3,917 matches
-
se aprovizioneze cu sare. Descoperirile arheologice, precum și alte documente istorice, atestă că populația zonei exploata sarea din vremuri străvechi. Până în 1948 localitatea Ocna Șugatag a fost sub aspect administrativ centru de plasă, cunoscând o reală dezvoltare economică si socială. Localitatea Ocna Șugatag este situată în Depresiunea Maramureș, la poalele munților Țibleș și Gutin (munți tineri vulcanici), pe DN 18 Baia Mare - Ocna Șugatag, la o distanță de 20 km de municipiul Sighet și la o altitudine de 490 m. Microrelieful vechilor suprafețe
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
1948 localitatea Ocna Șugatag a fost sub aspect administrativ centru de plasă, cunoscând o reală dezvoltare economică si socială. Localitatea Ocna Șugatag este situată în Depresiunea Maramureș, la poalele munților Țibleș și Gutin (munți tineri vulcanici), pe DN 18 Baia Mare - Ocna Șugatag, la o distanță de 20 km de municipiul Sighet și la o altitudine de 490 m. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
o distanță de 20 km de municipiul Sighet și la o altitudine de 490 m. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Ocna Șugatag certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Rezultatele recentului studiu geologic și geotehnic întocmit pentru localitatea Ocna Șugatag este prezentat pe larg în lucrarea
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Ocna Șugatag certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Rezultatele recentului studiu geologic și geotehnic întocmit pentru localitatea Ocna Șugatag este prezentat pe larg în lucrarea "Date cu privire la exploatările timpurii de sare din Maramureș". La sfârșitul secolului al XIV-lea se trece la o exploatare permanentă a sării, în cadrul unor ocne organizate prin "Cămara Regală a Sării". Din 1489
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
recentului studiu geologic și geotehnic întocmit pentru localitatea Ocna Șugatag este prezentat pe larg în lucrarea "Date cu privire la exploatările timpurii de sare din Maramureș". La sfârșitul secolului al XIV-lea se trece la o exploatare permanentă a sării, în cadrul unor ocne organizate prin "Cămara Regală a Sării". Din 1489 este atestată existența ocnei "Paul Silvestru" si a grupului de mine "Ana-Iuliana" și "Elisabeta", care aparțineau domeniului regal. Ocne propriu-zise de sare au apărut începând cu anul 1777. Datorită dezvoltării industriei de
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
pe larg în lucrarea "Date cu privire la exploatările timpurii de sare din Maramureș". La sfârșitul secolului al XIV-lea se trece la o exploatare permanentă a sării, în cadrul unor ocne organizate prin "Cămara Regală a Sării". Din 1489 este atestată existența ocnei "Paul Silvestru" si a grupului de mine "Ana-Iuliana" și "Elisabeta", care aparțineau domeniului regal. Ocne propriu-zise de sare au apărut începând cu anul 1777. Datorită dezvoltării industriei de exploatare a sării, statul habsburgic a adus la Ocna Șugatag mineri specializati
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
al XIV-lea se trece la o exploatare permanentă a sării, în cadrul unor ocne organizate prin "Cămara Regală a Sării". Din 1489 este atestată existența ocnei "Paul Silvestru" si a grupului de mine "Ana-Iuliana" și "Elisabeta", care aparțineau domeniului regal. Ocne propriu-zise de sare au apărut începând cu anul 1777. Datorită dezvoltării industriei de exploatare a sării, statul habsburgic a adus la Ocna Șugatag mineri specializati, germani, polonezi, maghiari și cehi. Documente atestă funcționarea între anii 1799-1822 a ocnei "Bogdan", între
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
este atestată existența ocnei "Paul Silvestru" si a grupului de mine "Ana-Iuliana" și "Elisabeta", care aparțineau domeniului regal. Ocne propriu-zise de sare au apărut începând cu anul 1777. Datorită dezvoltării industriei de exploatare a sării, statul habsburgic a adus la Ocna Șugatag mineri specializati, germani, polonezi, maghiari și cehi. Documente atestă funcționarea între anii 1799-1822 a ocnei "Bogdan", între anii 1802-1853 a ocnei "Mihai" (unde sarea era mai curată), iar din anul 1921 a ocnei "Dragoș". În anul 1896 la Ocna
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
domeniului regal. Ocne propriu-zise de sare au apărut începând cu anul 1777. Datorită dezvoltării industriei de exploatare a sării, statul habsburgic a adus la Ocna Șugatag mineri specializati, germani, polonezi, maghiari și cehi. Documente atestă funcționarea între anii 1799-1822 a ocnei "Bogdan", între anii 1802-1853 a ocnei "Mihai" (unde sarea era mai curată), iar din anul 1921 a ocnei "Dragoș". În anul 1896 la Ocna Șugatag erau deschise un număr de 3 ocne (active sau inactive). În anul 1950, datorită infiltrațiilor
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
