11,594 matches
-
scrie sub formă de postfață un mic eseu referitor la acest autor atât de straniu). Limba lui Schwab se ia la trântă cu limba germană, îi scoate limba și în același timp, se supune umilă și fără nici un fel de obiecții unor personaje care trăiesc la marginea limbii vorbite, sub sau dincolo de limba scrisă. Această limbă a lui Schwab a strâns în ea toate defectele lumii, este agramată, autistă, incoerentă sau mai exact se supune unei coerențe interioare, ignorând regulile lingvisticii
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
degrabă idiosincratic, behavioraliste. Prin opoziție, se poate conchide de aici că el propune deductivismul, falsifi-caționismul sau explicații care să meargă dinspre exterior înspre interior, sistemice. Ceea ce este și nu este adevărat: așa cum va arăta această secțiune, există atît de multe obiecții încît, pînă la urmă, Waltz nu-și va mai putea menține tranșantele demarcații de care avea nevoie pentru a distinge disciplina relațiilor internaționale de alte discipline, ca de pildă știința politică, și pentru a scoate în evidență teoria balanței puterii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că argumentul anterior asupra definiției politicii constituie o analogie nepermisă cu treburile interne, adică un transfer al gîndirii de la structurile interne, care sînt ierarhice și diferențiate din punct de vedere al rolurilor, la domeniul internațional, care este anarhic. Dar această obiecție se bazează pe supoziția implicită că relațiile internaționale se referă în principal la securitate (militară). În alte privințe, diferențierea rolurilor este un lucru comun în sistemul internațional actual. Într-adevăr, o întreagă dezbatere asupra teoriei stabilității hegemonice, provenind din școala
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
alternativă care nu se îndepărtează de realismul mai tradițional. Ca și cea a lui Kindleberger, analiza sa pornește de la ideea eșecurilor pieței sau, mai general, ale asigurării sub-optimale de bunuri specifice domeniului internațional, datorată caracterului anarhic al acestuia. Principala sa obiecție împotriva lui Kindleberger este că "în mod logic, hegemonia n-ar trebui să fie o condiție necesară pentru emergența cooperării într-un sistem oligopolist" (Keohane 1984: 30). Cercetarea sa arată că regulile instituționale și cooperarea își pot avea originea chiar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o explicație, dacă nu se precizează conținutul conceptului ca atare. Astfel, întrebarea care se degajă din această critică este dacă înțelegerea puterii poate fi separată de mecanismul sistemului economic internațional. Cercetătorii dependenței au dat un răspuns negativ. James Caporaso acceptă obiecția că factorii politici sau de putere joacă un rol mai important în înțelegerea dependenței, dar numai dacă puterea este redefinită. El susține că puterea de negociere din interdependența asimetrică, de care s-au ocupat în special Keohane și Nye, nu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
avea un impact asupra naturii reformelor. La început, partidele de dreapta s-au opus acestor reforme, acum în opoziție, și mai ales gauliștii, încă profund atașați de ideea de stat unitar centralizat (în ciuda convertirii liderului lor la regionalism în 1969). Obiecțiile au putut fi auzite și din partea partidelor de stânga, inclusiv Partidul Comunist, MRG-ul (Mișcarea Radicală de Stânga) și din partea socialiștilor precum Jean-Pierre Chevènement, liderul CERES (Centre d'études, de recherches et d'éducation socialiste Centrul pentru studii, cercetare și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
d'études, de recherches et d'éducation socialiste Centrul pentru studii, cercetare și educație socialistă). Și președintele Mitterrand a avut o atitudine ambivalentă în privința reformelor, așa cum prim-ministrul britanic Tony Blair a fost reticent în privința devoluției în Marea Britanie. În realitate, obiecțiile au venit în primul rând din partea acelor indivizi și partide mai târziu auto-caracterizați ca souverainistes care aveau o percepere iacobin-tradiționalistă a statului și care se temeau că descentralizarea va pune în pericol principiul unității și indivizibilității Republicii. S-au opus
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ar fi femeile; și reprezintă un obstacol pentru modernizarea politicii și a descentralizării 19. Unul dintre criticii cei mai direcți este Yves Mény care argumentează că sistemul este una dintre cauzele corupției din Franța 20. Sadran, fiind conștient de aceste obiecții, punctează câteva avantaje: poate constitui o piedică pentru descentralizare (acesta a fost și argumentul lui Michel Debré menționat mai sus), iar clasa politică ar putea deveni mai profesională atâta timp cât trebuie să se angajeze într-o politică full-time pentru a-și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Din nou, acest proiect de lege s-a bucurat de o primire glacială, de vreme ce, multe autorități locale s-au plîns că resursele transferate nu sunt suficiente pentru a exercita noile competențe pe care trebuie să le preia. Totuși, în ciuda acestor obiecții, se poate remarca faptul că partea a II-a a reformelor de descentralizare reprezintă punctul culminant al unui proces care a reformat radical natura statului francez și a completat transformarea acestuia dintr-un stat unitar clasic într-unul unitar descentralizat
