor din Vrancea. Situația a permis evitarea pericolelor atât de prezente în cazul obștilor sătești izolate, acumularea infrastructurii necesare și diversificarea bunurilor și serviciilor publice cu drumuri, biserici, protecție socială (în principal împrumuturi interne sau între indivizi și obști), rețele diplomatice, inclusiv negocierea birului cu domnia. Cu alte cuvinte, prin comparație cu celelalte obști, aranjamentul din Munții Vrancei avea astfel o rezistență mult superioară: după cum vom vedea, impactul perturbațiilor exogene, spre exemplu, plata taxelor ori procesele costisitoare, putea fi
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
obștilor sătești izolate, acumularea infrastructurii necesare și diversificarea bunurilor și serviciilor publice cu drumuri, biserici, protecție socială (în principal împrumuturi interne sau între indivizi și obști), rețele diplomatice, inclusiv negocierea birului cu domnia. Cu alte cuvinte, prin comparație cu celelalte obști, aranjamentul din Munții Vrancei avea astfel o rezistență mult superioară: după cum vom vedea, impactul perturbațiilor exogene, spre exemplu, plata taxelor ori procesele costisitoare, putea fi dispersat în interiorul unui sistem mai larg și astfel absorbit. Pot așadar nota ca un prim
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
permite acumularea de noi resurse, precum și iterarea interacțiunilor și astfel exersarea și creșterea capitalului social. Acesta este cercul virtuos care a adus aranjamentul până în secolul al XIX-lea. Toate bunurile și serviciile publice, de altfel foarte limitate, erau furnizate în interiorul obștii prin structura de conducere colectivă. Dintre acestea, cele mai frecvente constau în rezolvarea conflictelor interne (justiție și poliție, adică, monitorizare, sancționare graduală și rezoluția conflictelor, în termenii lui E. Ostrom) și în coordonarea lucrărilor agricole. Privind ultimele, trebuie subliniat că
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și în coordonarea lucrărilor agricole. Privind ultimele, trebuie subliniat că activitatea economică a constat într-o proporție covârșitoare în acțiune colectivă: defrișările și desțelenirile frecvente necesare agriculturii itinerante nu puteau fi realizate de o singură familie, ci necesitau concursul întregii obști. Acțiunea colectivă era, în consecință, extinsă la toate aspectele vieții, reciprocitatea fiind relația principală între membrii obștii. În unele cazuri, puterea obștii asupra indivizilor mergea până la posibilitatea de a-i vinde ca robi pe unii dintre membri pentru nevoile financiare
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
covârșitoare în acțiune colectivă: defrișările și desțelenirile frecvente necesare agriculturii itinerante nu puteau fi realizate de o singură familie, ci necesitau concursul întregii obști. Acțiunea colectivă era, în consecință, extinsă la toate aspectele vieții, reciprocitatea fiind relația principală între membrii obștii. În unele cazuri, puterea obștii asupra indivizilor mergea până la posibilitatea de a-i vinde ca robi pe unii dintre membri pentru nevoile financiare ale obștii (într-un caz notat de Stahl, un membru a fost vândut ca rob pentru că nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și desțelenirile frecvente necesare agriculturii itinerante nu puteau fi realizate de o singură familie, ci necesitau concursul întregii obști. Acțiunea colectivă era, în consecință, extinsă la toate aspectele vieții, reciprocitatea fiind relația principală între membrii obștii. În unele cazuri, puterea obștii asupra indivizilor mergea până la posibilitatea de a-i vinde ca robi pe unii dintre membri pentru nevoile financiare ale obștii (într-un caz notat de Stahl, un membru a fost vândut ca rob pentru că nu și-a putut plăti partea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
colectivă era, în consecință, extinsă la toate aspectele vieții, reciprocitatea fiind relația principală între membrii obștii. În unele cazuri, puterea obștii asupra indivizilor mergea până la posibilitatea de a-i vinde ca robi pe unii dintre membri pentru nevoile financiare ale obștii (într-un caz notat de Stahl, un membru a fost vândut ca rob pentru că nu și-a putut plăti partea care îi revenea din taxa care trebuia plătită de obște). Alte bunuri și servicii publice țineau de reprezentarea obștii Vrancei