au apărut începând cu anul 1777. Datorită dezvoltării industriei de exploatare a sării, statul habsburgic a adus la Ocna Șugatag mineri specializati, germani, polonezi, maghiari și cehi. Documente atestă funcționarea între anii 1799-1822 a ocnei "Bogdan", între anii 1802-1853 a ocnei "Mihai" (unde sarea era mai curată), iar din anul 1921 a ocnei "Dragoș". În anul 1896 la Ocna Șugatag erau deschise un număr de 3 ocne (active sau inactive). În anul 1950, datorită infiltrațiilor masive de apă dulce, ocnele au
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
sării, statul habsburgic a adus la Ocna Șugatag mineri specializati, germani, polonezi, maghiari și cehi. Documente atestă funcționarea între anii 1799-1822 a ocnei "Bogdan", între anii 1802-1853 a ocnei "Mihai" (unde sarea era mai curată), iar din anul 1921 a ocnei "Dragoș". În anul 1896 la Ocna Șugatag erau deschise un număr de 3 ocne (active sau inactive). În anul 1950, datorită infiltrațiilor masive de apă dulce, ocnele au fost închise, pe locul lor formându-se apoi, în cursul timpului, lacuri
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
Ocna Șugatag mineri specializati, germani, polonezi, maghiari și cehi. Documente atestă funcționarea între anii 1799-1822 a ocnei "Bogdan", între anii 1802-1853 a ocnei "Mihai" (unde sarea era mai curată), iar din anul 1921 a ocnei "Dragoș". În anul 1896 la Ocna Șugatag erau deschise un număr de 3 ocne (active sau inactive). În anul 1950, datorită infiltrațiilor masive de apă dulce, ocnele au fost închise, pe locul lor formându-se apoi, în cursul timpului, lacuri sărate. Înainte de deschiderea unei noi ocne
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
cehi. Documente atestă funcționarea între anii 1799-1822 a ocnei "Bogdan", între anii 1802-1853 a ocnei "Mihai" (unde sarea era mai curată), iar din anul 1921 a ocnei "Dragoș". În anul 1896 la Ocna Șugatag erau deschise un număr de 3 ocne (active sau inactive). În anul 1950, datorită infiltrațiilor masive de apă dulce, ocnele au fost închise, pe locul lor formându-se apoi, în cursul timpului, lacuri sărate. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
a ocnei "Mihai" (unde sarea era mai curată), iar din anul 1921 a ocnei "Dragoș". În anul 1896 la Ocna Șugatag erau deschise un număr de 3 ocne (active sau inactive). În anul 1950, datorită infiltrațiilor masive de apă dulce, ocnele au fost închise, pe locul lor formându-se apoi, în cursul timpului, lacuri sărate. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
Ocna Șugatag erau deschise un număr de 3 ocne (active sau inactive). În anul 1950, datorită infiltrațiilor masive de apă dulce, ocnele au fost închise, pe locul lor formându-se apoi, în cursul timpului, lacuri sărate. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Datorită izvoarelor minerale clororosodice și lacului sărat (format prin prăbușirea unor
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Datorită izvoarelor minerale clororosodice și lacului sărat (format prin prăbușirea unor mine vechi de exploatare a sării), localitatea Ocna Șugatag este și stațiune balneară. La recensământul din
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Datorită izvoarelor minerale clororosodice și lacului sărat (format prin prăbușirea unor mine vechi de exploatare a sării), localitatea Ocna Șugatag este și stațiune balneară. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.568 locuitori, dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei, 18 germani, 10 poloni și 1 rutean. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 933 romano-catolici, 436
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
Olahy, Felseu Rouna). , într-un document emis de regele Ludovic cel Mare, în care dăruiește localitatea "Felsew Rowna" (Rona de Sus) nobilului român Stan Sarea miocena a fost în trecut exploatată între Rona de Sus și Coștiui prin mai multe ocne. Salina, deschisă încă din secolele XIV-XV, a fost definitiv închisă în anul 1934, din cauza nerentabilității. Cu exceptia "Minei Apafi", toate vechile ocne sunt prăbușite și umplute cu apă. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]
-
nobilului român Stan Sarea miocena a fost în trecut exploatată între Rona de Sus și Coștiui prin mai multe ocne. Salina, deschisă încă din secolele XIV-XV, a fost definitiv închisă în anul 1934, din cauza nerentabilității. Cu exceptia "Minei Apafi", toate vechile ocne sunt prăbușite și umplute cu apă. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se interceptă sarea, se renunța la
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]
-
Rona de Sus și Coștiui prin mai multe ocne. Salina, deschisă încă din secolele XIV-XV, a fost definitiv închisă în anul 1934, din cauza nerentabilității. Cu exceptia "Minei Apafi", toate vechile ocne sunt prăbușite și umplute cu apă. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se interceptă sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era că solul
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]
-
deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasă preferențial la aceeasi cota cu primul său cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferența de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil pătratic, fiecare latura având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]