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
era asociat cu vorbirea, nu cu scrierea. Iar intervenția lui orală asupra textelor, prin interpretări tendențioase, stârnea suspiciunea și neliniștea, așa cum se întâmplă și în cazul târgoveței, care îi uimește pe cei din compania ei, unii dintre pelerini ridicând chiar obiecții.317 Legea nescrisă are autoritate asupra celei scrise, retorica poate fi mai convingătoare decât documentele oficiale, târgoveața și-ar dori totuși o nouă lex scripta, care să nu le mai nedreptățească pe femei, care să fie mai permisivă la adresa lor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o regăsi este nevoie ca demonii să revină, fie și după un lung interval de timp. Oracolele sunt aidoma instrumentelor muzicale (kathaper organa). Când cei care cântă la ele seregăsesc În preajma lor, gata pregătite să fie folosite, Încep melodia”1. • Obiecția ridicată de Heracleon Împotriva atribuirii unei naturi pătimașe și muritoare daimonilor este o ocazie potrivită pentru a preciza trăsăturile care Îi deosebesc pe aceștia de zei; din capul locului Cleombrotos admite caracterul insolit (atopos) al teoriilor sale. Dar, departe de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
față de suflet În același raport ca și ochiul față de lumină 1 și care, deși „cu totul divin și sfânt”, este coruptibil, supus schimbărilor și chiar dispariției 2. Aidoma unui demon! Aceste caracteristici ale pneumei pot explica și fenomenul dispariției oracolelor. Obiecțiile aduse de Ammonios la teoria lui Lampriastc "Obiecțiile aduse de Ammonios la teoria lui Lamprias" Cea de a doua parte a intervenției lui Lamprias e provocată de gravele obiecții ale lui Ammonios, care Își exprimă Într-o imagine foarte concretă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
față de lumină 1 și care, deși „cu totul divin și sfânt”, este coruptibil, supus schimbărilor și chiar dispariției 2. Aidoma unui demon! Aceste caracteristici ale pneumei pot explica și fenomenul dispariției oracolelor. Obiecțiile aduse de Ammonios la teoria lui Lampriastc "Obiecțiile aduse de Ammonios la teoria lui Lamprias" Cea de a doua parte a intervenției lui Lamprias e provocată de gravele obiecții ale lui Ammonios, care Își exprimă Într-o imagine foarte concretă, foarte „delfică” Îngrijorarea de a-i vedea pe
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
demon! Aceste caracteristici ale pneumei pot explica și fenomenul dispariției oracolelor. Obiecțiile aduse de Ammonios la teoria lui Lampriastc "Obiecțiile aduse de Ammonios la teoria lui Lamprias" Cea de a doua parte a intervenției lui Lamprias e provocată de gravele obiecții ale lui Ammonios, care Își exprimă Într-o imagine foarte concretă, foarte „delfică” Îngrijorarea de a-i vedea pe zei și pe daimoni „izgoniți de pe trepied”, iar „principiul sau mai curând substanța și Însăși esența divinației” reduse la „sufluri, la
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de acord cu o părere unanim acceptată, impregnată de Înalt spirit filosofic? Dacă o Înlăturăm Înseamnă să suprimăm multe dintre ideile admise, dar greu de demonstrat. Dacă o acceptăm, faptul nu atrage nici o consecință imposibilă sau fără temei. (D) Singura obiecție pe care i-am auzit pe epicurei că o aduc cu privire la demonii admiși de Empedocle este doar teza că, deși sunt răi și perverși, sunt totuși fericiți și au o viață lungă deoarece răutatea este orbită În mare măsură și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
De altfel, nu vom zăbovi prea mult aupra acestui subiect și ne vom mărgini doar la a constata ceea ce pare verosimil. Pe urmă, n-avem decât să revenim la subiectul care ne interesează.” 24. „Mai Întâi”, zisei eu, „toate aceste obiecții care nu ne Îngăduie să admitem infinitatea lumilor nu ne Împiedică totuși să afirmăm că există mai mult decât una singură. Putem admite că intervenția Întâmplării șTycheț este cu totul neînsemnată. Este posibil ca un zeu, o divinație și o
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
comportă, de asemenea, cinci intervale: diezul, semitonul, tonul și dublul ton2. Reiese că natura manifestă tendința să potrivească totul după modelul numărului 5, mai degrabă decât după cel al sferei, așa cum pretinde Aristotel 3. 37. (B) Dar se poate aduce obiecția că Platon, după ce a pus În legătură cele cinci lumi cu cele cinci scheme șschemataț și după ce a afirmat că Zeul s-a folosit de a cincea pentru «Tot» când a schițat aranjamentul final, iată că mai pe urmă a