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ca robi pe unii dintre membri pentru nevoile financiare ale obștii (într-un caz notat de Stahl, un membru a fost vândut ca rob pentru că nu și-a putut plăti partea care îi revenea din taxa care trebuia plătită de obște). Alte bunuri și servicii publice țineau de reprezentarea obștii Vrancei - subiectul de drept - față de exterior: contractare și apărare în conflicte, atât în cele militare, cât și, mai frecvent, în cele de natură juridică. Deocamdată, pentru a facilita înțelegerea detaliilor, următorul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ale obștii (într-un caz notat de Stahl, un membru a fost vândut ca rob pentru că nu și-a putut plăti partea care îi revenea din taxa care trebuia plătită de obște). Alte bunuri și servicii publice țineau de reprezentarea obștii Vrancei - subiectul de drept - față de exterior: contractare și apărare în conflicte, atât în cele militare, cât și, mai frecvent, în cele de natură juridică. Deocamdată, pentru a facilita înțelegerea detaliilor, următorul tabel va sumariza bunurile și serviciile publice furnizate inițial
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a favoriza teza comunei primitive. Întrebarea cea mai importantă în acest context este: de unde anume provine egalitarismul caracteristic întregii organizări? Ipoteza pe care o propun eu este următoarea: egalitarismul caracteristic aranjamentului provine din faptul că reciprocitatea constitutivă acțiunii colective în obștile arhaice s-a imprimat instituțional înainte de privatizarea pământurilor într-un aranjament suficient de complex și de rezistent încât să supraviețuiască procesului ulterior de privatizare. Ultimul a fost în consecință limitat la privatizarea pământului arabil, odată ce îmbunătățirile aduse tehnologiei agricole (prin
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
corporativ. Aceasta este un reflex social indus evolutiv, bazat pe modelul arhaic de supraviețuire, colectivist, la care se face aici referire. Acest argument îmi permite să speculez că aranjamentul tribal a fost puternic instituționalizat în aranjamentul economic și politic al obștilor anterior tranziției societății Țărilor Române la nivelul individualist și civil. Dependența sa de cale a fost atât de puternică, încât, ulterior, privatizarea a avut loc doar parțial și succesiv. Intensitatea dependenței de cale a fost indusă de suprapunerea organizării economice
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Scopurile militare ale Vrancei apar atât în mitul fondator, cât și în uricul de împroprietărire (mai exact, de întărire a proprietății) despre care se relatează că ar fi fost emis de Ștefan cel Mare. În al doilea rând, cele trei obști contemporane notate de Dimitrie Cantemir sunt situate la granițele Moldovei, în nord, est și vest. Rolul lor de apărare împotriva a diferite invazii este reliefat de multiple surse. În al treilea rând, strategia de apărare medievală bazată pe mărci de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
teritoriul pe care locuiește. Este vital ca aceasta să fie legată de glie pentru a nu se retrage cu ușurință, motiv pentru care observăm negreșit privilegii de împroprietărire acordate acestor populații spre deosebire de altele. În cazul Vrancei, faptul că dreptul în obște este condiționat de rezidență și asociat vieții unui individ poate reprezenta un design instituțional deosebit de inteligent în lumina acestor scopuri. Alături de alte elemente, ca locuirea în marcă alături de familie, acest design specific are ca efect destimularea retragerii în fața pericolului, inclusiv
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a pierde dreptul, care însă, în plus față de dreptul genealogic, permite și repopularea mărcii prin imigrație. Acest proces de intenție nu este însă decât o pură speculație. În concluzie, republica țărănească a Vrancei era cea mai dezvoltată formă luată de obștea arhaică, caracterizată de un nivel ridicat de complexitate instituțională care furniza toate bunurile și serviciile publice disponibile și de multiple niveluri organizaționale. 4.4. Expansiunea statului și expansiunea capitalismului 4.4.1. Expansiunea statului Din punct de vedere cronologic, prima
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a început să furnizeze educație, iar ulterior au urmat drumurile și alte elemente de infrastructură. Piețele economice incipiente s-au dezvoltat în interiorul mediului instituțional furnizat de statul moldovean. Acest proces a fragilizat, în cel puțin două feluri importante, aranjamentul de obști. În primul rând, utilitatea nivelului confederal a scăzut, atribuțiile sale fiind transferate odată cu preluarea furnizării acestor bunuri și servicii. În ultimii 100-150 de ani înainte de dispariția sa, principalul rol al acestui nivel a devenit plata cislei și repartizarea sa pe
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
taxarea colectivă a rămas în vigoare până în secolul al XVIII-lea. După cum s-a văzut și în citatul din Descrierea Moldovei, acest procedeu avea dezavantajul că taxa era practic negociabilă. În general, și nu doar în relația dintre domnie și obștea Vrancei, colectarea birului era foarte ineficientă și inechitabilă. În primul rând, neexistând recensăminte, nu erau informații suficiente despre numărul și capacitatea de plată a supușilor. În al doilea rând, aceștia se puteau sustrage ușor plății. Este cunoscut un mare număr
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
starostie și ulterior la domn, deși, pe parcurs, primise în compensație diferite bucăți „spre a se mulțumi”. Acesta este un prim moment serios de tensiune, diferit de nemulțumirile curente din cadrul negocierilor, ceea ce indică o creștere în putere a satelor față de obștea confederativă. O ultimă aruncare are loc în 1840. Împreună cu cea precedentă, aceasta va fi tratată mai în detaliu în secțiunea următoare. Aruncarea din 1840 fixează unele hotare care nu vor mai fi schimbate major, dar este urmată de o serie
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
stabilizat. În al doilea rând, s-a dublat organizarea politică a aceluiași teritoriu, rezultând un fel de bicefalie administrativă. Pentru perioada dintre 1864 și 1910, cele două instituții au fost fie cumulate, fie separate, dar suprapuse. După formalizarea juridică a obștilor (1910), cazurile au variat între cele în care președintele obștii a devenit o funcție redusă ca importanță, păstrând doar atribuția de a acorda membrilor certificatele necesare pentru ca aceștia să își poată recolta și comercializa dreptul în lemn, și cel în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a aceluiași teritoriu, rezultând un fel de bicefalie administrativă. Pentru perioada dintre 1864 și 1910, cele două instituții au fost fie cumulate, fie separate, dar suprapuse. După formalizarea juridică a obștilor (1910), cazurile au variat între cele în care președintele obștii a devenit o funcție redusă ca importanță, păstrând doar atribuția de a acorda membrilor certificatele necesare pentru ca aceștia să își poată recolta și comercializa dreptul în lemn, și cel în care suprapunerea între cele două centre administrative a fost sinergică
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
redusă ca importanță, păstrând doar atribuția de a acorda membrilor certificatele necesare pentru ca aceștia să își poată recolta și comercializa dreptul în lemn, și cel în care suprapunerea între cele două centre administrative a fost sinergică, spre exemplu, în cazul obștii Vrâncioaia (Vasile, 2007b, p. 118). Un al treilea efect la nivel local și central, menționat deja, a constat în furnizarea alternativă a bunurilor și serviciilor publice. Dintre acestea, proeminente sunt justiția și securitatea (internă - mai ales poliția - și externă - apărarea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
al confederației împotriva satului Poiana: „Aciastă alcătuire ce s-a făcut de noi răzășii din toată Vrancea nu se poate strica, fiind făcută prin bună rânduială și mai ales și înaintea cinstitei stărostii” (Stahl, 1998, vol. I, p. 144). Soluția: obștea mare se întrunește pentru a căuta o soluție satisfăcătoare: „Adică noi toți locuitorii din satili ocolului Vrăncii ne-am adunat toati satili la un loc și înaintea Vornicii am hotărât, cu primire de obștie tuturor, ca mai bine să ne
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
fi oprind de la pădure, ca să nu își taie lemne de foc și pentru alte trebuințe” (Stahl, 1998, vol. I, p. 151). Păuleștii se apără, retrăgându-se și zicând că cei care au închis drumul sunt oameni fără ispravă, și nu obștea satului, iar că pădurea este deschisă Spineștiului și altor sate megieșite, în baza vechiului drept la liberă folosință. Însă respectivii continuă să fie opriți și satul Spinești deschide un proces în 1833. Satul Păulești se apără spunând că i se
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]