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Întemeierilor de cetăți, al epidemiilor și al secetei cumplite, mi se pare ceva absurd a nega unui zeu (E) sau unei providențe originea și statornicirea acestor Întâmplări benefice, pentru a le atribui În schimb hazardului și norocului. Iată deci câteva obiecții, spuse el, pe care Îl rog pe Lamprias să le lămurească. Totuși, iubite Filip, mai ai puțin timp?”. - „Desigur, zise acesta și, Împreună cu mine, toți cei de față. Intervenția ne-a captat interesul În mod deosebit.” 47. Atunci i-am
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
timpului. Cedând eternitățiiși infinitului, suferă la rândul lor transformări și Înnoiri succesive”. 52. „Iată așadar”, am tras eu concluzia, „este de datoria noastră, a mea și a voastră, să examinăm Împreună cât mai des posibil problemele acestea. Ele ridică multe obiecții și controverse pe care deocamdată nu avem timpul necesar să le trecem În revistă. Să amânăm deci pentru mai târziu studiul acestor chestiuni, precum și al celei propuse de Filip În privința identificării Soarelui cu Apollo”1. Cuprinstc " Cuprins" Studiu introductiv. Concepția
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
era asociat cu vorbirea, nu cu scrierea. Iar intervenția lui orală asupra textelor, prin interpretări tendențioase, stârnea suspiciunea și neliniștea, așa cum se întâmplă și în cazul târgoveței, care îi uimește pe cei din compania ei, unii dintre pelerini ridicând chiar obiecții.317 Legea nescrisă are autoritate asupra celei scrise, retorica poate fi mai convingătoare decât documentele oficiale, târgoveața și-ar dori totuși o nouă lex scripta, care să nu le mai nedreptățească pe femei, care să fie mai permisivă la adresa lor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
al rațiunii, care se transformă Într-o instanță Împotriva doctrinei ecleziastice. În cazul unei Înfruntări Între norma morală stabilită și conștiința mea morală, trebuie să prevaleze aceasta din urmă. Un astfel de paradox a pătruns până și În sistemele legale: obiecția de conștiință 1 reprezintă un paradox juridic - o lege permite ca, În anumite cazuri, să nu se respecte o altă lege. Inteligența socială a descoperit așadar valoarea pe care o are libertatea conștiinței și prin care conștiința este transformată În
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
obiectul a numeroase studii al căror obiectiv a fost testarea validității și fidelității acestora. Ele au avut ca efect rafinarea instrumentului și identificarea principalilor factori care ar putea influența interpretarea rezultatelor. Rezultatele acestor studii se constituie În veritabile contraargumente la obiecțiile privind utilitatea acestor chestionare În aprecierea eficacității predării. Evaluările semnate sunt mult mai favorabile cadrului didactic decât cele nesemnate. b. Prezența cadrului didactic Aprecierile sunt mai favorabile dacă profesorul rămâne În sală În timpul completării chestionarelor de către studenți. c. Instrucțiunile oferite
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
tendinței naturale, de a diagnostica asemenea pacienți ca prezentând tulburări organice sau afective (Flaum & Andreasen, 1991; Frances et al, 1989). Keith & Matthews, 1991 au repertorizat circa 30 de studii, în marea lor majoritate europene care tratau acest subiect. Cu toate obiecțiile de ordin metodologic , care pot fi aduse unor asemenea cercetări, concluzia care s-a desprins a fost aceea că, pentru un anumit procentaj de pacienți, simptomatologia schizofrenică s-a developat după vârsta de 40 ani. O asemenea entitate (posibilă), pune
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
militară, prin care România să își promoveze interesele politice proprii. Proclamația semnată de generalul Constantin Prezan 99 a rămas definitorie pentru explicarea prezenței militare române în Basarabia, fiind preluată ca atare și în manualele din 2000. Mârzescu a avut însă obiecții la această declarație de bune intenții, redactată în grabă și cu destule stângăcii, el observând că "fraza cu reîntoarcerea trupelor române după restabilirea ordinii este nedibace și nu va impresiona bine populația de la noi și armata". În martie, întâlnindu-se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de un succes categoric. Contemporanii au fost de acord că "acest manual de școală este de fapt o carte pentru toată lumea" și că "nicăieri nu se atinge așa de concret, cu degetul aș zice, realitatea unității noastre naționale"261. Iar obiecțiile formulate de Nicolae Iorga pe marginea textului nu par să fi tulburat prea mult publicul, dimpotrivă 262. Doar aprecierile unor cititori unguri ori sași au fost mai rezervate, sugerând nevoia unei mai mari obiectivități 263. La mijlocul anilor '30, autorul a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]